Aplicarea condiţiilor de dobândire a calităţii de avocat definitiv fără susţinerea examenului de definitivat prevăzute de Legea nr. 51/1995 la momentul primirii în profesia de avocat, nu a condiţiilor introduse ulterior

Conform art. 19 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 51/1995, în forma în vigoare în data de 18.12.2008, dobândea calitatea de avocat definitiv cel înscris în profesie în condiţiile art. 16 din Lege, dacă a fost definitivat în funcţia juridică pe care a exercitat-o înainte de primirea în avocatură. Cei care nu îndeplineau condiţiile de vechime în profesiile anterioare erau obligaţi să susţină examenul de definitivare în avocatură.

Aşadar, la momentul la care rezultatele examenului de primire în profesie au fost validate, reclamanta avea dreptul să fie primită în profesie ca avocat definitiv, deoarece fusese definitivată în funcţia juridică de grefier pe care o exercitase înainte de primirea în avocatură.

Dispoziţiile legale care reglementau dobândirea calităţii de avocat definitiv fără susţinerea examenului de definitivat au fost modificate ulterior, prin Legea nr. 270/2010, publicată în Monitorul oficial al României nr. 872/28.12.2010.

Instanţa reţine că dispoziţiile legale care reglementează calitatea de avocat pe care reclamanta o dobândeşte după primirea în profesie sunt cele existente în momentul validării concursului de primire în profesia de avocat, nu cele de la un moment ulterior, la care reclamanta solicită încetarea calităţii de avocat suspendat şi înscrierea pe tabloul avocaţilor activi. A reţine în sens contrar echivalează cu aplicarea retroactivă a dispoziţiilor introduse prin Legea nr. 270/2010, fapt ce încalcă principiul neretroactivităţii legii, consfinţit de art. 15 alin. 2 din Constituţie. La momentul finalizării examenului de primire în profesie, reclamanta trebuia înscrisă pe Tabloul avocaţilor incompatibili (deoarece desfăşura activitatea incompatibilă de grefier, la care nu dorea încă să renunţe), însă cu calitatea de avocat definitiv, deoarece era definitivată în funcţia juridică anterioară de grefier.

Sentinţa nr. 258/F din 27.10.2015 a Curţii de Apel Galaţi

Prin cererea înregistrată sub nr. 642/44/2015, pe rolul Curţii de Apel Galaţi, reclamanta M.R.V., prin reprezentant convenţional, a formulat, în contradictoriu cu pârâţii Baroul B., prin reprezentant legal şi Uniunea Naţională a Barourilor din România, prin reprezentant legal, acţiune prin care a solicitat anularea Hotărârii nr. /...10.2014 emisă de Baroul B. şi a Deciziei nr. /...03.2015 emisă de Consiliul U.N.B.R., constatarea faptului că reclamanta îndeplineşte condiţiile pentru înscrierea ca avocat definitiv, obligarea Baroului B. la înscrierea pe Tabloul avocaţilor definitivi, obligarea pârâţilor la plata sumei de 100.000 lei, cu titlu de daune morale şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, a precizat că, în fapt, reclamanta a promovat examenul de primire în profesia de avocat, Sesiunea Decembrie 2008, examen organizat în baza Hotărârii nr. … a Consiliului U.N.B.R. din 27.09.2008.

Această hotărâre nu a diferenţiat la acea dată un examen special pentru primirea în profesie ca avocat definitiv şi separat pentru primirea în profesia de avocat stagiar, examenul fiind unul unic, de primire în profesie.

La acea dată, potrivit art. 19 alin. 2 din Legea nr. 51/1995 (în formă în vigoare la data susţinerii examenului de primire în profesie), dobândeşte calitatea de avocat definitiv, cel înscris în profesie în condiţiile art. 16 alin. 2, dacă a fost definitivat într-o funcţie juridică pe care a exercitat-o înainte de primirea în avocatură.

Potrivit art. 281 alin.1 din Statutul profesiei de avocat, persoana care anterior primirii în profesie a fost definitivată în funcţia juridică pe care a exercitat-o înainte de primirea în profesia de avocat, dobândeşte potrivit art.19 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 51/1995, calitatea de avocat definitiv.

De altfel, şi la acest moment, potrivit art. 20 alin. 5 din Legea nr. 51/1995 actualizată, prevăd că „Cel care a promovat examenul de primire în profesia de avocat şi care până la data susţinerii examenului de primire în profesia de avocat a îndeplinit funcţia de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani, dobândeşte calitatea de avocat definitiv, fără susţinerea examenului de definitivare prevăzut la alin. (1), cu condiţia promovării examenului de definitivat în profesia din care provine.”

Textul face referire la noţiunea de ,,dobândeşte” şi nu la ,,poate dobândi”, pentru a lăsa la latitudinea Consiliului Baroului sau a Consiliului U.N.B.R. dobândirea sau nu fără examen a calităţii de avocat definitiv.

Face precizarea că anterior promovării examenului de primire în profesia de avocat, am funcţionat ca şi grefier cu studii superioare, în cadrul Judecătoriei B., susţinând examenul de definitivat în aceasta funcţie.

A solicitat Baroului B. înscrierea ca şi avocat definitiv, arătând că potrivit art. 86 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei este asimilat magistraţilor pe durata îndeplinirii funcţiei şi că potrivit art. 70 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti, grefierii cu studii superioare beneficiază de vechime în specialitate juridică pe perioada în care îşi desfăşoară această activitate. Prin Hotărârea nr. /7.10.2014 a Baroului B., i-a fost respinsă cererea, susţinându-se că funcţia de grefier deţinută nu se regăseşte în cele expres prevăzute de dispoziţiile legale şi statutare, care reglementează înscrierea ca avocat definitiv.

 Împotriva acestei hotărâri a formulat contestaţie la Consiliul U.N.B.R., iar prin Decizia nr. /..03.2015, i s-a respins contestaţia, susţinându-se că prevederile art. 19 alin. 2 şi ale art. 16 alin. 2 la care a făcut referire au fost abrogate şi nu mai au aplicabilitate în prezent, precum şi faptul că prevederile  art. 20 alin. 5 din Legea nr. 51/1995, au aplicabilitate restrânsă şi nu se referă şi la funcţia de grefier.

În drept, a invocat dispoziţiile Legii nr. 554/2004, art. 20 alin. 5 Legea nr. 51/1995, art. 148, 194 Cod procedură civilă.

În susţinere, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Legal citat, pârâta Uniunea Naţională a Barourilor din România, prin reprezentant legal, a formulat întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată.

În motivare, a arătat că potrivit dispoziţiilor art. 21 alin  (5) din statutul profesiei de avocat cel primit în profesia de avocat va fi înscris în Tabloul avocaţilor prin decizia emisă de consiliul baroului cu respectarea dispoziţiilor art. 19, 20 şi 21 din Lege.

Prin urmare, având în vedere faptul că reclamanta nu se regăseşte între situaţiile menţionate în lege, atât decizia Baroului B. cât şi Hotărârea Consiliului U.N.B.R sunt legale.

Solicitarea reclamantei de a i se plăti daune morale trebuie respinsă, motivat de faptul că în toată această perioadă 2008 (data promovării examenului de primire în profesie - data formulării cererii de trecere pe tabloul avocaţilor definitivi) - 2014, după cum se menţionează în cererea de  chemare în judecată a desfăşurat activitate avocaţială, nefiind împiedicată de nimic a participa la examenul de definitivare.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 205 alin. 2 Cod procedură civilă.

În apărare, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Legal citat, pârâtul Baroul B., prin reprezentant convenţional, a formulat întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată. A solicitat şi cheltuieli de judecată.

În motivare, a arătat că enumerarea prevăzută de art. 20 alin. 5, 6 şi 7 din Legea nr. 51/1995, care este o enumerare cu caracter limitativ şi nu exemplificativ, nu menţionează şi funcţia de grefier cu studii superioare, pe care a exercitat-o reclamanta M.V. la Judecătoria B. pentru ca pârâta Baroul B., să-i admită cererea de dobândirea calităţii de avocat definitiv.

Faptul că prin art. 86 din Legea nr. 303/2004 s-a recunoscut ca vechime în muncă în magistratură funcţia de grefier cu studii superioare nu echivalează cu exercitarea efectivă a unei profesii juridice.

După cum se cunoaşte, funcţia de grefier este o funcţie auxiliară sistemului juridic şi nu echivalează cu exercitarea unei funcţii juridice efective.

Legiuitorul a avut în vedere la momentul enumerării limitative a funcţiilor exercitate de o persoană să poată dobândi calitatea de avocat definitiv, doar funcţiile juridice care implică o activitate juridică efectivă şi nu funcţiile exercitate de personalul auxiliar din sistemul judiciar, cum este şi cazul reclamantei din prezenta speţă.

Prin urmare, considerăm că pârâta Baroul B. a aplicat, în mod corect şi legal, legea, în sensul că, atâta timp cât art. 20 alin. 5, 6 şi 7 din Legea nr. 51/1995, nu prevede expres că funcţia de grefier cu studii superioare dobândeşte calitatea de avocat definitiv, nu avea cum să-i admită cererea de dobândirea calităţii de avocat definitiv.

De asemenea, nu se poate considera că Decizia nr. /1 din ...09.2010, emisă de Consiliul Baroului B. sau Hotărârea nr. din ...10.2014, emisă de Baroul B. nu a fost dată cu caracter discriminatoriu, întrucât nu mai există vreo Hotărâre sau Decizie a pârâtei Baroului B. prin care s-a recunoscut unei alte persoane calitatea de avocat definitiv în baza deţinerii funcţiei de grefier cu studii superioare, timp de 5 ani neîntrerupţi şi reclamantei nu i-a fost recunoscut această calitate, făcându-se o diferenţă în aplicarea legii cu privire la persoane diferite.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 205, 206 Cod procedură civilă, art. 20 alin. 5, 6, 7 Legea nr. 51/1995.

În apărare, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

La termenul de judecată din 12.10.2015, reclamanta a arătat că renunţă la acordarea daunelor morale şi că nu mai solicită cheltuielile de judecată.

Instanţa a încuviinţat şi a administrat în cauză proba cu înscrisuri.

Analizând întreg materialul probator administrat în cauză, Curtea de Apel constată următoarele:

Reclamanta s-a înscris la examenul de primire în profesia de avocat, sesiunea decembrie 2008, organizat în baza Hotărârii Consiliului U.N.B.R. nr. /...09.2008. Aceasta a promovat examenul, conform Deciziei nr. /  /...12.2008 a Consiliului Baroului B.. Ea a fost primită în profesie, însă a fost înscrisă pe Tabloul avocaţilor stagiari din Baroul B. abia în data de 18.10.2010, prin Decizia nr. /1/...08.2010 a Consiliului Baroului B..

Perioada de timp scursă între data susţinerii examenului de primire în profesie (decembrie 2008) şi data înregistrării în Tabloul avocaţilor stagiari cu drept de practică (18.10.2010) a fost determinată de faptul că reclamanta şi-a desfăşurat activitatea, atât înainte de susţinerea concursului, cât şi după până în data de 18.10.2010, ca grefier în cadrul Judecătoriei B., funcţie incompatibilă cu cea de avocat. După ce a încetat activitatea de grefier, reclamanta a solicitat înscrierea pe Tabloul avocaţilor, pentru a putea profesa ca avocat.

Potrivit art. 16 Legea nr. 51/1995, în forma în vigoare la data validării examenului de primire în profesia de avocat (18.12.2008), primirea în profesia avocat se obţinea pe baza unui examen organizat de barou, conform prevederilor prezentei legi şi ale statutului profesiei.

Conform art. 19 alin. 2 şi 3 din acelaşi act normativ, în forma în vigoare în data de 18.12.2008, dobândea calitatea de avocat definitiv cel înscris în profesie în condiţiile art. 16 din Lege, dacă a fost definitivat în funcţia juridică pe care a exercitat-o înainte de primirea în avocatură. Cei care nu îndeplineau condiţiile de vechime în profesiile anterioare erau obligaţi să susţină examenul de definitivare în avocatură.

Aşadar, la momentul la care rezultate examenului de primire în profesie au fost validate, reclamanta avea dreptul să fie primită în profesie ca avocat definitiv, deoarece fusese definitivată în funcţia juridică de grefier pe care o exercitase înainte de primirea în avocatură.

Dispoziţiile legale care reglementau dobândirea calităţii de avocat definitiv fără susţinerea examenului de definitivat au fost modificate prin Legea nr. 270/2010, publicată în Monitorul oficial al României nr. /28.12.2010. Acest act normativ a modificat art. 19 Legea nr. 51/1995, stabilind că dobândeşte calitatea de avocat definitiv, fără susţinerea examenului de definitivare cel care a promovat examenul de primire în profesia de avocat şi care până la data susţinerii examenului de primire în profesia de avocat a îndeplinit funcţia de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani (alin. 5), cel care a promovat examenul de intrare în profesia de avocat şi care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi şi Consiliului Legislativ timp de 5 ani neîntrerupţi (alin. 6) şi cel care a exercitat cel puţin un mandat de parlamentar, primar, viceprimar, preşedinte de consiliu judeţean sau vicepreşedinte de consiliu judeţean dobândeşte la cerere calitatea de avocat definitiv (alin. 7).

În prezent, aceste dispoziţii se regăsesc în cuprinsul art. 20 alin. 5-7 Legea nr. 51/1995, actul normativ suferind mai multe republicări.

Instanţa reţine că dispoziţiile legale care reglementează calitatea de avocat pe care reclamanta o dobândeşte după primirea în profesie sunt cele existente în momentul validării concursului de primire în profesia de avocat, nu cele de la un moment ulterior, la care reclamanta solicită încetarea calităţii de avocat suspendat şi înscrierea pe tabloul avocaţilor activi.

A reţine în sens contrar echivalează cu aplicarea retroactivă a dispoziţiilor introduse prin Legea nr. 270/2010, fapt ce încalcă principiul neretroactivităţii legii, consfinţit de art. 15 alin. 2 din Constituţie.

La momentul finalizării examenului de primire în profesie, reclamanta trebuia înscrisă pe Tabloul avocaţilor incompatibili (deoarece desfăşura activitatea incompatibilă de grefier, la care nu dorea încă să renunţe), însă cu calitatea de avocat definitiv, deoarece era definitivată în funcţia juridică anterioară de grefier.

Instanţa reţine că examenul de primire în profesie este unul singur, problema dobândirii calităţii de avocat definitiv sau stagiar fiind una ulterioară. Aşadar, reclamanta nu trebuia să promoveze un examen de primire în profesie diferit ca să poată fi înscrisă direct cu calitatea de avocat definitiv.

Reclamanta a fost înscrisă pe Tabloul avocaţilor stagiari prin Decizia nr. / /...08.2010 a Consiliului Baroului B.. Înscrierea ca avocat activ s-a făcut la solicitarea reclamantei, care a renunţat între timp la activitatea de grefier. În acest moment, Consiliul Baroului ar fi trebuit de fapt să constate că reclamanta a trecut din calitatea de avocat incompatibil în cea de avocat activ şi să îi recunoască calitatea de avocat definitiv activ, conform dispoziţiilor Legii nr. 51/1995 în vigoare la data validării concursului de primire în profesie (18.12.2008).

Faptul că reclamanta nu a contestat această decizie a Baroului B. nu o face să decadă din dreptul de a cere constatarea calităţii sale de avocat definitiv printr-o acţiune ulterioară, deoarece solicitarea reclamantei adresată Baroului B. a vizat în principal încetarea incompatibilităţii şi dobândirea calităţii de avocat activ, nu dobândirea calităţii de avocat definitiv. Situaţia reclamantei care a fost definitivată în profesia juridică anterioară şi care avea dreptul de a i se constata calitatea de avocat definitiv subzistă şi după emiterea Deciziei nr. / /...08.2010 a Consiliului Baroului B.

Pentru aceste motive, Curtea va admite cererea, va anula Hotărârea nr. /...10.2014, emisă de Consiliul Baroului B. şi Decizia nr. /...03.2015, emisă de Consiliul UNBR, va constata că reclamanta îndeplineşte condiţiile pentru dobândirea calităţii de avocat definitiv şi va obliga pârâtul Baroul B., să procedeze la înscrierea reclamantei pe Tabloul avocaţilor definitivi.

Domenii speta

Spete similare