Anulare act administrativ - proces verbal încheiat de itm de sancţionare pentru activitatea desfăşurată de o agenţie bancară în cadrul punctului de lucru aflat în incinta unui hipermarket în zilele de sărbători legale.

Stabilirea caracterului legal al activităţii desfăşurate de angajaţii unei agenţii bancare la punctul de lucru aflat în incinta unui hipermarket într-o zi declarată sărbătoare legală în care nu se lucrează. Agenţia bancară ce funcţionează  în cadrul unui centru comercial tip hipermagazin, datorită specificului activităţii, caracterizat prin interdependenta activităţilor şi serviciilor oferite de aceşti doi prestatori de servicii bancare, respectiv comerciale,se încadrează în excepţiile prevăzute de art. .141 din Legea nr.53/2003  şi poate desfăşura legal  activitate în zilele de sărbători legale declarate nelucrătoare, cu respectarea dispoziţiilor art. .142 din Legea nr. 53/2003.

Prin sentinţa nr. 5517/2013 din 16.12.2013, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, în dosarul nr.9912/101/2013, s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice – Inspecţia Muncii cu privire la procesul verbal cu numărul 6/18.09.2013 şi procesul verbal seria MH nr. 000744/20.08.2013, acte administrative întocmite de intimata Inspectoratul Teritorial de Muncă Mehedinţi.

S-a respins contestaţia formulată împotriva intimatei Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, cu sediul în Bucureşti, strada Dem. I. Dobrescu, nr. 2-4, sector 1, cod fiscal 4266669, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

S-a respins excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Mehedinţi.

S-a admis excepţia inadmisibilităţii anulării adresei nr. 01/SLCA/1072/16.09.2013

A fost admisă în parte acţiunea formulată de petenta R B SA în contradictoriu cu  I T M.

S-a anulat procesul verbal cu numărul 6/18.09.2013 şi procesul verbal seria MH nr. 000744/20.08.2013, acte administrative întocmite de intimata Inspectoratul Teritorial de Muncă.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâta I.T.M, considerând-o netemeinică.

A susţinut recurenta că instanţa de fond în mod eronat a apreciat că activitatea desfăşurată în zilele de sărbătoare legală, în speţă în ziua de 15 august, Sărbătoarea “Adormirea Maicii Domnului”, se încadrează în categoria activităţilor reglementate de art. .141 din Codul muncii, activităţi care nu pot fi întrerupte nici în zilele de sărbătoare legală.

Apreciind în acest mod, instanţa de fond nu a avut în vedere decât considerente de ordin economic legate de activitatea societăţii contestatoare, fără a aprecia dacă în cazul unei activităţi de genul celei desfăşurate de contestatoare, respectiv activitate bancară, se poate aprecia în acest mod.

Astfel, motivarea Tribunalului prin care se apreciază că unitatea bancară SC RB SA desfăşoară activitate în incinta Hipermarketului C al cărui orar de funcţionare este unul extins şi atipic este o motivare lipsită de conţinut, în condiţiile în care programul de lucru al unei unităţi este stabilit de angajator şi nu poate fi impus decât dacă este stabilit în condiţiile legii. Mai mult decât atât, motivarea potrivit căreia programul de lucru al unităţii bancare este stabilit printr-un contract de închiriere a spaţiului comercial în care aceasta îşi desfăşoară activitatea, nu are nicio relevanţă pentru a justifica nerespectarea dispoziţiilor legale în ceea ce priveşte timpul de muncă şi timpul de odihnă, drepturi cuvenite salariaţilor în virtutea legii.

De altfel, drepturile salariaţilor nu pot fi analizate prin prisma interesului comerciantului în obţinerea profitului, în defavoarea acestora.

Instanţa de fond în mod eronat a mai motivat şi faptul că în privinţa repausului săptămânal nu a fost depăşit timpul de muncă în condiţiile în care controlul inspectorilor de muncă a vizat respectarea zilelor de sărbătoare legală şi nu repausul săptămânal.

Referitor la susţinerile reprezentantului legal al agenţiei bancare potrivit cărora punctul de lucru situat în incinta Hipermarchetului C nu este supus prevederilor legale privind acordarea liberelor în zilele de sărbători legale, deoarece trebuie să îşi coreleze programul cu cel al hipermarchetului, aşa cum s-a stabilit prin contractul de închiriere a spaţiului, în incinta acestui centru comercial, precizăm că acestea nu au nicio relevanţă şi nici o susţinere reală, în condiţiile în care, activitatea desfăşurată la acest punct de lucru nu face parte din categoria activităţilor reglementate de art. .140 din Codul muncii, potrivit căruia» Prin hotărâre a Guvernului se vor stabili programe de lucru adecvate pentru unităţile sanitare şi pentru cele de alimentaţie publică, în scopul asigurării asistenţei sanitare şi, respectiv, al aprovizionării populaţiei cu produse alimentare de strictă necesitate, a căror aplicare este obligatorie”.

De altfel, potrivit Legii nr. 650/2002 de aprobare a O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă” Fiecare comerciant îşi stabileşte orarul de funcţionare cu respectarea prevederilor înscrise în legislaţia muncii şi cu condiţia respectării reglementărilor în vigoare ”, ori, în situaţia de faţă, respectarea dispoziţiilor legale cu privire la programul de lucru este imperativă şi nu facultativă, cum încearcă contestatoarea să sugereze, considerând că nu i se aplică toate dispoziţiile legale la care facem referire.

Mai mult, reprezentanţii agenţiei bancare recunosc desfăşurarea activităţii în zilele de sărbători legale, motivând că activitatea lor trebuie corelată cu clauzele negociate prin contractul de închiriere a spaţiului comercial de către C Hipermarche România, astfel că această activitate este programată chiar în orele de program ale spaţiului Comercial C.

Potrivit art. 136 din Codul muncii, doar unităţilor cu activităţi în regim de foc continuu la sunt aplicabile prevederile referitoare la posibilitatea desfăşurării activităţii în zilele de sărbători legale, în acest sens legiuitorul a consacrat excepţia asigurându-se ca sfera de aplicabilitate să se răsfrângă doar supra acelor tipuri de unităţi care, datorită specificului activităţii sau operaţiunilor de producţie nu pot să întrerupă procesul de muncă, în caz contrar, activitatea ar fi periclitată.

Or, din moment ce norma de drept trebuie să protejeze angajatul şi nu activitatea comercială şi de control dintre societate şi clienţi, în speţă nu există nicio vătămare produsă angajaţilor societăţii.

Instanţa de fond a apreciat în mod eronat faptul că dreptul salariaţilor de a desfăşura activitate în zilele de sărbătoare legală trebuie respectat deoarece este prevăzut în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, în condiţiile în care, aşa cum se poate observa chiar  în textul invocat, acesta se referă doar la situaţii „din motive justificate”, în care salariaţii pot presta activitate în zilele de sărbătoare legală.

Mai mult, precizarea potrivit căreia, pentru aceste zile, salariaţii în cauză beneficiază de zile libere plătite sau de un spor la salariu de 100%, nu constituie o cauză exoneratoare de răspundere, deoarece în situaţia de faţă nu s-a dovedit în niciun mod care ar fi motivele justificate care au stat la baza desfăşurării activităţii. De asemenea, faptul că salariaţii au fost de acord cu desfăşurarea activităţii în zilele de sărbătoare legală nu constituie o motivare legală şi nici suficientă pentru a dovedi legalitatea actelor impuse de angajator salariaţilor săi.

Cu privire la Regulamentul Intern al Centrului Comercial C care prevede obligarea tuturor comercianţilor care îşi desfăşoară activitatea în acel spaţiu, de a avea acelaşi program cu cel al centrului comercial, considerăm că această prevedere trebuia corelată cu dispoziţiile legale în domeniul comerţului, respectiv cu cele ale Legii nr. 650/2002 de aprobare a O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, în sensul că programul de lucru trebuie adaptat la cerinţele legislaţiei. Mai mult, aşa cum se poate observa, chiar şi în acest regulament, se precizează că “în mod excepţional, conducerea centrului comercial va putea accepta derogări de la cest orar pentru comercianţii ce desfăşoară o activitate special, cum ar fi băncile”, deci, pentru contestatoare exista posibilitatea stabilirii unui program altfel decât cel al centrului comercial.

Motivarea instanţei potrivit căreia unitatea bancară trebuia să asigure iluminatul în spaţiul destinat activităţii sale nu este pertinentă în condiţiile în care acest lucru se putea face şi în cazul în care unitatea bancară nu desfăşura activitate în acel interval orar.

La data de 06.05.2014, intimata reclamantă RBSA a formulat întâmpinare, la cererea de recurs formulata de recurenta - parata Inspectoratul Teritorial de Munca, împotriva sentinţei nr. 5517/16.12.2013, pronunţata de Tribunalul Mehedinţi,  în dosarul nr. 9912/101/2013, prin intermediul căreia a solicitat respingerea recursului, ca netemeinic şi nelegal, şi menţinerea sentinţei nr. 5517, pronunţata la data de 16.12.2013 de Tribunalul Mehedinţi  în dosarul nr.9912/101/2013, ca temeinica şi legala.

Analizând sentinţa recurată, prin prisma criticilor formulate de reclamant, precum şi în raport de dispoziţiile art. .488 pct.8 Noul Cod  procedură civilă ,  Curtea a constatat că recursul nu este fondat, pentru următoarele considerente:

S-a constatat  în prealabil, ca,  în conformitate cu dispoziţiile Noului Cod de Procedura Civilă, recursul trebuie sa se întemeieze numai pe motive de nelegalitate, acestea fiind limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin.1 Noul Cod  procedură civilă

In speţă, recurenta nu a indicat pe care din cele opt motive de nelegalitate prevăzute în art. .488 alin.1 Noul Cod  procedură civilă  si-a întemeiat recursul, insa din cuprinsul  declaraţiei de recurs Curtea a constatat ca  în cauza criticile vizează interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale, motiv prevăzut. de art. 488 alin.1 pct.8 Noul Cod  procedură civilă  .

Din aceasta perspectiva, Curtea a reţinut că hotărârea pronunţată de prima instanţa a fost dată cu interpretarea şi aplicarea corecta a dispoziţiilor legale din materia legislaţiei muncii.

Astfel, raportat la starea de fapt din speţa, ceea ce se impune a fi stabilit este dacă angajaţii unei agenţii bancare care funcţionează în cadrul unui centru comercial tip hipermagazin pot presta activitate  în mod legal într-o zi declarata sărbătoare legală  în care nu se lucrează.

Dispoziţiile art. .139 din Legea nr.53/2003, precizează care sunt zilele de sărbătoare legala în care nu se lucrează .

Dispoziţiile art. .141 din Legea nr.53/2003 precizează ca prevederile art. 139 nu se aplică în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii.

Rezulta astfel ca art. .141 instituie excepţiile de la prevederile. art. .139, astfel încât în locurile de munca în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii se lucrează şi  în zilele de sărbătoare legala declarate nelucrătoare de art. .139.

Agenţia bancara din cadrul reclamantei funcţionează  în cadrul unui centru comercial tip hipermagazin, astfel încât specificul activităţii  este reprezentat atât de prestarea de servicii bancare, cat şi de locul  în care se prestează astfel de servicii bancare, respectiv  în cadrul unui centru comercial tip hipermagazin.

Activitatea unui centru comercial tip hipermagazin este reglementata de dispoziţiile Ordonanţa Guvernului nr.99/2000 şi potrivit dispoziţiile art. .8  acesta se poate desfăşura  şi  în zilele de repaus săptămânal sau declarate sărbători legale, cu respectarea dispoziţiilor legale privind durata timpului de munca, privind repausul săptămânal, compensarea cu zile libere sau  în bani.

Rezulta astfel ca agenţia bancara ce funcţionează  în cadrul unui centru comercial tip hipermagazin, datorita specificului activităţii , caracterizat prin interdependenţa activităţilor şi serviciilor oferite de aceşti doi prestatori de servicii bancare, respectiv comerciale, se încadrează  în excepţiile prevăzute de art. 141 din Legea nr.53/2003  şi poate desfăşura legal activitate  în zilele de sărbători legale declarate nelucrătoare, cu respectarea dispoziţiile art. 142 din Legea nr. 53/2003.

Fata de considerentele mai sus relevate, Curtea a constatat ca prima instanţa a interpretat şi aplicat corect dispoziţiile legale incidente, criticile formulate  în recurs de parat fiind nefondate, astfel încât,  în temeiul art. 496 alin.1 Noul Cod Procedură Civilă , raportat  la art. 488 alin.1 pct.8 Noul Cod  procedură civilă , a respins recursul formulat.

Domenii speta

Spete similare