Succesiune

SENTINŢĂ CIVILĂ NR. 1128/24.06.2014

Obiect: succesiune şi partaj judiciar

În drept, potrivit art. 91 din legea nr.71/2011, „moştenirile deschise înainte de intrarea în vigoare a Codului civil (01.10.2011) sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moştenirii”; prin urmare, faţă de data decesului numiţilor BD (15.05.2003) şi BV (09.03.2005), pentru soluţionarea cauzei, instanţa va avea în vedere dispoziţiile Codului civil din 1864.

Conform depoziţiilor martorilor şi potrivit interogatoriilor luate tuturor părţilor, a rezultat că, înainte de decesul său, numitul BD a locuit cu mama sa în casa acesteia din … şi că nu a avut alte bunuri.

Ulterior, din probele administrate a rezultat că BV, mama acestuia, a fost îngrijită şi a locuit împreună cu BV şi M, fiul şi nora pârâtului – reconvenient BI.

Potrivit art. 689 din Codul civil, opțiunea succesorală poate fi exprimată în mod voluntar printr-un act scris din care să rezulte expres însușirea neechivocă a calității de moștenitor sau în mod tacit, prin săvârșirea de acte ce nu puteau fi făcute decât în calitate de moștenitor, din care rezultă în mod necesar intenția de acceptare a moștenirii, dar și prin fapte materiale implicând acceptarea neechivocă din partea succesibilului, care are comportament de proprietar.

Reclamanta OC a arătat că, după decesul tatălui şi bunicii sale, a luat fotografiile de familie depuse în copie la dosar şi o vestă, promisă de către bunica sa BV în timpul vieţii acesteia, însă nu a îndeplinit alte acte tacite de acceptare a succesiunii acesteia. De asemenea, reclamanţii BV şi BA nu au indicat instanţei şi nu au probat efectuarea unor acte tacite de acceptare a succesiunii pentru autorii respectivi.

Cu toate acestea, nu pot fi considerate ca fiind acte tacite de acceptare a succesiunii luarea din patrimoniul succesoral a unor bunuri de valoare redusă sau a unor obiecte ca amintiri de familie, astfel că preluarea obiectelor enumerate de reclamanta OC nu valorează ca acte tacit de acceptare, nefiind lipsite de echivoc, întrucât din acestea nu rezultă în mod ferm, de necontestat, intenţia de a accepta succesiunea.

Conform art. 700 C.civ. aplicabil în cauză, „dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii”.

Conform probelor administrate, a rezultat că în perioada de 6 luni de la decesul autorilor, prevăzută de lege ca termen de acceptare al succesiunii, reclamanţii  nu au efectuat niciun act, tacit sau expres, de acceptare a succesiunii rămase de pe urma defuncţilor BD şi BV.

În ce priveşte pârâtul – reconvenient BI, instanţa constată că acesta a acceptat tacit succesiunea mamei sale BV, comportându-se ca un proprietar al bunurilor rămase de pe urma acesteia şi stabilind ca în locuinţa acesteia să rămână fiul său BV şi nora sa BM, intervenientă în prezenta cauză.

Deşi aveau posibilitatea de a se prezenta la rândul lor la notariat pentru a-şi exprima dorinţa de a-i moşteni pe aceştia, în termenul prevăzut de lege, semnând o declaraţie notarială în acest sens, reclamanţii nu au procedat astfel, au rămas în pasivitate şi s-au alertat doar în anul 2012, când le-au pretins intervenientei accesorii şi soţului acesteia să le remită suma de 5000 lei pentru fiecare, în contul moştenirii.

De asemenea, deşi au arătat instanţei că decizia pârâtului – reclamant BI a fost „abuzivă” în ce priveşte luarea în stăpânire a bunurilor succesorale, reclamanţii nu au dovedit că s-au opus în vreun mod acestei decizii, deşi aveau la îndemână atât procedura succesorală notarială cât şi posibilitatea de a se adresa instanţei de judecată.

În aceste împrejurări, având în vedere că în termenul de 6 luni de la decesul numiţilor BD şi BV, în afară de pârâtul-reconvenient BI, reclamanţii nu şi-au exprimat în mod expres intenţia de a accepta succesiunea defunctei şi nici nu au dovedit că au procedat în acest fel în mod tacit, instanţa va admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor constatând că aceştia sunt persoane străine de succesiunile defuncţilor şi, în consecinţă, va respinge acţiunea formulată de aceştia în contradictoriu cu pârâtul - reconvenient,  ca fiind introdusă de persoane lipsite de calitate procesuală activă.

Pe cale de consecinţă, va admite cererea reconvenţională formulată de pârâtul - reclamant  BI şi cererea în interes alăturat pârâtului – reconvenient formulată de intervenienta BM, constatând că pârâtul – reconvenient BI este unicul moştenitor acceptant al succesiunii defunctei BV, decedată la data de …, cu ultim domiciliu în ….

Domenii speta

Spete similare