Partaj judiciar-iesire din indiviziune

Dosar nr.164/179/2008

Domeniu alocat : partaj

Tip speta : sentinta civila

Data spetei : s.c. nr. 814/14.10.2009

Titlu: partaj judiciar-iesire din indiviziune

 Prin actiunea civila înregistrata sub nr.164/179/2008 reclamanta  S.D.  a chemat în judecata pe pârâtul  M.V. ,  solicitând  ca pe cale de hotarâre judecatoreasca sa se dispuna iesirea din indiviziune , în cote de 1/2 pentru fiecare parte , asupra bunurilor comune dobândite  în timpul casatoriei prin contributii egale , respectiv o garsoniera situata în B, str.P , un autoturism marca Dacia 1310  cât si asupra datoriilor comune  .

 În motivarea actiunii s-a învederat ca în timpul casatoriei cu pârâtul au dobândit imobilul sus mentionat în baza contractului de vânzare-cumparare nr.1039/23 mai 1995 autentificat la fostul  Notariat de Stat Local Babadag , iar autoturismul  în baza contractului de vânzare cumparare nr.2665/2002 .

 S-a relevat ca  prin sentinta civila nr. 434/23.09.2003 pronuntata în dosarul nr.618/2003 de catre  Judecatoria Babadag , s-a dispus desfacerea casatoriei încheiate cu pârâtul , fiindu-i încredintata minora G.-M. , hotarâre ramasa irevocabila.

 S-a mai învederat ca pârâtul este plecat de mai multi ani în strainatate , fiind nevoita sa achite singura datoriile bancare contractate împreuna cu pârâtul , motiv pentru care solicita obligarea acestuia la plata cotei de 1/2 din aceste împrumuturi achitate , solicitându-se în esenta si retinerea pasivului ce greveaza masa de partaj .

 S-a mai precizat  ca autoturismul a fost înstrainat de pârât dupa despartirea în fapt solicitând de asemenea  atribuirea  cotei corespunzatoare de 1/2 din valoarea de circulatie a acestuia .

 Ulterior  reclamanta a introdus cerere de completare a actiunii , solicitând  a se constata un drept de creanta asupra garsonierei ce face obiectul partajului, drept de creanta constând în îmbunatatirile aduse imobilului , îmbunatatiri constând în montare tâmplarie PVC , soba de teracota , îmbunatatirile pretinse sustinându-se a fi fost efectuate dupa desfacerea casatoriei .

 În sustinerea actiunii s-au depus urmatoarele înscrisuri : contract de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 1039/23.05.1995 privind dobândirea garsonierei , carte de identitate a autovehiculului si contract de vânzare-cumparare privind achizitionarea autoturismului Dacia 1310 , sentinta civila nr. 434/23.09.2003 pronuntata de Judecatoria Babadag privind  desfacerea casatoriei , facturi fiscale , instrumentele de plata a împrumuturilor bancare,  respectiv ordine de încasare , încheierea nr.430/15 martie 2004 emisa de Tribunalul Tulcea privind investirea cu formula executorie a contractului de emitere a cardului Maestro si a actului aditional încheiat între Reiffeisen Bank Sucursala Tulcea si pârâtul M.V. , foaie de varsamânt privind achitarea împrumutului la Reiffeisen Bank SA Tulcea , copia carnetului de munca privind pe reclamanta , factura fiscala privind achizitionarea de bunuri mobile.

În drept, si-a întemeiat actiunea pe disp. art.728 cod civil .

Prin întâmpinare  pârâtul a  învederat  ca  sustinerile din actiunea principala , în mare parte , sunt inexacte si nu reflecta adevarata stare de fapt .

S-a sustinut ca în timpul casatoriei cu reclamanta a fost singurul care a realizat venituri , toate bunurile atât imobilul cât si bunurile imobile , fiind dobândite numai cu  veniturile realizate de acesta , pârâta neavând serviciu .

Cu privire la autoturismul marca Dacia 1310 învedereaza pârâtul ca a fost împrumutat de la un prieten , nefiind  proprietatea sa , sustinând ca la plecarea din tara  a înapoiat autoturismul  tertei persoane de la care îl împrumutase .

Mai arata pârâtul ca dupa desfacerea casatoriei , a convenit cu reclamanta ca garsoniera si bunurile mobile sa-i ramâna minorei rezultate din casatoria acestora , motiv pentru care nu s-a realizat partajul  bunurilor comune, iar cu privire la creditele bancare , cel de la Banc Post a fost rambursat în timpul casatoriei nemaifiind nici o rata de achitat la data despartirii în fapt iar cel de la Reiffesisen Bank s-a sustinut ca a fost  utilizat de mama reclamantei care de altfel a si rambursat creditul , neexistând nici o legatura între acest împrumut si bunurile comune dobândite de parti în timpul casatoriei .

Totodata , prin cererea reconventionala a solicitat partajarea bunurilor comune dobândite în timpul casatoriei , respectiv garsoniera si o parte din bunurile mobile aflate în garsoniera si enumerate în cererea reconventionala., în cote de 75%  pentru pârât si 25% pentru reclamanta, sustinându-se ca aceasta nu a avut nici o contributie la dobândirea bunurilor.

În ceea ce priveste modalitatea de partajare a garsonierei a solicitat ca aceasta sa-i fie atribuita în natura , urmând sa plateasca reclamantei sulta corespunzatoare .

Sustinerile din întâmpinare au fost reiterate si în cererea reconventionala , solicitându-se în esenta respingerea actiunii principale si admiterea cererii reconventionale .

În sustinerea cererii reconventionale au fost invocate disp.art.115-119 si urm cod pr.civila.

În cauza au fost  încuviintate proba  testimoniala  , proba cu expertize tehnice , interogatorii si înscrisuri .

Ulterior, în timpul judecatii , pârâtul-reclamant a renuntat  la capatul de cerere privind partajul bunurilor mobile enumerate în cererea reconventionala , solicitând a se lua act de renuntarea sa la cererea de partajare a bunurilor mobile .

La interogatoriu reclamanta-pârâta a negat sustinerile pârâtului reconvenient cu privire la contributia sa la dobândirea bunurilor comune, cât si cu privire la natura si scopul în care au fost contractate si utilizate datoriile sustinute , relevând ca datoriile au fost contractate pentru nevoile comune ale sotilor si ca au fost achitate dupa desfacerea casatoriei, contractele aflându-se în derulare la data desfacerii casatoriei . 

Martorii audiati în cauza au confirmat sustinerile reclamantei cu privire la pretinsele îmbunatatiri aduse garsonierei , sustineri ce se coroboreaza si cu înscrisurile doveditoare privind procurarea si montarea tâmplariei PVC .

În cauza  s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare, având ca obiectiv stabilirea valorii de circulatie a imobilului detinut de parti .

Prin expertiza  tehnica  judiciara întocmita în cauza de catre expert M.R.  s-a concluzionat ca  valoarea de circulatie a imobilului garsoniera este de 31.940,998 lei Ron , iar a îmbunatatirilor aduse este de 3.393,073 lei ron.

Pârâtul a solicitat constatarea nulitatii  raportului  de expertiza efectuat în cauza de expert M.R. ,  pentru nerespectarea disp.art.208 alin.1 cod pr.civila la efectuarea expertizei tehnice judiciare .

Instanta a constatat nulitatea relativa a raportului de expertiza si a dispus refacerea lucrarii cu respectarea disp.art. 208 al.1 cod pr.civila .

Prin expertiza  tehnica  judiciara refacuta  si întocmita în cauza de catre expert M.R.  s-a concluzionat ca  valoarea de circulatie a imobilului garsoniera este de 32.701,737 lei ron , iar a îmbunatatirilor aduse este de 3.410,273 lei ron.

Pârâtul-reclamant a formulat obiectiuni la raportul de expertiza tehnica efectuat de expert M.R. cu privire la valoarea de piata a garsonierei , apreciind ca în mod total eronat expertul a retinut la calculul  valorii  coeficientii de -10% pentru faptul ca imobilul este amplasat la o distanta mai mare de 500 m fata de magazine si piata  , -3%  pentru faptul ca grupul sanitar nu are aerisire directa si -5% pentru faptul ca imobilul are nevoie de reparatii multiple , sustinând ca expertul a avut o atitudine partinitoare în favoarea reclamantei .

Prin raspunsul la obiectiuni , experta M.R. si-a mentinut argumentele iterate în raportul de expertiza cu privire la obiectiunile formulate .

 Ca urmare a solicitarii pârâtului-reclamant , în cauza a fost dispusa efectuarea unei contraexpertize de catre expertii C.H., M.V.,  L.G.V. .

Prin raportul de contraexpertiza efectuat de expertii  C.H., M.V. , L.G.V. s-a concluzionat ca valoarea imobilului garsoniera este de 35.900 lei.

Pârâtul  a avut obiectiuni la raportul de contraexpertiza aducând critici cu privire la data înstiintarii de a se prezenta pentru efectuarea contraexpertizei , apreciind ca expertii au avut o atitudine de rea-credinta cu intentia de a nu fi prezent pentru a-si  exprima punctul de vedere, desi el a achitat onorariul pentru efectuarea contraexpertizei, solicitând constatarea nulitatii raportului de contraexpertiza pentru nerespectarea disp.art.208 cod pr.civila.

Instanta a dispus refacerea raportului de contraexpertiza de catre expertii C.H., M.V., L.G.V. , pentru a se respecta disp.art.208 al.1 cod pr.civila privind înstiintarea partilor , apreciindu-se încalcata aceasta  reglementare  ce constituie o garantie a dreptului de aparare al partilor. 

Expertii nu au procedat la  efectuarea contraexpertizei cu participarea ambelor parti , pentru a da posibilitatea acestora sa dea lamuririle necesare si totodata sa ceara sa se faca toate constatarile legate de obiectivele fixate pentru expertizare , nesocotind reglementarile ce vizeaza procedura de efectuare a expertizei , înaintând la dosarul cauzei  un  raspuns intitulat" raspuns la obiectiuni " (fila 236) prin care conchid ca întrucât datele initiale ale expertizei, respectiv dimensiuni apartament, tip finisaje, nu s-au modificat , se pastreaza concluziile raportului de contraexpertiza initial .

În acest context s-a dispus efectuarea raportului de contraexpertiza , prin noul raport de contraexpertiza conchizându-se ca valoarea de circulatie a imobilului garsoniera este de 35.900 lei iar a îmbunatatirilor constând în tâmplarie PVC si geam termopan , apometru , instalare teava pexal si soba de teracota este de 4.471 lei.

Partile nu au formulat obiectiuni la raportul de expertiza imobiliara ,reclamanta prin note  scrise depuse la dosar reiterându-si cererile din actiunea introductiva si completarea la actiune cu privire la masa bunurilor comune , cota de contributie a partilor si modalitatea de partajare , solicitând atribuirea imobilului garsoniera cu obligarea acesteia la plata unei sultei corespunzatoare , motivat de contributia egala la dobândirea bunurilor si nevoia sa de locuinta ,aparatorul pârâtului neprezentându-se la judecata pe fond a cauzei .

Din evaluarea judiciara a materialului probator administrat în cauza se retine astfel ca partile au dobândit în timpul casatoriei , urmatoarele bunuri :imobilul  garsoniera sus mentionat , în valoare de 36.187,6 lei , valoarea de 35.900 retinuta  în concluziile raportului de contraexpertiza fiind eronat calculata , strecurându-se o greseala de calcul la calcularea valorii de circulatie în urma aplicarii coeficientului de reducere , coeficient reprezentând efectele crizei financiare ,  un autoturism marca Dacia 1310 în valoare de 5000 lei ,  valoarea totala a bunurilor comune dobândite de parti  fiind de 41.186,6 lei RON. 

Întrucât ambele parti nu au solicitat efectuarea unei expertize pentru stabilirea contravalorii autoturismului înstrainat pâna la partaj , reclamanta facând dovada  existentei în patrimoniul partilor a acestui bun dobândit în baza contractului de vânzare nr.2665/2002 , sustinerile pârâtului - reconvenient fiind astfel infirmate , s-a retinut la masa  comunitara valoarea indicata în actiunea introductiva de instanta .

În lipsa unor probe din care sa rezulte ca aportul unuia dintre soti a fost mai mare decât al celuilalt la dobândirea bunurilor comune , urmeaza a se retine o contributie egala a sotilor la dobândirea bunurilor comune  , in cauza operând prezumtia ca ambii soti au contribuit deopotriva la dobândirea bunurilor .

Desi pârâtul a sustinut ca reclamanta nu a realizat venituri , aceasta a facut dovada realizarii unor venituri , depunând în acest sens copia contractului de munca .

Desi pârâtul prin cererea reconventionala nu a învederat ca ar fi primit de la mama sa cu titlu de dar manual o suma de bani pe care ar fi folosit-o în timpul casatoriei , la achizitionarea imobilului , sustinând prin cererea reconventionala doar ca o parte din cheltuielile ocazionate de organizarea nuntii ar fi fost suportate de mama sa , prin administrarea probatoriului încuviintat a încercat a dovedi ca în raport cu reclamanta ar avea o cota de contributie diferita si ca imobilul ar fi fost cumparat din banii reprezentând dar manual de la mama sa , dovezi ce nu se pot aprecia concludente în pronuntarea unei solutii în retinerea unor cote diferentiate de contributie .

Se retine de asemenea , ca partile au contractat în timpul casatoriei  împrumuturile sus retinute  , titularul contractului de credit si al cardului Maestro investit prin formula executorie de catre Tribunalul Tulcea , fiind pârâtul în speta , astfel cum reiese din înscrisurile sus retinute , parte din datorii, respectiv sumele precizate în actiunea introductiva de instanta ,  fiind achitate de catre reclamanta , ulterior desfacerii casatoriei , urmare executarii silite a acestora  .

Stabilirea definitiva a contributiei comune integrale a sotilor , la dobândirea bunurilor comune  trebuie sa fie extinsa si asupra regimului obligatiilor comune ale sotilor în sensul obligarii acestora , la plata datoriei comune , partile contractând în timpul casatoriei si creditele sus retinute , credite ce reprezinta datorie comuna a partilor , pârâtul nefacând nici o proba în sensul ca aceste datorii nu ar fi constituit datorii comune .

Se impune a se sublinia ca reclamanta  are un drept de creanta , valorificabil împotriva pârâtului si nascut din restituirea împrumuturilor, contractate de ambele parti , dupa desfacerea casatoriei , cât si din îmbunatatirile aduse imobilului si constând în montare tâmplarie PVC, teava pexal si apometru .Contravaloarea sobei de teracota se apreciaza ca nu poate fi calificata drept lucrare de îmbunatatire a apartamentului , fiind considerata un element de confort personal al reclamantei care nu poate mari valoarea de circulatie a garsonierei , astfel ca nu va fi retinuta în continutul dreptului de creanta solicitat a fi constatat.

Astfel , urmeaza a se constata  ca din masa de partaj face parte si  pasivul  sus mentionat , respectiv suma de 19.053.940 ROL reprezentând 1/2 din datoria comuna .Dreptul de creanta decurgând din valoarea îmbunatatirilor aduse imobilului se retine ca este în suma de  3141 RON .

Astfel , ca efect al partajului se va  atribui  reclamantei-pârâte imobilul garsoniera situat în Babadag , str.P în valoare de 36.187,6 lei RON .

Solutia atribuirii imobilului catre reclamanta se apreciaza ca se justifica  prin luarea în considerare a criteriilor ce tin de faptul ca reclamantei i-a fost încredintata minora rezultata din casatoria partilor , aceasta locuieste efectiv în garsoniera si este în nevoie de a locui cu minora , posibilitatea redusa de a-si procura o locuinta , pârâtul nemailocuind în garsoniera de la despartirea sotilor intervenita în anul 2003 , acesta aflându-se la munca în strainatate , context în care se apreciaza astfel ca reclamanta este mai îndreptatita sa i se atribuie locuinta în disputa , urmând a fi obligata sa plateasca pârâtului o sulta , în scopul egalizarii valorice  .

 Pentru egalizarea valorica a loturilor urmeaza a obliga reclamanta la plata sumei de 18.070,15 lei  reprezentând sulta catre pârât.

În baza art.276 Cod pr.civila urmeaza a compensa cheltuielile de judecata si a obliga reclamanta la 450 lei, cheltuieli de judecata catre pârât .

Domenii speta

Spete similare