Contestaţie decizie de pensionare

Sentinţă civilă 151 din 12.03.2015


Prin sentinţa civilă nr.151/12.03.2015 pronunţată în dosarul nr.5231/108/2014 de către Tribunalul Arad, a fost admisă acţiunea formulată de reclamantului M.V., în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Arad şi s-a dispus anularea deciziei nr.271954/ 12.04.2013, emisă de pârâtă şi obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii şi calcularea pensiei reclamantului cu luarea în calcul a veniturilor obţinute în acord global, conform adeverinţei nr. 351/05.11.2014, pentru perioada 1978-1990.

Imposibilitatea valorificării în justiţie a adeverinţei care nu a fost depusă la cererea de recalculare a pensiei la Casa de Pensii şi nu a fost avută în vedere la emiterea deciziei de respingere a cererii de valorificare.

Pentru a pronunţa această hotărâre, tribunalul a reţinut că reclamantul a fost înscris la pensie anticipată parţială, iar prin cererea nr. 8457/07.03.2013, a solicitat recalcularea pensiei cu luarea în calcul a veniturilor sub formă de acord, dovedite cu adeverinţele nr. 635/28.02.2011 şi nr. 351/05.11.2014, emise de către ICPV Arad.

Prin decizia nr. 271954/12.04.2013, pârâta a respins cererea reclamantului şi a arătat că veniturile realizate sub formă de retribuire în acord nu se pot lua în calcul, întrucât nu reprezintă sporuri cu caracter permanent.

Potrivit art. 10 din Legea nr. 3/1977, veniturile în acord global nu se regăsesc printre sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiei, iar în conformitate cu dispoziţiile art. 164 alin.1, alin. 2 şi alin. 3 din Legea nr. 19/2000, în prezent art.165 din Legea nr. 263/2010, la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a acestei legi, pe lângă salariile înregistrate în carnetul de muncă, se au în vedere şi sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislaţiei anterioare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia nr. 19/2011, a hotărât că „în interpretarea dispoziţiilor art. 2 lit. e, art. 78 şi art. 164 alin. 1 şi alin. 2 din Legea nr. 19/2000 … şi ale art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005…, stabileşte că: Formele de retribuire obţinute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a din Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut şi, pentru acestea, s-a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii”.

Această decizie fiind obligatorie, conform art. 517 alin. 4 din Codul de procedură civilă, ea trebuie aplicată în litera şi în spiritul ei. Atât din conţinutul ei, cât şi din dispozitivul ei rezultă că trebuie îndeplinite, cumulativ, două condiţii, pentru a putea fi luate în considerare, la calculul pensiei, formele de retribuire în acord, şi anume: „dacă au fost incluse în salariul brut şi, pentru acestea, s-a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii”.

Din adeverinţa nr. 351/05.11.2014, emisă de ICPV Arad, rezultă că, pentru veniturile sub formă de acord, s-a plătit contribuţia pentru asigurările sociale şi aceste drepturi salariale au fost incluse în salariul brut.

Din adeverinţa nr. 635/28.02.2011, emisă de ICPV Arad, nu rezultă că s-a plătit CAS-ul, astfel încât această adeverinţă nu va fi luată în considerare de către instanţă, deoarece nu constituie o dovada pentru plata contribuţiei de asigurări sociale, aşa cum s-a statuat prin decizia nr. 19/2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Prin urmare, prima instanţă a constatat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de decizia nr. 19/2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru veniturile suplimentare sub formă de acord făcându-se dovada că s-a plătit contribuţia la asigurări sociale doar prin adeverinţa nr. 351/05.11.2014, astfel încât acestea pot fi luate în considerare la calculul pensiei reclamantului.

Prin decizia nr.898/17.06.2015, Curtea de Apel Timişoara, schimbat sentinţa primei instanţe şi a respins acţiunea reclamantului.

Curtea a reţinut că prin decizia nr. 271954/12.04.2013, pârâta a respins cererea reclamantului de recalculare a drepturilor de pensie cu valorificarea veniturilor privind munca în acord global, atestate prin adeverinţa nr. 635/28.02.2011.

Potrivit adeverinţei nr. 635/28.02.2011, emisă de SC ICPV Arad, reclamantul a beneficiat, în perioada ianuarie 1979 – iulie 1990, de câştiguri suplimentare pentru depăşirea planului (acord global). În această adeverinţă nu se menţionează temeiul acordării acestor câştiguri suplimentare şi faptul că s-a virat contribuţia de asigurări sociale pentru acestea.

Legea nr. 263/2010 instituie, prin art. 2 lit. c, ca principiu fundamental al sistemului de asigurări sociale român, principiul contributivităţii. Acest principiu era prevăzut, chiar dacă nu era menţionat în mod expres, şi în Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială, stipulându-se că dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetăţenilor care au desfăşurat o activitate permanentă pe baza unui contract de muncă pentru care angajatorii au plătit contribuţia de asigurări sociale prevăzută de lege.

Prin decizia nr. 19 din 17.10.2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 824 din 22.11.2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii şi a stabilit că interpretarea dispoziţiilor art. 2 lit. e, art. 78 şi art. 164 din Legea nr. 19/2000 şi ale art. 1 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 este în sensul că formele de retribuire obţinute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a din Legea nr. 57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut şi pentru acestea s-a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii.

Considerentele acestei decizii sunt aplicabile în cauză, aşa cum corect a apreciat prima instanţă, deoarece dispoziţiile art. 2 lit. c, art. 96 şi art. 165 din Legea nr. 263/2010 şi de la Pct. VI din Anexa nr. 15 la Hotărârea  Guvernului nr. 257/2011 privind aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, sunt similare celor interpretate prin intermediul ei.

În speţă, reclamantul nu a probat că pentru câştigurile suplimentare încasate pentru depăşirea planului (acord global), conform adeverinţei nr. 635/28.02.2011, emisă de ICPV Arad, angajatorul a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii, astfel încât instanţa de fond a reţinut corect, prin raportare la prevederile legale incidente şi la decizia nr. 19/2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, că adeverinţa nr. 635/28.02.2011, emisă de ICPV Arad, nu poate fi valorificată.

În adeverinţa nr. 351/05.11.2014, emisă de ICPV Arad, se menţionează câştigurile realizate de către reclamant în perioada martie 1978 - iulie 1990, inclusiv în acord, precizându-se că s-a reţinut şi virat contribuţia de asigurări sociale de stat la câştigul brut realizat, conform Decretului nr. 389/1972. Această adeverinţă nu se poate lua, însă, în considerare la soluţionarea acţiunii pendinte, chiar dacă a fost depusă şi la Casa Judeţeană de Pensii Arad la data de 18.12.2014, deoarece legalitatea deciziei de pensionare nr. 271954/12.04.2013, emisă de către Casa Judeţeană de Pensii Arad, trebuie analizată doar prin raportare la înscrisurile care au stat la baza emiterii ei.

Prin urmare, Curtea constată că instanţa de fond a dispus în mod greşit anularea deciziei nr. 271954/12.04.2013, emisă de pârâtă, şi obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii, urmând ca, la calcularea pensiei reclamantului, să fie luate în considerare veniturile obţinute în acord global, conform adeverinţei nr. 351/05.11.2014, pentru perioada 1978-1990.