Violenţă în familie

Domeniu – „violenţă în familie” prev. de art. 199 alin.1 Cod penal, „lovirea sau alte violenţe” prev. de art. 193 alin.2 Cod penal; „abandon de familie” prev. de art. 378 alin. 1 lit. c Cod penal;  „ameninţare” - prev. de art. 206 alin. 1 Cod penal;  „nerespectarea hotărârii judecătoreşti” prev. de art. 32 alin. 1 din Legea nr.217/2003  – sentinţa penală nr.773/23.06.2015

Instanţa a ţinut seama în concret de împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, precum şi mijloacele folosite, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, precum şi conduita acestuia după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal. De asemenea, constatând că infracţiunile au fost săvârşite în concurs real, va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea la care se va adăuga sporul de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.

Prin sentinţa penală nr.773/23.06.2015:

1.A fost achitat inculpatul GM pentru  săvârşirea infracţiunii de violenţă în familie prevăzută de art. 199 alin. 1 Cod penal, în baza art. 396 alin. 1, 5 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedură penală.

2.A fost condamnat inculpatul GM, la pedeapsa de 7 (şapte) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe prevăzută de art. 193 alin. 2 Cod penal. În baza art. 67 alin. (1) din Cod penal interzice inculpatului exercitarea, pe o durata de 1 an, cu titlu de pedeapsă complementară, a drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din Cod penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat. În temeiul art. 65 alin. (1) din Cod penal, interzice inculpatului exercitarea, cu titlu de pedeapsă accesorie, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din Cod penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

3. A fost condamnat inculpatul GM, la pedeapsa de 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de abandon de familie prevăzută de art. 378 alin. 1 lit. c Cod penal, părţi vătămate fiind GVG, GIA, GAM şi GI, toţi prin reprezentant legal CMM. În baza art. 67 alin. (1) din Cod penal interzice inculpatului exercitarea, pe o durată de 1 an, cu titlu de pedeapsă complementară, a drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din Cod penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat. În temeiul art. 65 alin. (1) din Cod penal, interzice inculpatului exercitarea, cu titlu de pedeapsă accesorie, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din Cod penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

4. A fost condamnat inculpatul GM, la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti prevăzută de art. 32 alin. 1 din Legea 217/2003. În baza art. 67 alin. (1) din Cod penal interzice inculpatului exercitarea, pe o durata de 1 an, cu titlu de pedeapsă complementară, a drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din Cod penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat. În temeiul art. 65 alin. (1) din Cod penal, interzice inculpatului exercitarea, cu titlu de pedeapsă accesorie, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din Cod penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

5. A fost condamnat inculpatul GM, la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti prevăzută de art. 32 alin. 1 din Legea 217/2003. În baza art. 67 alin. (1) din Cod penal interzice inculpatului exercitarea, pe o durata de 1 an, cu titlu de pedeapsă complementară, a drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din Cod penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat. În temeiul art. 65 alin. (1) din Cod penal, interzice inculpatului exercitarea, cu titlu de pedeapsă accesorie, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din Cod penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

6. A fost condamnat inculpatul GM, la pedeapsa de 5 (cinci) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de ameninţare prevăzută de art. 206 alin. 1 Cod penal. În baza art. 67 alin. (1) din Cod penal interzice inculpatului exercitarea, pe o durata de 1 an, cu titlu de pedeapsă complementară, a drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din Cod penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat. În temeiul art. 65 alin. (1) din Cod penal, interzice inculpatului exercitarea, cu titlu de pedeapsă accesorie, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din Cod penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 38 alin. (1) din C.p., constată că infracţiunile au fost săvârşite în concurs real.

În conformitate cu art. 39 alin (1) lit. b) din C.p. aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 7 (şapte) luni închisoare la care adaugă sporul de o treime din pedeapsa de 15 (cincisprezece) luni închisoare (anume 5 luni), rezultând pedeapsa de 12 (doisprezece) luni închisoare.

În raport cu art. 45 alin. (3) lit. a) şi (5) din C.p., aplică inculpatului pedeapsa complementară rezultantă a interzicerii exercitării, pe o durată de 1 an,  a drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din Cod penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat. Aplică inculpatului pedeapsa accesorie rezultantă, pe lângă pedeapsa principală rezultantă, a interzicerii exercitării, cu titlu de pedeapsă accesorie, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din Cod penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 91 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Suceava la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul  Primăriei comunei … sau Primăriei …, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen. rap la art. 72 alin. (1) din C.pen., deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii de 24 ore din data de 27.12.2014 (măsură preventivă luată prin ordonanţa din data de 27.12.2014 emisă de organul de cercetare penală)

În conformitate cu art. 397 alin. (1) din C.p.p., art. 25 alin. (1) din C.p.p. şi art. 19 alin. (5) din C.p.p. rap. la art. 1349 alin. (1) şi (2), art. 1357 Cod civil,

Admite, în parte, acţiunea civilă formulată de CMM. Obligă pe inculpat să plătească părţii civile suma de 2000 lei cu titlu de despăgubiri materiale şi suma de 2000 lei cu titlu de despăgubiri morale.

Admite acţiunea civilă formulată de Spitalul … şi obligă pe inculpat să plătească către acesta suma de 34,03 lei reprezentând despăgubiri materiale.

În baza art.274 alin.1 Cod procedură penală obligă pe inculpat la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Onorariu cuvenit apărătorului din oficiu rămânând în sarcina statului.

În baza art.276 Cod procedură penală obligă pe inculpat la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către partea civilă CMM.

După deliberare, Judecătoria constată că prin rechizitoriul nr. … al Parchetului …, a fost trimis în judecată, în stare de libertate,  inculpatul GM, pentru săvârşirea infracţiunilor de „violenţă în familie”, prevăzută şi pedepsită de art. 199 alin. 1 rap. la art. 193 alin. 2 Cod penal, ,,abandon de familie” prevăzută şi pedepsită de art. 378 alin. 1 lit. c Cod penal ,,nerespectarea hotărârii judecătoreşti” (două fapte) prev. şi ped. de art. 32 alin. 1 din Lg. 217/2003 şi ,,ameninţare” prev. şi ped de art. 206 lit. i C.p., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.p.

În actul de sesizare s-a reţinut că în seara de 02.08.2014, orele 21:00 fiind sub influenţa băuturilor alcoolice, inculpatul a provocat scandal la domiciliu, lovind-o cu pumnii şi palmele, în zona feţei şi peste corp, pe fosta soţie CMM, în prezenţa a doi copii minori care au încercat să aplaneze conflictul, cauzându-i acesteia leziuni ce au necesitat pentru vindecare 17-18 zile îngrijiri medicale;

Totodată din data de 15.04.2014 până în prezent nu a achitat în mare parte, cu rea credinţă, pensia de întreţinere în cuantum total de 420 lei lunar stabilită pentru cei patru copii minori GVG 120 lei lunar, GIA 130 lei lunar, GAM 80 lei lunar şi GI 90 lei lunar, la care a fost obligat prin Sentinţa civilă nr. 262/06.03.2014 definitivă prin neapelare la 15.04.2014, de care avea cunoştinţă, acumulând o restanţă de plată de cca. 3760 lei.

De asemenea având la cunoştinţă obligaţiile şi restricţiile impuse de instanţa de judecată prin Sentinţa civilă 794 din 20.08.2014 având ca obiect instituirea unui ordin de protecţie în temeiul Legii nr. 317/2003 prin care îi era interzis să pătrundă în imobilul din com. …, str. …, nr…. locuit de fosta soţie, împreună cu cei 5 copii, să ia legătura cu aceştia şi să se apropie de ei, în data de 08.12.2014, în jurul orelor 22:00 fiind sub influenţa băuturilor alcoolice şi folosindu-se de o scară de urcat la etajul imobilului, a intrat în locuinţă prin balcon şi pod, pentru a căuta alimente, cauzând teamă şi panică copiilor minori încuiaţi într-o cameră, fugind apoi din imobil înainte de sosirea lucrătorilor de poliţie chemaţi prin apelul 112 de fiica inculpatului, martora GSG, iar după plecarea acestora, a revenit lângă geamurile imobilului, adresând cuvinte injurioase copiilor aflaţi înăuntru.

La fel în noaptea de 26/27.12.2014 începând cu orele 23:45, fiind sub influenţa băuturilor alcoolice a mers la imobilul susmenţionat, în care se aflau fosta soţie – persoana vătămată CMM şi cei 5 copii, a bătut insistent şi zgomotos la geamuri şi uşă, ameninţând că le va sparge, va pătrunde în imobil şi o va omorî pe fosta soţie şi pe vreun bărbat aflat în casă, iar când a văzut că nu i se permite accesul, a continuat să facă scandal, proferând injurii şi ameninţări cu acte de violenţă şi cu moartea până în jurul orei 03:30, când au sosit la faţa locului lucrătorii de poliţie din cadrul Postului de Poliţie …, alertaţi de persoana vătămată prin apelul de urgenţă 112 şi l-au condus la post pentru declaraţii, acesta însă venind la locuinţă în jurul orelor 06:40 înarmat cu un topor şi având asupra sa o sticlă de plastic conţinând un lichid inflamabil, vociferând şi ameninţând că cine va ieşi primul din locuinţă, va fi omorât, lovind de mai multe ori pereţii casei, persoana vătămată fiind nevoită să apeleze din nou la lucrătorii de poliţie pentru aplanarea situaţiei.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc la data de 6.03.2015 sub nr. …

Prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu din data de 9 aprilie 2015, judecătorul de cameră preliminară, în temeiul art. 346 alin. 2 Cod procedură penală a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul … al Parchetului …, a administrării probelor şi efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii în cauza privind pe GM.

În cursul urmăririi penale fiind audiat, atât în calitate de suspect cât şi de inculpat, GM a recunoscut parţial faptele, arătând că la data de 2 august 2014 a lovit-o pe partea vătămată, cu palmele de mai multe ori, însă a făcut acest lucru, pentru a se apăra.

Referitor la nerespectarea ordinului de protecţie, inculpatul a arătat că a bătut la data de 08 decembrie 2014 în geamul locuinţei fostei sale soţii unde locuiesc şi cei cinci copii, însă a făcut acest lucru pentru a-i cere ceva şi a le spune să lase becul aprins, nerecunoscând că a pătruns în casă prin acoperiş sau că a provocat scandal. În ceea ce priveşte data de 26 decembrie 2014, acesta a susţinut că după ce a consumat băuturi alcoolice s-a dus acasă şi a început să colinde la geamul de la stradă, solicitându-i să îl lase să intre în casă, însă întrucât aceasta nu a fost de acord, a plecat şi a revenit mai târziu când a colindat din nou şi a bătut în geam, dar soţia sa l-a anunţat că va suna la poliţie.

Inculpatul nu a recunoscut că le-ar fi adresat cuvinte de ameninţare sau injurii şi că la faţa locului au venit lucrătorii de poliţie care l-au condus la post, i-au adus din nou la cunoştinţă ordinul de restricţie emis de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc şi obligaţiile ce se impun, susţinând că după ce a ajuns acasă a intrat în anexa unde locuieşte, s-a culcat şi nu este adevărat că ar fi ieşit în curte cu toporul în mână ameninţându-i pe membrii familiei sale şi nici nu a auzit când lucrătorii de poliţie i-au solicitat să deschidă uşa.

De asemenea a arătat că din luna decembrie 2013, este divorţat de soţia sa CMM, copiii au rămas în grija acesteia, el urmând să achite pensie de întreţinere pentru minori şi a susţinut că până în luna aprilie 2014 a lucrat cu normă întreagă la SC …, iar din această lună, nu mai lucrează, întrucât, la domiciliul său, a suferit un accident la mâna stângă, pierzându-şi trei degete şi astfel a rămas angajat doar două ore/zi şi are un venit de 400 lei lunar. Totodată, a recunoscut că are o restanţă de plată de 3.760 lei pensie de întreţinere, arătând că după divorţ, a achitat doar suma de 1200 lei. 

În instanţă, inculpatul a declarat că îşi menţine declaraţiile date anterior, nu doreşte să dea declaraţie în faţa instanţei, precizând că nu recunoaşte în totalitate faptele, respectiv că ar fi ameninţat-o pe fosta soţie cu un topor sau că le va da foc, susţinând că toporul şi lichidul găsite, erau în acel loc, pentru că le folosea la aprins focul.

În cauză, partea vătămată CMM s-a constituit parte civilă, solicitând obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile în sumă totală de 2.000 lei şi a daunelor morale de 10.000 lei, arătând că despăgubirile civile în sumă de 2.000 constau în: câştigul nerealizat pe perioada celor 17-18 zile îngrijiri medicale cu pierderea consecutivă a capacităţii de muncă pe această perioadă în sumă de 1.500 lei şi 500 lei costul medicamentaţiei, al analizelor, taxă medic legist.

S-a susţinut de către partea vătămată că până la data de 02 august 2014 lucra cu ziua la curăţenie la diverse pensiuni din localitate dar şi la lucrări agricole la diverşi cetăţeni din comună, pentru care era plătită cu suma de 70-90 lei/zi.

Totodată, a susţinut partea vătămată că la data de 02 august 2014 a fost internată în stare gravă la Spitalul …, iar cu ocazia externării, a avut diagnosticul de fractură piramidă nazală, hematom orbital stâng, traumatism cranio-facial, produse prin agresiune, starea fiindu-i ameliorată, i s-a recomandat repaus şi tratament medical ambulatoriu.

De asemenea, a precizat partea vătămată, că daunele morale în sumă de 10.000 lei, reprezintă frica, durerea, spaima provocate de inculpat, prejudiciul estetic având în vedere loviturile primite, ruşinea întrucât incidentul a fost amplu mediatizat, susţinând că în prezent manifestă un sentiment de nesiguranţă şi de teamă, întrucât incidentul se poate repeta oricând, inculpatul fiind o persoană agresivă. Aceasta a precizat că în localitate este cunoscută ca o persoană liniştită, iar incidentul adus la cunoştinţa consătenilor, i-a lezat onoarea şi reputaţia.

Prin adresa …/03.06.2015 Spitalul … s-a constituit parte civilă în acest dosar, cu suma de 34,03 lei, reprezentând c/val cheltuielilor de spitalizare, de care a beneficiat partea vătămată CMM, în data de 02.08.2014.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, instanţa reţine următoarele:

În fapt, probatoriul administrat în cauză a confirmat că în seara de 02.08.2014, orele 21:00, fiind sub influenţa băuturilor alcoolice, inculpatul a provocat scandal la domiciliu, lovind-o cu pumnii şi palmele, în zona feţei şi peste corp, pe fosta soţie CMM, în prezenţa a doi copii minori, care au încercat să aplaneze conflictul, numita GSG apelând la SNUAU 112 şi reclamând faptul că tatăl ei provoacă scandal la domiciliu şi a lovit-o pe mama sa cu pumnii în zona feţei şi peste corp.

La scurt timp, la Postul de Poliţie s-a prezentat atât inculpatul cât şi numita CMM împreună cu fiica sa GS care a sesizat verbal că a fost lovită de către inculpat, aceasta prezentând la nivelul feţei urme vizibile de agresiune, apoi s-a deplasat la Spitalul … unde a rămas internată. Pentru leziunile cauzate, partea vătămată a necesitat pentru vindecare, un nr. de 17-18 zile îngrijiri medicale, conform certificatului medico legal …/A2 emis de Spitalul … .

Inculpatul a recunoscut parţial această situaţie de fapt, arătând că a lovit-o pe partea vătămată, cu palmele de mai multe ori, însă a făcut acest lucru, pentru a se apăra, susţinerile sale fiind infirmate de probatoriul administrat, respectiv de concluziile certificatului medico legal, în care se arată că partea vătămată prezintă fractură la oasele proprii ale nasului, hematom, echimoze care s-au putut produce prin lovire cu pumnul, planşa foto existente la fila 30 în dosarul ataşat nr. …, cât şi declaraţiile copiilor prezenţi la faţa locului GSG, GIA care au relatat că l-au tras şi lovit cu un mop şi făraş pe tatăl lor pentru a nu o mai lovi pe mama lor.

Urmare acestui incident, CMM s-a adresat Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, pentru obţinerea unui ordin de protecţie şi prin sentinţa civilă nr. 794/20.08.2014 rămasă definitivă prin decizia 829/25.09.2014 a Tribunalului Suceava, a obţinut un ordin de protecţie care cuprindea ca măsuri, evacuarea temporară a inculpatului din locuinţă, menţinându-se accesul acestuia în curtea locuinţei pentru a executa lucrări de amenajare a unei anexe gospodăreşti pentru a o face locuibilă, reintegrarea reclamantei şi a minorilor în locuinţă şi obligarea pârâtului GM de a păstra o distanţă minimă faţă de fosta soţie şi copiii rezultaţi din căsătoria părţilor, fiindu-i interzis orice contact verbal sau fizic, inclusiv telefonic cu reclamanta, durata măsurilor de protecţie fiind stabilită timp de 6 luni, începând cu data de 20.08.2014.

După emiterea ordinului de protecţie, cu toate că inculpatului i s-a adus la cunoştinţă şi explicat, pe bază de proces verbal, prevederile ordinului de protecţie şi consecinţele încălcării acestuia, a rezultat că ulterior inculpatul a încercat prin orice mijloc să ia legătura cu membrii familiei căutând diverse motive să pătrundă în casă, el locuind în bucătăria de vară din aceeaşi curte.

A rezultat potrivit probatoriului că în data de 08.12.2014, în jurul orelor 22, fiind sub influenţa băuturilor alcoolice şi folosindu-se de o scară, inculpatul a urcat la etajul imobilului intrând în locuinţă prin balcon şi pod, pentru a căuta alimente, cauzând teamă şi panică copiilor minori încuiaţi într-o cameră, fugind apoi din imobil înainte de sosirea lucrătorilor de poliţie chemaţi prin apelul 112 de fiica inculpatului, martora GSG, iar după plecarea acestora, a revenit lângă geamurile imobilului şi a adresat cuvinte injurioase copiilor aflaţi înăuntru.

De asemenea, în noaptea de 26/27.12.2014, începând cu orele 23.45, fiind sub influenţa băuturilor alcoolice, inculpatul a mers din nou la imobilul susmenţionat, în care se aflau fosta soţie şi cei 5 copii, a bătut insistent şi zgomotos la geamuri şi uşă, ameninţând că le va sparge, va pătrunde în imobil şi o va omorî pe fosta soţie şi pe vreun bărbat aflat în casă, iar când a văzut că nu i se permite accesul, a continuat să facă scandal, proferând injurii şi ameninţări cu acte de violenţă şi cu moartea până în jurul orei 03.30, când au sosit la faţa locului lucrătorii de poliţie din cadrul Postului de Poliţie …, alertaţi de persoana vătămată prin apelul de urgenţă 112.

A rezultat potrivit procesului verbal de constatare întocmit de lucrătorii postului de poliţie că inculpatul a fost condus la postul de poliţie pentru declaraţii, ocazie cu care a relatat că el nu admite ca după douăzeci de ani de muncă să nu locuiască în casa lui şi că dacă nu poate să locuiască o va incendia.

Inculpatul a revenit la locuinţă în jurul orelor 06.40, s-a înarmat cu un topor şi având asupra sa o sticlă de plastic conţinând un lichid inflamabil, a ameninţat că cine va ieşi primul din locuinţă va fi omorât, lovind de mai multe ori pereţii casei, persoana vătămată fiind nevoită să apeleze din nou lucrătorii de poliţie pentru aplanarea situaţiei, ocazie cu care s-a procedat la imobilizarea acestuia şi reţinerea sa pentru 24 h, măsură preventivă luată prin ordonanţa din data de 27.12.2014 emisă de organul de cercetare penală.

Cu toate că inculpatul nu a recunoscut decât parţial aceste fapte, instanţa reţine că susţinerile sale sunt contrazise de probatoriul administrat, respectiv sesizările părţii vătămate, procesul verbal de constatare, procesul verbal de cercetare la faţa locului din 27 decembrie 2014.

Inculpatul a recunoscut că i s-au adus la cunoştinţă măsurile dispuse prin ordinul de protecţie al instanţei şi obligaţiile ce se impun, iar acesta, chiar prin declaraţiile date a recunoscut că s-a deplasat în data de 08 decembrie 2014 şi 26/27 decembrie 2014 la locuinţa fostei sale soţii şi a încercat să ia contact cu aceasta, cu toate că prin hotărâre judecătorească i se interzisese acest lucru, prin urmare motivările sale cum că ar fi avut nevoie de ceva sau ar fi vrut să-i colinde nu înlătură vinovăţia sa.

A rezultat din procesul verbal de cercetare la faţa locului întocmit la data de 27 decembrie 2014 (fila 116 dosar) că deplasându-se la anexa în care locuia inculpatul, în holul anexei au găsit sprijinit de tocul uşii un topor cu o coadă din lemn şi la aproximativ 4 metri de uşa de acces un recipient din plastic de 0,5 litri, având un conţinut de culoare galbenă, cu miros puternic de benzină. De asemenea cu acea ocazie au fost verificate geamurile şi uşa locuinţei numitei CM, uşa de acces în locuinţă prezentând la bază urme de degradare, posibil prin lovire cu un corp contondent, iar la geamul locuinţei în partea de vest, materialul din plastic care îmbrăca casa prezenta o spărtură provenită ca urmare a unei lovituri cu un obiect ce nu a putut fi identificat.

Prin urmare, aspectele reţinute în procesul verbal întocmit de lucrătorii de poliţie se coroborează cu restul probatoriului administrat în cauză, respectiv cu declaraţiile părţii vătămate şi ale martorei GSG şi dovedesc faptul că inculpatul se face vinovat de două fapte privind nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, cât şi de ameninţare.

Prin Sentinţa civilă nr. 262/06.03.2014 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, rămasă definitivă prin neapelare la 15.04.2014, de care avea cunoştinţă inculpatul, acesta a fost obligat să plătească cu titlu pensia de întreţinere în total suma de 420 lei lunar stabilită pentru cei patru copii minori, GVG (120 lei lunar), GIA (130 lei lunar), GAM (80 lei lunar) şi GI (90 lei lunar), începând cu data introducerii acţiunii - 10.12.2013. S-a reţinut că până în prezent, acesta nu a achitat, cu rea credinţă, suma la care a fost obligat prin hotărâre, acumulând o restanţă la plată de aprox. 3760 lei.

Inculpatul a recunoscut că nu a achitat întreaga pensie situaţie care se coroborează şi cu declaraţiile părţilor vătămate şi cele ale  martorei RI.

Situaţia de fapt, mai sus menţionată dovedită cu următoarele mijloace de probă: procese verbale de consemnare a plângerii sau denunţului oral şi plângerile formulate de partea vătămată, proces verbal de cercetare la faţa locului, proces verbal de constatare, declaraţii persoană vătămată CMM, declaraţii martor GSG, GIA, RI, procese verbale de aducere la cunoştinţă, explicare şi prelucrare a obligaţiilor impuse prin ordinul de protecţie, procese verbale de investigaţii, declaraţii de inculpat, Sentinţa civilă nr. 794 din 20.08.2014 de instituire a ordinului de protecţie, Sentinţa civilă nr. 262/06.03.2014 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc prin care a fost stabilită pensia de întreţinere.

1.În drept, inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de violenţă în familie prev. de art. 199 alin. 1 Cod penal, cu referire la incidentul din 02.08.2014, însă instanţa reţine că infracţiunea de violenţă în familie, presupune ca faptele prev. la art. 193 Cod penal, cum sunt cele din prezentul dosar, să fie săvârşite asupra unui membru de familie, art. 177 Cod penal stabilind persoanele care reprezintă membrii de familie, în înţelesul legii penale.

În cauză, prin sentinţa civilă nr. 262/06.03.2014 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, rămasă definitivă prin neapelare la data de 15.04.2014 s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre inculpat şi partea vătămată, astfel că la data de 02.08.2014 cei doi nu mai erau căsătoriţi, prin urmare, violenţa exercitată asupra părţii vătămate CM, nu a fost săvârşită asupra unui membru de familie, aceasta neîncadrându-se în categoriile enumerate la art. 177 Cod penal.

În consecinţă, instanţa în baza art. 396 alin. 1, 5 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, îl va achita pe inculpatul GM, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de violenţă în familie prevăzută de art. 199 alin. 1 Cod penal.

2. Fapta inculpatului care la data de 02.08.2014 a lovit-o pe CMM cauzându-i leziuni ce au necesitat spre vindecare, un nr. de 17-18 zile, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de loviri şi alte violenţe prev. de art. 193 alin. 2 Cod penal., urmând a se pronunţa condamnarea inculpatului pentru această faptă.

3. Conform art. 378 alin. 1 lit. c din Codul penal constituie infracţiunea de abandon de familie neplata cu rea credinţă timp de trei luni de zile a pensiei de întreţinere stabilită pe cale judecătorească, aceasta pedepsindu-se cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă.

În cauză s-a constat că inculpatul nu a plătit cu rea credinţă pensia de întreţinere pe o durată mai mare de 3 luni de zile, iar obligaţia de întreţinere constă în obligaţia de a furniza altei persoane mijloacele de trai, în cauză fiind vorba de copii inculpatului, instanţa constatând că în cauză este dată şi reaua credinţă a acestuia care nu a achitat mai multe luni pensia de întreţinere, deşi nu se află în imposibilitatea de a munci, chiar dacă a suferit un accident, acesta însă nu îl pune în incapacitate de a munci, fiind angajat la SC …, aşa cum rezultă din relaţiile de la ITM Suceava, iar dacă ulterior i s-au diminuat veniturile acesta avea posibilitate de a solicita reducerea pensiei stabilite.

În consecinţă, instanţa reţine că fapta inculpatului întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abandon de familie prevăzută de art. 378 alin. 1 lit. c din Codul penal, urmând a se pronunţa condamnarea acestuia.

4, 5. În drept, potrivit art. 32 alin. 1 din Legea 217/200, încălcarea măsurilor dispuse prin ordinul de protecţie constituie infracţiune de nerespectarea a hotărârii judecătoreşti şi se pedepseşte cu închisoarea de la o lună la un an, iar faptele inculpatului de la data de 08 decembrie 2014 cât şi de la data de 26/27 decembrie 2014 întrunind atât din punct de vedere al laturii obiective, cât şi a laturii subiective elementele constitutive ale infracţiunii de nerespectare a hotărârii judecătoreşti (două fapte), urmând a se pronunţa condamnarea acestuia.

6. În drept fapta inculpatului care în noaptea de 26/27 decembrie 2014 a adresat ameninţări cu moartea părţii vătămate, provocându-i acestuia o stare de temere şi determinând-o să apeleze din nou la lucrătorii de poliţie, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ameninţare prevăzute de art. 206 alin. 1 Cod penal.

La individualizarea judiciară a pedepselor concrete ce au fost aplicate inculpatului au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute în art. 74 Cod penal. Astfel, instanţa a ţinut seama în concret de împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, precum şi mijloacele folosite, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, precum şi conduita acestuia după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal.

Pentru toate aceste considerente, instanţa consideră că în procesul de individualizare se impune aplicarea unor pedepse cu închisoarea, orientate către minimul special.

Referitor la susţinerea apărătorului inculpatului cum că pentru o parte dintre infracţiuni inculpatul a înţeles să le recunoască, astfel că ar trebui să beneficieze de reducerea cu 1/3 din pedeapsă, instanţa precizează că pentru a se face aplicaţiunea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, legea prevede ca inculpatul, la primul termen de judecată să recunoască în totalitate faptele reţinute în sarcina sa, ori instanţa i-a adus la cunoştinţă acestuia prevederile articolului menţionat, la termenul din 18 mai 2015 şi acesta în declaraţia dată a precizat că nu recunoaşte în totalitate faptele, prin urmare, în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile vizând reducerea pedepsei.

În privinţa pedepselor complementare şi accesorii instanţa a reţinut principiul lipsei lor de autonomie.

În raport cu infracţiunile comise, instanţa apreciază că inculpatul nu poate fi demn de ocuparea unei funcţii care implică exerciţiul autorităţii de stat şi nici de a candida pentru vreo funcţie în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, motiv pentru care alături de fiecare pedeapsă principală, în baza art. 67 alin. (1) din Cod penal se va interzice inculpatului exercitarea, pe o durata de 1 an, cu titlu de pedeapsă complementară, a drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din Cod penal, respectiv:dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat;

 Totodată în temeiul art. 65 alin. (1) din Cod penal se va interzice inculpatului exercitarea, cu titlu de pedeapsă accesorie, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din Cod penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Instanţa va reţine incidenţa art. 38 alin.1 din C.p., constatând că infracţiunile au fost săvârşite în concurs real, astfel că în conformitate cu art. 39 alin 1 lit. b) din C.p. va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea la care se va adăuga sporul de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, rezultând pedeapsa de 12 luni închisoare.

În raport cu art. 45 alin. (3) lit. a) din C.p., se va aplica inculpatului pedeapsa complementară rezultantă a interzicerii exercitării, pe o durata de 1 an,  a drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din Cod penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat;

De asemenea se va aplica pedeapsa accesorie rezultantă, pe lângă pedeapsa principală rezultantă, a interzicerii exercitării, cu titlu de pedeapsă accesorie, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din Cod penal, respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

La individualizarea judiciară a executării pedepsei, instanţa va avea în vedere că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.91 al 1 lit. a, b, c, al. 3  cod penal, pedeapsa stabilită fiind mai mică de 3 ani de zile, respectiv 12 luni închisoare, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior, acesta şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, iar în raport de persoana inculpatului care este angajat, de faptul că acesta doreşte să înlăture consecinţele infracţiunii precizând că se va muta la părinţii săi pentru a nu mai intra deloc în contact cu partea vătămată, instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi că fără executarea acesteia condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni, fiind necesară însă, supravegherea conduitei sale pe o durată de trei ani.

În consecinţă, instanţa va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi va stabili un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

Totodată în baza art. 93 alin. (1) C. pen. inculpatul va fi obligat ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Suceava la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere,  stabileşte că inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei comunei … sau Primăriei ..., pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

Instanţa va pune în vedere inculpatului prevederile art. 96 Cod penal, în sensul că dacă pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse sau stabilite de lege, ori săvârşeşte o nouă infracţiune, instanţa revocă suspendare şi dispune executarea pedepsei.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen. rap la art. 72 alin. (1) din C.pen., se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii de 24 ore din data de 27.12.2014 (măsură preventivă luată prin ordonanţa din data de 27.12.2014 emisă de organul de cercetare penală)

În ceea ce priveşte latura civilă instanţa precizează că prin probatoriul administrat, respectiv declaraţiile martorilor RI şi SŞE, a rezultat că partea vătămată lucra în mod frecvent atât la curăţenie, la diferite pensiuni unde câştiga aproximativ 70 lei/zi, cât şi la fân, unde câştiga în jur de 90 lei/zi, iar în perioada celor 17-18 zile de îngrijiri medicale, aceasta nu a putut să lucreze întrucât a fost lovită la faţă în zona ochilor şi era practic deformată şi albastră de la lovituri.

A rezultat totodată că toţi vecinii au compătimit-o pentru că aceasta era aproape mutilată la faţă, aproape o lună de zile a fost nevoită să locuiască împreună cu copiii la părinţii martorei SŞ, iar incidentul a fost şi mediatizat, cazul acesteia fiind publicat în ziarul Monitorul de Suceava din 13 martie 2015.

În consecinţă, în temeiul art. 397 alin. (1) din C.p.p., art. 25 alin. (1) din C.p.p. şi art. 19 alin. (5) din C.p.p. rap. la art. 1349 alin. (1) şi (2), art. 1357, 1385 Cod civil, instanţa urmează să-l oblige pe inculpat să plătească părţii civile CMM suma de 2.000 lei cu titlu de despăgubiri materiale din care 1.500 lei reprezintă câştigul nerealizat în perioada zilelor de îngrijiri medicale şi 500 lei costul medicamentaţiei şi a actelor medicale, taxă medic legist, taxă radiografie.

Instanţa consideră că părţii civile i-a fost cauzat şi un prejudiciu de natură a justifica acordarea unor daune morale, având în vedere suferinţa provocată în urma agresiunii şi restrângerea posibilităţilor de viaţă socială, aceasta fiind practic desfigurată în zona feţei, ca urmare a loviturilor primite de către inculpat, astfel că instanţa apreciază suma de 2.000 lei ca o justă reparaţie a prejudiciului suferit.

De asemenea instanţa va admite şi acţiunea civilă formulată de Spitalul … şi îl va obliga pe inculpat să plătească către acesta suma de 34,03 lei reprezentând despăgubiri materiale constând în contravaloarea cheltuielilor de spitalizare de care a beneficiat CMM la internarea din 02 august 2014.

Conform  art. 274 alin.1, 276 Cod de Procedură Penală instanţa îl va obliga pe inculpat la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, justificate cu cheltuieli pentru efectuarea actelor de procedură, administrarea probelor şi suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către partea civilă CMM, justificate cu onorariu avocat.

Domenii speta

Spete similare