Dreptul asigurărilor sociale

Decizie 728 din 29.01.2016


Potrivit art. 120 alin. 1 din Legea nr. 263/2010, sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite şi neîncasate până la deces, se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.

Actele necesare în vederea acordării acestor sume sunt, după caz: cerere; certificatul de deces, în original şi în copie; actul de identitate al solicitantului (original şi în copie); acte de stare civilă ale solicitantului, din care să rezulte gradul de rudenie cu decedatul (original şi copie); certificatul de moştenitor (original şi copie) și copia talonului de plată a pensiei persoanei decedate, după caz.

Potrivit art. 1133 alin. 1 Cod civil, certificatul de moştenitor face dovada calităţii de moştenitor legal sau/precum şi dovada dreptului de proprietate al moştenitorilor acceptanţi asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia.

Reclamantul trebuie să facă dovada calității de moștenitor testamentar cu un certificat de moștenitor, nu doar cu testamentul.

Decizia civilă nr. 728/29.10.2015 a Curţii de Apel Galaţi

Prin sentinţa civilă nr. 494/16.06.2015 a Tribunalului Brăila pronunţată în dosarul nr. …./196/2015, a fost respinsă ca nefondată acţiunea formulată de reclamantul I.V., în contradictoriu cu pârâta C.J.P.

Pentru a pronunţa sentinţa civilă, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată iniţial la Judecătoria Brăila sub nr. …../196/2015, reclamantul I.V. a chemat în judecată pe pârâta C.J.P. pentru a fi obligată la plata către reclamant a drepturilor de pensie aferente lunii februarie 2012 care se cuveneau defunctei C.N.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că este posesor al testamentului cu nr. …/05.09.2006, care prevede că în cazul încetării din viaţă a numitei C.N. să moştenească anumite bunuri ce s-ar cuveni acesteia, printre care şi ultima pensie. La data de 20.02.2012, C.N. a decedat şi cu toate că la acea dată era emis cuponul de pensie al defunctei, aferent lunii februarie, când s-a prezentat factorul poştal şi reclamantul a prezentat testamentul, nu a putut intra în posesia ultimei pensii a defunctei. Totodată reclamantul a solicitat indexarea pensiei la zi cu indicele de inflaţie pe ultimii trei ani.

Prin precizările depuse la data de 30.01.2015, reclamantul a arătat că solicită drepturile băneşti aferente defunctei  C.N., ce reprezintă pensia pe luna februarie 2012.

Prin întâmpinare, pârâta C.J.P. a invocat excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Brăila susţinând că din dispoziţiile art. 153 lit. g din Legea nr. 263/2010 rezultă în mod clar că tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind plata pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale. S-a invocat şi excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată arătând că din înscrisurile depuse la dosar nu rezultă sub nicio formă că anterior formulării acţiunii, reclamantul ar fi formulat cerere la C.J.P., prin care să solicite acordarea drepturilor de pensie rămase neîncasate la data decesului defunctei C.N. Reclamantul s-a adresat direct instanţei de judecată, fără ca în prealabil să solicite prin intermediul unei cereri adresate CJP acordarea drepturilor restante de pensie aşa cum prevede art. 80 alin. 2 din HG nr. 257/2011.

Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată. S-au invocat prevederile art.120 alin.1 din Legea nr. 263/2010 şi s-a arătat că din înscrisurile depuse de reclamant la cererea de chemare în judecată rezultă faptul că, acesta nu are nici calitatea de soţ supravieţuitor, nici calitate de copil sau părinte al pensionarului decedat. Conform art. 80 alin. 2 din HG nr. 257/2011 actele necesare în vederea acordării acestor sume de bani sunt, după caz: cerere; certificatul de deces, în original şi în copie; actul de identitate al solicitantului (original şi copie); acte de stare civilă ale solicitantului, din care să rezulte gradul de rudenie cu decedatul (original şi copie); certificatul de moştenitor (original şi copie); copia talonului de plată a pensiei persoanei decedate, după caz. Din textul de lege rezultă că legiuitorul a prevăzut expres că în cazul moştenitorilor acordarea drepturilor de pensie rămase neîncasate în urma decesului pensionarului, se face în baza certificatului de moştenitor. Cum reclamantul nu a anexat un certificat de moştenitor, ci doar un testament s-a considerat că cererea reclamantului este nefondată.

În drept s-au întemeiat susţinerile pe dispoziţiile Legii nr. 263/22010 şi a HG nr.  257/2011.

Prin sentinţa civilă nr. 2137/19.03.2015 pronunţată de Judecătoria Brăila în dosar nr. …../196/2015 s-a admis excepţia necompetenţei materiale şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Brăila.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Brăila la data de 7.04.2015.

Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului instanţa a reţinut următoarele:

Potrivit certificatului de deces seria … nr. ……., numita C.N. a decedat la data de 20.02.2012. Aceasta avea calitatea de pensionară, numărul dosarului de pensie fiind …, iar pensia era în sumă de 597 lei.

Reclamantul  I.V. a solicitat să i se plătească drepturile de pensie aferente lunii februarie 2012 care se cuveneau defunctei C.N., invocând în acest sens testamentul autentificat sub nr. …/5.09.2006. Prin acest testament, C.N. a dispus ca în cazul încetării sale din viaţă, I.V. să moştenească drepturile băneşti care i se cuvin, printre care şi ultima pensie rămasă neridicată.

În drept s-a reţinut că potrivit art. 120 (1) din Legea nr. 263/2010 „Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite şi neîncasate până la deces, se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun”.

Art. 80 alin. 2 din HG nr. 257/2011 prevede actele necesare în vederea acordării sumele rămase neîncasate de către pensionarul decedat, printre acestea fiind şi certificatul de moştenitor.

Conform art. 1133 alin. (1) Cod civil „Certificatul de moştenitor face dovada calităţii de moştenitor, legal sau testamentar, precum şi dovada dreptului de proprietate al moştenitorilor acceptanţi asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia”.

Faţă de dispoziţiile legale reţinute, Ttribunalul a constatat că drepturile de pensie rămase neîncasate de către pensionarul decedat, se plătesc moştenitorilor legali şi testamentari ai acestuia cu condiţia să fie făcută dovada calităţii de moştenitor printr-un certificat de moştenitor.

În prezenta cauză, s-a reţinut că deşi i s-a pus în vedere de către instanţă, reclamantul I.V. nu a depus la dosar un certificat de moştenitor emis în baza testamentului, astfel că s-a constatat că acesta nu a făcut dovada calităţii de moştenitor testamentar de pe urma defunctei C.N.

Pentru considerentele reţinute, Tribunalul a apreciat ca nefondată acţiunea reclamantului, astfel că a fost respinsă.

Asistenţii judiciari, cu vot consultativ, au fost de acord cu soluţia instanţei.

Împotriva sentinţei civile a declarat apel reclamantul I.V. fără a-l motiva în termenul legal.

În drept, a invocat prevederile art. 466, art. 467 alin. 1, 3 şi 5, art. 470 alin. 1 şi art. 471 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă.

Prin întâmpinare, intimata CJP B a invocat nulitatea apelului susținând că potrivit art. 468 alin. 3 din Codul de procedură civilă, termenul pentru motivarea apelului curge de la data formulării cererii de apel.

De asemenea, conform art. 185 alin. 1 din Codul de procedură civilă, când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.

Cum cererea de apel formulată de către apelant nu a fost motivată în termenul prevăzut de lege, urmează să fie respins ca nul apelul declarat în cauză.

Prin răspunsul la întâmpinare, apelantul a solicitat punerea în executare a prevederilor stipulate în testamentul întocmit în favoarea sa de către defuncta C.N., pentru a intra în posesia ultimei pensii care se află la pârâtă şi nu a fost revendicată de nimeni în termenul legal.

De asemenea, solicită ca suma respectivă să fie indexată la zi cu indicele de inflaţie şi dobânda acordată de CEC Bank.

Examinând hotărârea apelată potrivit dispoziţiilor legale incidente în materie, în conformitate cu prevederile art. 476 alin. 2 din Noul Cod de procedură civilă, curtea apreciază că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 476 alin. 2 din Noul Cod de procedură civilă în cazul în care apelul nu se motivează ori motivarea apelului sau întâmpinarea nu cuprinde motive, mijloace de apărare sau dovezi noi, instanţa de apel se va pronunţa, în fond, numai pe baza celor invocate la prima instanţă.

Textul de lege enunţat reprezintă expresia caracterului devolutiv al apelului, limitele devoluţiunii apelului nemotivat fiind cele prevăzute de art. 461 alin. 1 coroborate cu art. 477 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, astfel că instanţa de apel va analiza legalitatea şi temeinicia soluţiilor ce se reflectă în dispozitiv, dar, implicit şi a considerentelor decisive şi decizorii, care susţin soluţia pronunţată şi care cuprind rezolvări ale unor chestiuni litigioase, în legătură cu soluţia redată în dispozitiv.

Prin răspunsul la întâmpinare apelantul a solicitat ca suma respectivă să fie indexată la zi cu indicele de inflaţie şi  dobânda acordată de CEC Bank.

Drept urmare, apelul reclamantului va fi examinat doar în limitele sesizării instanţei şi în măsura în care are legătură cu obiectul judecăţii cauzei, potrivit dispoziţiilor art. 478 alin. 3 din Noul Cod de procedură civilă, în apel neputându-se schimba calitatea părţilor, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată şi nici nu se pot formula pretenţii noi. De asemenea, potrivit art. 22 alin. 6 din Noul Cod de procedură civilă judecătorul trebuie să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut fără însă a depăşi limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel.

În speţă, prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. .../196/2015, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei CJP B la plata drepturilor de pensie aferente lunii februarie 2012 care se cuveneau defunctei C.N.

De menţionat că, potrivit certificatului de deces seria … nr. .., numita C.N. a decedat la data de 20.02.2012. Aceasta avea calitatea de pensionară, numărul dosarului de pensie fiind …, iar pensia era în sumă de 597 lei.

Potrivit art. 120 alin. 1 din Legea nr. 263/2010, sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite şi neîncasate până la deces, se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.

Conform art. 80 din  Hotărârea nr. 257 din 20 martie 2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 214 din 28 martie 2011, sumele rămase neîncasate de către pensionarul decedat, prevăzute în art. 120 alin. (1) din lege, se plătesc:

a) soţului supravieţuitor;

b) copiilor;

c) părinţilor;

d) în lipsa acestora, moştenitorilor în condiţiile dreptului comun.

Actele necesare în vederea acordării acestor sume sunt, după caz:

- cerere;

- certificatul de deces, în original şi în copie;

- actul de identitate al solicitantului (original şi în copie);

- acte de stare civilă ale solicitantului, din care să rezulte gradul de rudenie cu decedatul (original şi copie);

- certificatul de moştenitor (original şi copie);

- copia talonului de plată a pensiei persoanei decedate, după caz.

Iar, potrivit art. 1133 alin. 1 Cod civil, certificatul de moştenitor face dovada calităţii de moştenitor legal sau/precum şi dovada dreptului de proprietate al moştenitorilor acceptanţi asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia.

Din interpretarea sistematică a dispoziţiilor legale menţionate rezultă fără echivoc că drepturile de pensie rămase neîncasate de către pensionarul decedat, se plătesc moştenitorilor legali şi testamentari ai acestuia cu condiţia să facă dovada calităţii de moştenitor printr-un certificat de moştenitor.

După cum se observă, conform certificatului testamentar, defuncta C.N. a dispus ca în cazul încetării sale din viaţă, I.V. să moştenească drepturile băneşti care i se cuvin, printre care şi ultima pensie rămasă neîncasată.

Este adevărat că apelantul, în baza testamentului autentificat sub nr. …/05.09.2006 a solicitat plata drepturilor de pensie aferente lunii februarie 2012 care se cuveneau defunctei C.N., însă, acesta nu a făcut dovada calităţii de moştenitor testamentar de pe urma defunctei C.N. printr-un certificat de moştenitor emis în baza testamentului, aşa cum prevăd dispoziţiile legale invocate.

În consecinţă, în baza art. 480 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă va fi  respins ca nefondat apelul declarat de reclamant.