Cerere de revizuire

Sentinţă civilă 300/2014 din 14.02.2014


R O M Â N I A

JUDECĂTORIA TÂRGU-CĂRBUNEŞTI

T-C.

Sentinţa civilă Nr. 300/2014

Şedinţa publică de la 14.02. 2014

Completul compus din:

PREŞEDINTE M.R.

Grefier F.D.

 

Pe rol pronunţarea în cauza civilă  privind pe contestatorul R.C.R., domiciliat  în  comuna A., sat A., judeţul  G.,  şi pe intimaţii F.I.M.şi F.I.G., domiciliaţi în comuna A., judeţul G., având ca obiect  revizuire.

Dezbaterile  au avut  loc la termenul  din 31.01.2014, fiind  consemnate  în  Încheierea  de  şedinţă de  la  aceea  dată, parte  integrantă  din prezenta  hotărâre, când, având  nevoie  de  timp  pentru a  delibera, instanţa  a  amânat  pronunţarea  la  termenul  din 07.02.2014 şi apoi, pentru aceleaşi motive, la termenul din 14.02.2014.

 

INSTANŢA

Asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 15.07.2013, revizuientul pârât R.C.R., în contradictoriu cu intimaţii reclamanţi F.I.M.şi F.I.G., a solicitat revizuirea Sentinţei Civile nr. 1635/22.05.2012, pronunţată de Judecătoria Tg.-C. în Dosarul nr. …/317/2011, cu consecinţa schimbării în totul a acestei hotărâri, în sensul respingerii acţiunii în revendicare şi în obligaţia de a face, promovată de cei doi intimaţi, cu obligarea celor din urmă la plata cheltuielilor de judecată făcute în dosarul nr. 3440/317/2011, fond şi recurs , precum şi la cele din dosarul de faţă.

In motivarea cererii, în drept au fost invocate disp. art. 322 pct.4 şi 5 C.pr.civ., în fapt arătându-se următoarele:

Prin acţiunea  înregistrată  la această instanţă  sub nr.3440/317/2011  a fost chemat în judecată de intimaţi  solicitând să le lase  în deplină proprietate  şi liniştită  posesie  un teren de 1000 m.p. situat în T.12, P 469/1 şi 420/1, să fie obligat să-şi  ridice construcţiile  ce  le-a edificat pe acest teren, cauza fiind soluţionată  prin sentinţa  civilă nr.1635/22.05.2012, hotărâre prin care a fost obligat să lase  în deplină proprietate  şi liniştită posesie  celor doi pârâţi  un teren  de  785 mp identificat  în raportul de  expertiză întocmit  de  expertul G.L., să ridice  de  pe acest teren o construcţie  baracă din tablă şi să le plătească suma  de  1353 lei  cu titlul de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei  sentinţe pârâtul revizuient a declarat  recurs ce a făcut obiectul  dosarului nr.3440/317/2011 al Tribunalului G., dosar  ce  a  fost soluţionat  prin decizia  nr.2852/5.10.2012 prin care i-a fost respins  recursul ca nefondat, fiind obligat  şi la plata sumei de  500 lei cu titlu de cheltuieli de  judecată, hotărârea fiind irevocabilă.

In dosarul nr.3440/317/2011 în care s-a pronunţat  sentinţa civilă  nr.1635/22.05.2012 de  Judecătoria T-C.ce a solicitat a fi revizuită, cei doi intimaţi, reclamanţi  în acel dosar,  au invocat,  ca  şi act doveditor  al dreptului de proprietate,  titlul de proprietate  nr.1325702/22.08.2006  şi procesul verbal  de punere în posesie  emise lui I.I., acte în baza cărora a fost încheiat  contractul  de întreţinere autentificat  sub nr.4822/19.11.1999,  prin care intimaţii  de faţă  dobândeau  terenul din T 12, terenul din T 12, P 469/1 şi 470/1 în suprafaţă totală de 1410,616  mp, toate aceste acte ducând  la admiterea acţiunii  intimaţilor reclamanţi.

A mai arătat revizuientul că, în prezent, atât titlul de  proprietate 1325702/22.08.1996 cât şi procesul  verbal de punere  în posesie din 1.08.1996 emise lui I.V.I. au fost  constatate nule  absolut  pentru terenul de 910 mp din  T.12, P 469/1 aşa cum rezultă din sentinţa civilă nr.1174/11.04.2013 dată de Judecătoria  T-C. în dosarul nr.1465/317/2012, sentinţă irevocabilă prin decizia  civilă nr.1578/2.07.2013 dată de  Tribunalul G. în dosarul  nr.1465/317/2012, constatându-se  clar  că cele două acte de reconstituire  au fost  emise nelegal prin frauda  lui I.I., atâta vreme  cât acest  teren se  cuvenea  şi fusese  deja reconstituit  autorilor I.V.şi I.N ., bunicii revizuientului, părinţii mamei sale, R.M., aflându-se  în situaţia motivelor  de revizuire  prevăzute  de  art.322 pct.4 C.Proc. Civilă teza”dacă hotărârea  s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals” titlul de proprietate  nr.1325702/22.08.1996 şi procesul  verbal de punere  în posesie  ce  au stat la baza hotărârii ce solicită a fi revizuită fiind  constatate nule  absolut exact pentru  terenul  în litigiu şi de art.322 pct.5 C.Proc.Civilă, teza  înscrisului nou, înscris  reprezentat în cazul  de faţă de sentinţa civilă nr.1174/11.04.2013 a Judecătoriei T-C., înscris  ce  îndeplineşte toate  condiţiile cerute de lege  pentru a putea  fi invocat ca act nou (se poate  observa  că acţiunea în nulitatea  celor două acte de  reconstituire a fost primită la 13.04.2012, înainte de pronunţarea  sentinţei ce se solicită a fi revizuită.

A mai precizat  că, prin  înscris fals în înţelesul art.322 pct.4 C.Proc.Civilă, teoria  şi jurisprudenţa  au stabilit  că trebuie înţeles  nu numai înscrisul  reieşit ca fals odată cu stabilirea  unei  infracţiuni, ci şi înscrisul  al cărui  conţinut  nu este  real chiar  dacă  prin operaţiunea  de  alterare  a realităţii nu s-a comis  o infracţiune (Tribunalul Suprem decizia  185/1980 şi  CSJ Secţia Comercială – Decizia  5606/2000) şi, totodată,  în noţiunea  de înscris  nou astfel cum este  reglementată de art.322 pct.5 C.Proc.Civilă, trebuie  considerat  şi o hotărâre judecătorească intervenită într-o cauză  după soluţionarea definitivă  a litigiului  în care se cere  revizuirea.

În drept a invocat textele  de lege sus –arătate.

In dovedirea cererii de revizuire s-a depus copie de pe Sentinţa Civilă nr. 1174/11.04.2013, pronunţată de Judecătoria Tg. C. în Dosarul nr. 1465/317/2012, dosarul fiind ataşat la dosarul de faţă, la dispoziţia instanţei.

La data de 02.09.2013,  pârâţii  F.I.L. şi F. I.  G. au depus la dosar  întâmpinare  prin care au solicitat respingerea cererii de  revizuire  formulată de R.  C.  R. împotriva  sentinţei civile nr.1635/22.05.2012 a  Judecătoriei  T-C.ca  nefondată.

În motivare,  au  arătat  că, prin cererea de revizuire , revizuientul  R.C.R., în temeiul art.322, pct.4 şi 5 C.Proc. Civ., a  solicitat  admiterea  revizuirii şi schimbarea sentinţei atacate în sensul  respingerii  cererii  introductive de instanţă, cererea fiind nefondată, având în vedere că:

(1) revizuirea  unei hotărâri  rămasă  definitivă  precum şi a unei hotărâri  dată de o instanţă de  recurs, atunci  când evocă fondul, se poate cere în cazul prevăzut  de  art.322 pct.5 C.Proc. Civ., dacă,  după  darea hotărârii, s-au  descoperit  înscrisuri doveditoare  reţinute de  partea potrivnică sau care  nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus  de  voinţa părţilor, ori dacă s-a desfiinţat  sau s-a modificat  hotărârea  unei instanţe pe care s-a întemeiat  hotărârea a  cărei revizuire  se  cere.

Titlul  de  proprietate  nr.1325702/22.08.1996 eliberat  pe numele de I.I., la care se referă  revizuientul  nu a stat la baza pronunţării sentinţei  civile nr.1635/22.05.2012 pronunţată de  Judecătoria  T-C.în dosarul nr.3440/317/2011.

Prin cererea  introductivă de  instanţa reclamanţii F.I.M.şi F.I.G. au invocat  ca  drept  de proprietate  contractul de întreţinere  încheiat la data  de 07.06.2011 autentificat sub nr.3469 de  BNP  S.B., prin care  au dobândit  imobilul  cu nr. cadastral 77 intabulat în cartea funciară nr.335232 a  localităţii A. compus din: teren  arabil, vii şi curţi în suprafaţă totală  de 1410,616 m.p.(tarlaua 12 –parcelele 469/1 şi 470/1) împreună  cu construcţia  imobil  ce se învecinează la N-I.  V., S- B.  C. G., E – C. I. D., V- drumul judeţean 662, de  la  I. V. I..

În prezent, contractul  de întreţinere indicat  mai sus este perfect  valabil astfel ca  cererea  de revizuire formulată este nefondată.

Reclamanţii  F. I. M. şi F.I.G. nici  nu puteau invoca drept  act  de proprietate  titlul de  proprietate întrucât acesta  era eliberat  pe numele  de I.I.,  o altă persoană decât cele din  cauza  ce  a format obiectul  dosarului nr.3440/317/2011.

În concluzie, au arătat reclamanţii intimaţi, conform art.322 pct.5 C.Proc. Civ. revizuirea  se poate  cere şi în cazul  în care „ s-a desfiinţat sau  s-a modificat hotărârea unei instanţe pe care  s-a întemeiat hotărârea  a  cărei  revizuire  se  cere”, ori în situaţia de  faţă titlul  de proprietate nr.1325702/22.08.1996 nu a stat la baza  hotărârii a cărei revizuire se cere şi mai mult decât atât acesta nu este o hotărâre a  vreunei instanţe.

Instanţa  de  fond, în considerentele  sentinţei nr.1635/22.05.2012, a cărei revizuire se  cere, nu stabileşte ca  titlul de proprietate nr.1325702/22.08.1996 ar fi stat la baza pronunţării hotărârii pentru  admiterea  acţiunii, ci contractul  de întreţinere  încheiat la data  de  07.06.2011 autentificat  sub nr.3469.

(2) Cât priveşte  motivul invocat  de revizuient, cum  că hotărârea s-a dat în temeiul unui  înscris fals, intimaţii au arătat că acesta este nefundat, cu următoarea motivare:

Titlul de  proprietate nr.1325702/22.08.1996 eliberat  pe  numele  de  I.I., la care  se  refera  revizuientul, nu a stat la baza  pronunţării sentinţei civile  nr.1635/22.05.2012 pronunţată  de Judecătoria T-C.în dosarul nr.3440/317/2011.

Titlul de  proprietate  nr.1325702/22.08.1996, eliberat pe numele  de I.I.  a  fost anulat parţial pentru motivul  că acesta  trebuia  eliberat nu doar pe numele  acestuia ci şi pe numele  altor două persoane, deci titlul de  proprietate a  fost eliberat greşit, I.I. fiind în continuare una dintre  persoanele  pe numele căruia se va elibera  noul titlu de  proprietate.

De altfel, au susţinut intimaţii, revizuientul  R.C.R., chiar  şi în aceste  condiţii, nu ar avea  nici un drept de  proprietate asupra  terenurilor din titlul de proprietate, în prezent, F.I.M.şi F.I.G. se bucură de  proprietatea terenului având  în vedere contractul de întreţinere încheiat la data de  07.06.2011 autentificat  sub nr.3469 de BNP S.B., contract perfect valabil şi contract  care a stat la baza sentinţei  civile nr.1635/22.05.2012 a  cărei revizuire  se  solicită.

La termenul din 08.11.2013, revizuientul a solicitat suspendarea judecăţii cererii de revizuire până la soluţionarea definitivă a cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 3995/317/2013, depunând în acest sens certificat de grefă din care rezultă că obiectul acelea cauze este cererea în constatarea nulităţii absolute a contractului de întreţinere încheiat la 07.06.2011.

Cererea a fost pusă în discuţie la acel termen, aceasta fiind respinsă cu motivarea din Incheierea de la acel termen.

Prin Notele de şedinţă depuse pentru termenul din 22.11.2013, revizuientul a arătat că, în Dosarul nr. 1465/317/2012, în care s-a pronunţat Sentinţa Civilă nr. 1174/11.04.2013, părţi au fost R. M., mama acestuia, şi I. I., tatăl şi respectiv socrul intimaţilor, plus cele două comisii de fond funciar, iar cele două părţi sunt fiii defuncţilor I. V. şi N.. Din aceste susţineri rezultă în esenţă că revizuientul şi intimata F. I. M. sunt în gradul IV de rudenie, adică veri primari.

Prin aceleaşi note revizuientul a mai arătat că există identitate certă între terenul de 910 mp pentru care a fost anulat titlul de proprietate nr. 1325702/1996 şi terenul de 785 mp cu privire la care a fost obligat să-l lase în deplină proprietate şi posesie intimaţilor prin hotărârea a cărei revizuire se solicită.

La data de 15.11.2013 şi Intimaţii au depus note de şedinţă, cu schiţa filiaţiei acestora, gardul de rudenie indicat fiind identic cu cel indicat de revizuient, prin aceste note reiterând susţinerile din Intâmpinare.

La data de  29.11.2013 pârâţii F. I. L. şi  F. I. G. au depus la dosar  o notă cu concluzii scrise  prin care au solicitat  respingerea  cererii de  revizuire  formulată de  R.C.R. împotriva sentinţei  civile nr.1635/22.05.2012 a Judecătoriei  T-C.ca  nefondată.

Prin Incheierea din 06.12.2013, cererea de revizuire a fost admisă în parte şi în principiu, s-a desfiinţat sentinţa  civilă  nr.  1635/22.05.2012 şi s-a acordat  termen  la  10.01.2014  pentru  judecata  fondului.

Pentru a pronunţa această Incheiere, instanţa a reţinut următoarele:

Examinând cererea de revizuire sub aspectul aplicabilităţii dispoziţiilor art. 322 pct. 4 C.pr.civ., instanţa apreciază că nu sunt aplicabile aceste dispoziţii, având în vedere următoarele considerente:

Este adevărată susţinerea revizuientului că înscrisul este fals nu numai atunci când falsul este stabilit prin hotărâre  de condamnare pentru săvârşirea unei infracţiuni, dar, contrar susţinerilor acestuia, pentru a fi asimilat actului fals şi considerat ca temei al cererii de revizuire, se au în vedere acele situaţii în care acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare sau nu mai poate fi exercitată, pentru unul din cazurile prevăzute de art. 10 C.pr.pen., nu acelea în care înscrisul este simulat sau clauzele sale nu corespund voinţei reale a părţilor sau, ca şi în cazul de faţă, titlul de proprietate a fost emis pe numele unei persoane neîndreptăţite la terenul înscris în acesta sau doar la o parte din respectivul teren, eroarea stând la baza emiterii acestuia.

Sub aspectul aplicabilităţii dispoziţiilor art. 322 pct. 5 C.pr.civ., pentru admisibilitatea revizuirii, instanţa reţine că se cer întrunite mai multe condiţii, respectiv invocarea unui înscris de către revizuient, că se are în vedere un înscris în sens de instrumentum, ca mijloc de probă, iar nu de negotium, că înscrisul este doveditor, fiind probant prin el însuşi, că înscrisul a fost descoperit după darea hotărârii a cărei revizuire se solicită.

Se admite că are valoare de înscris nou hotărârea judecătorească obţinută pe baza unei acţiuni introdusă înainte de soluţionarea definitivă a litigiului în care se cere revizuirea, având în vedere că hotărârea invocată ca act nou nu putea fi înfăţişată în acel litigiu, deoarece nu era cu putinţă părţii să determine pronunţarea ei la o dată anterioară, pentru a fi în măsură a o invoca.

Această hotărâre invocată în speţă ca act nou, respectiv Sentinţa Civilă nr. 1174/11.04.2013, pronunţată de Judecătoria Tg. C. în Dosarul nr. 1465/317/2012, irevocabilă prin Decizia nr. 1578/02.07.2013 a Tribunalului G., este determinantă în soluţionarea cererii de revizuire, în sensul că, dacă ar fi fost cunoscută la data pronunţării sentinţei a cărei revizuire se solicită, s-ar fi putut ajunge la o altă soluţie, avându-se în vedere relaţiile dintre părţi determinate de respectiva hotărâre.

La data de  03.02.2014 revizuientul  R.  C. R.  a depus la dosar o notă de concluzii prin care a  solicitat respingerea acţiunii în revendicare  şi obligaţia de a face formulată de intimaţii  F.  I. L.  şi F.  I. G., cu obligarea acestora la cheltuieli de judecată.

 La data de 04.02.2014 şi apoi la 05.02.2014, intimaţii reclamanţi  F. I. L. şi  F. I. G. au depus  concluzii scrise prin care au solicitat respingerea cererii de revizuire şi  admiterea acţiunii  în revendicare şi obligarea pârâtului  R. C. să le lase în deplină proprietate  şi liniştită posesie suprafaţa de 785 mp, suprafaţă  identificată în raportul de expertiză tehnică efectuată  în cauză, precum  şi obligarea acestuia  să-şi ridice  construcţiile  identificate  prin acelaşi raport  de expertiză, în speţă  baraca  tablă, pătul şi şopru , construcţii edificate  pe terenul  proprietatea  lor şi obligarea  acestuia la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunţa această hotărâre, intimaţii reclamanţi au arătat, în esenţă, că părţile din Dosarul nr. 1465/317/2012, în care s-a pronunţat Sentinţa Civilă nr. 1174/11.04.2013 prin care s-a anulat parţial titlul de proprietate emis autorului lor, sunt altele decât cele din acţiunea în revendicare, că intimaţii reclamanţi se bucură de proprietatea asupra terenului în litigiu în temeiul contractului de întreţinere nr. 3469/07.06.2011, nu în temeiul titlului de proprietate anulat parţial, astfel că eronat s-a admis în principiu cererea de revizuire.

Examinând cererea în raport cu probele administrate şi cu dispoziţiile legale în materie, instanţa  reţine următoarele:

 Prin  Sentinţa Civilă nr.1635/22 Mai 2012, pronunţată de Judecătoria Tg. C. în Dosarul nr. 3440/317/2011, a fost admisă în parte acţiunea  formulată şi precizată de reclamanţii F. I. L. M.şi F. I.G. în contradictoriu cu pârâtul R.C.R., a fost obligat pârâtul:

-să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie reclamanţilor  terenul cu suprafaţa de 785 mp, cu următorii vecini: N-  R.C.R., pe lungimea de 100,21 m  ;E-C. I D. pe lungimea de 13,80 m, F.I.L.M.şi F.I.G. pe lungimea de 1m  ,S- F. –I. L. M.  şi F. –I. G. pe lungimea de 52 m şi B. C G.  pe lungimea de 49,63 m , iar la V- F.-  I. Lucia M. şi F.I.G.  pe lungimea de 12 m şi Dj 662 ,pe lungimea de 2,60 m,astfel cum a fost identificat de expertul topograf G.L.;

-să-şi ridice de pe terenul reclamanţilor, astfel cum a fost menţionat anterior , construcţia baracă din tablă, situată parţial pe terenul reclamanţilor, pe lungimea de 5,90 m şi lăţimea de 1,92 m,iar în caz de refuz, s-au autorizat reclamanţii să ridice această lucrare, pe cheltuiala pârâtului, respingându-se cererea reclamanţilor cu privire la pătul şi şopru.

Prin Decizia nr. 2852/05.10.2012, Tribunalul G. a respins recursul formulat de pârâtul R.C.R..

Situaţia de fapt şi de drept cu privire la terenul în litigiu, la data judecăţii din dosarul nr. 3440/317/2011, era următoarea:

F.  I. L. M. şi F. I. G. au dobândit dreptul de proprietate pentru terenul în suprafaţă totală de 1410,616 mp din comuna A., judeţul G., T 12, P 470/1 – 497 mp- şi 469/1 – 910 mp-, împreună cu o casă de locuit, prin contractul de întreţinere autentificat sub nr. 3469/07.11.2011, încheiat cu I. V. I., acesta din urmă apărând ca fiind proprietarul terenului prin constituire drept, aşa cum rezultă din titlul de proprietate nr. 1325702/22.08.1996, acest titlu stând la baza încheierii contractului de întreţinere.

R.C.R. a dobândit dreptul de proprietate pentru terenul de 1095 mp intravilan– 402 curţi construcţii şi 693 mp vii – plus casă şi acareturi, la nordul terenului asupra căruia s-a constituit dreptul de proprietate în favoarea lui I.V. Iulian, teren înstrăinat familiei F. - Ianăşi, prin contractul de întreţinere autentificat sub nr. 4828/19.11.1999, încheiat cu beneficiarii întreţinerii I. V. şi N., bunicii materni, terenul regăsindu-se, la data încheierii contractului, în Adeverinţa de proprietate nr. 1790/13.09.1999, procesul verbal  de punere în posesie nr. 1789/13.09.1999.

Susţinând că pârâtul R.C.R. le-a ocupat o parte din terenul de 1410,16 mp., reclamanţii F.  I. L. M. şi F.I.G. au formulat acţiune în revendicare, solicitând, după precizarea acţiunii, obligarea pârâtului să le lase în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de 785 m, cererea fiind admisă, aşa cum s-a reţinut mai sus.

Inainte de pronunţarea Sentinţei Civile nr.1635/22 Mai 2012 prin care s-a soluţionat acţiunea în revendicare, respectiv la data de 13.04.2012, mama pârâtului, numita R.M., a chemat în judecată pârâţii I. V. I. ( cel de la care F.  I. L. M. şi F.I.G. au dobândit terenul în litigiu prin contractul de întreţinere nr. 3469/07.11.2011), Comisia Locală de Fond Funciar A. şi Comisia Judeţeană G. de Fond Funciar,  solicitând să se constate nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. 1325702/22.08.1996 ( cel care a stat la baza încheierii contractului de întreţinere prin care F.-  I.L. M. şi F.I.G. au dobândit dreptul de proprietate pentru terenul în litigiu) şi a tuturor actelor premergătoare,  precum şi obligarea pârâtelor să întocmească documentaţia, să o înainteze Comisiei Judeţene în vederea eliberării unui nou titlu de proprietate pentru suprafaţa de 910 mp teren intravilan situat în vatra satului A., întrucât pârâtul nu este îndreptăţit să primească singur acest teren, dreptul de proprietate asupra terenului din litigiu a fost reconstituit în favoarea autorilor comuni, defuncţii I. N. V. şi I. N. – părinţii reclamantei R.M., ( cei care au încheiat cu R.C.R., nepotul lor de fiică, contractul de întreţinere nr. 4828/19.11.1999 ) , potrivit dispoziţiilor HCJ de validare nr. 43 din data de 11.11.1991.

În motivarea cererii, reclamanta  a precizat că  autorii săi şi ai lui I.V. I., I. N. Vasile şi I. N., au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor amplasate pe raza comunei A., prin HCJ  de validare nr. 43 din data de 11.11.1991 cererile de reconstituire le-au fost validate, dispunându-se reconstituirea dreptului de proprietate şi asupra terenului în litigiu, că deşi, iniţial, terenul în litigiu a fost înscris în adeverinţa de proprietate emisă autorului  Ianăşi N. Vasile, ulterior a fost înscris în documentaţia premergătoare şi în cuprinsul titlului de proprietate emis în favoarea pârâtului I. V.I..

 A mai precizat reclamanta că actele premergătoare şi titlul de proprietate pentru întreaga suprafaţă validată trebuiau să fie întocmite pe numele autorului, nu doar pe numele pârâtului I. V. I., întrucât acesta nu este singurul moştenitor al autorului.

Atât titlul de  proprietate 1325702/22.08.1996 cât şi procesul  verbal de punere  în posesie din 1.08.1996 emise lui I. V. I., precum şi HCJ 1144/04.07.1994, cu privire la poziţia pârâtului I. V ., au fost  constatate nule  absolut  pentru terenul de 910 mp din  T.12, P 469/1 aşa cum rezultă din sentinţa civilă nr.1174/11.04.2013 dată de Judecătoria  T-C.în dosarul nr.1465/317/2012, sentinţă irevocabilă prin decizia  civilă nr.1578/2.07.2013 dată de  Tribunalul G. în dosarul  nr.1465/317/2012, reţinându-se de instanţe faptul că pârâtul I. V. I. nu este persoană îndreptăţită la constituirea dreptului de proprietate pentru terenul de 910 mp, nefiind teren dobândit de acesta de la autoarea B. M. sau de la numitul C. I D. , terenul fiind validat în favoarea autoarei I. N., astfel că titlul de proprietate pentru acest teren trebuie eliberat pe numele persoanei menţionate în hotărârea de validare.

In consecinţă, avându-se în vedere că înstrăinătorul terenului de 910 mp,  I. V. I., beneficiar al întreţinerii din contractul nr. 3469/07.11.2011 încheiat cu F.I.M.şi F.I.G., nu era proprietar al terenului de 910 mp înstrăinat ( consecinţele nulităţii retroactivând până în momentul încheierii actului ), evident că nici nu putea transmite vreun drept legitim asupra respectivului teren.

In aceste condiţii,  în cazul comparării titlurilor de proprietate ale reclamanţilor şi pârâtului din acţiunea în revendicare, titlul reclamanţilor, în speţă contractul de întreţinere nr. 3469/07.11.2011, chiar nedesfiinţat, nu se poate reţine ca fiind mai bine caracterizat decât cel al pârâtului, din moment ce autorul I.V. I. nu avea un drept de proprietate legal constituit pentru acest teren.

Având, însă, în vedere că I. V. I. împreună cu R.M., mama pârâtului revizuient din cauza de faţă, erau moştenitorii autoarei I. N., evident că ambii erau îndreptăţiţi la terenul în litigiu, dreptul lor fiind dobândit în indiviziune după decesul autoarei, situaţie în care valabilitatea titlului reclamanţilor intimaţi ( contractul de întreţinere) va depinde de soluţia ce se va da într-o eventuală acţiune de ieşire din indiviziune.

Mai mult, în speţă, nu se poate reţine că pârâtul revizuient, R.C.R., ar ocupa terenul în litigiu în mod abuziv, în raport cu  unchiul său, Ianăşi V. Iulian, şi, în consecinţă, nici în raport cu reclamanţii intimaţi F.  I. L. M. şi F.I.G., în condiţiile în care, la terenul în litigiu, aşa cum s-a reţinut mai sus, are un drept legitim şi mama sa R.M., chiar dacă terenul de 785 mp ar depăşi suprafaţa dobândită de acesta prin contractul de întreţinere nr. 4828/19.11.1999 încheiat cu bunicii săi.

In consecinţă, având în vedere întrunirea dispoziţiilor art. 322 pct.5 C.pr.civ., cu motivarea din Incheierea de admitere în principiu a cererii în revizuire, motivare reţinută şi mai sus, având în vedere şi că nu sunt întrunite toate condiţiile de admisibilitate a acţiunii în revendicare, în temeiul art. 327 C.pr.civ., se va admite cererea de revizuire şi se va schimba  în  întregime  sentinţa  civilă nr. 1635/22.05.2012,  pronunţată de  Judecătoria Tg  C.  în  dosarul nr. 3440/317/2011, în sensul  că se va respinge  acţiunea având  ca  obiect revendicare  şi  obligaţia  de a  face.

In temeiul art. 274 C.pr.civ., reclamanţi intimaţi vor fi obligaţi la plata către pârâtul revizuient a sumei de 1700 lei, cheltuieli de judecată dovedite a fi făcute atât în cererea de faţă cât şi în dosarul de fond şi recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

Admite cererea de  revizuire formulată de revizuientul pârât R.C.R., domiciliat  în  comuna A., sat A., judeţul  G.,  în contradictoriu cu intimaţii reclamanţi F.I.M.şi F.I.G., domiciliaţi în comuna A., sat A., judeţul G..

Schimbă  în  întregime  sentinţa  civilă nr. 1635/22.05.2012,  pronunţată de  Judecătoria Tg  C.  în  dosarul nr. 3440/317/2011, în sensul  că  respinge  acţiunea având  ca  obiect revendicare  şi  obligaţia  de a  face.

Obligă  intimaţii reclamanţi  la  plata  către  revizuientul  pârât  a  sumei  de  1700  lei  cheltuieli  de  judecată.

Cu  recurs  în 15  zile  de  la  comunicare.

Pronunţată  în  şedinţa  publică  din 14.02.2014.

Preşedinte,

M.R.

Grefier,

F.D.