Contestatie la executare

SENTINŢA CIVILĂ NR. 499

Şedinţa publică din data de 17.02.2016

Instanţa constituită din:

Preşedinte – Anca Crăciun

Grefier – Florentina Cristian

Pe rol se află soluţionarea cauzei civile formulată de contestatorul … în contradictoriu cu intimatul … având ca obiect contestaţie la executare.

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de  03.02.2016, fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, care face parte integrantă din această hotărâre şi când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunţarea data de 10.02.2016, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunţarea pentru această dată. 

I N S T A N Ţ A

 Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 28.05.2015 pe rolul Judecătoriei Oneşti sub nr. 3042/270/2015 contestatorul … a formulat în contradictoriu cu intimatul … contestaţie la executare  prin care a solicitat să se constate că taxele şi amenzile de circulaţie sunt prescrise conform cap. VII art. 131 din OG 92/2003, întrucât nu a fost anunţat de eventuala amendare prin întocmirea proceselor verbale.

Cererea este timbrată cu 50 lei taxă de timbru. Pentru diferenţa de taxă de timbru datorată contestatorul a formulat cerere de ajutor public judiciar. Prin încheierea din camera de consiliu din 28.08.2015 instanţa a admis în parte cererea, a redus taxa de timbru cu 50%, rămânând o diferenţă de achitat de 334 lei. Contestatorul a plătit această diferenţă de taxă de timbru cu chitanţa de la fila 88.

Prin cererea depusă de contestator la fila 68 acesta a formulat precizări în sensul că ultimul act de plată a fost la 01.10.2009, dată de la care curge un nou termen de prescripţie; organul fiscal avea obligaţia de a verifica actualul domiciliu al contestatorului în vederea comunicării titlului executoriu, procedura de comunicare se face recomandat şi doar în situaţia în care nu este posibil acest mod, se trece la afişarea documentului.

Legal citat, intimatul a depus întâmpinare (fila 29) prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Direcţiei economico financiare (respinsă de instanţă ca rămasă fără obiect faţă de precizările contestatorului în sensul că înţelege să cheme în judecată ca intimat pe …), respingerea excepţiei prescripţiei întrucât au mai fost emise şi alte acte de executare, urmând a fi scăzut din evidenţele fiscale debitul de 560 de lei reţinut în baza procesului verbal de contravenţie seria CC nr. 068327 din 10.04.2012.

La termenul din 16.12.2015 instanţa a unit excepţia prescripţiei cu fondul cauzei, iar pe fond a încuviinţat pentru ambele părţi proba cu înscrisuri.

La solicitarea instanţei, intimatul a depus la dosarul cauzei copia certificată a dosarului de executare silită nr. 3678/2010 (filele 11-28), conform dispoziţiilor art. 402 alin. 1 Cod procedură civilă din 1865, aplicabil în speţă având în vedere că numărul dosarului de executare silită este 3678/2010, precum şi dispoziţiile art. 24 Cod procedură civilă.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Intimatul a emis titlul executoriu nr. 1358 din 17.09.2008 (fila 11) pe numele debitorului …, pentru suma de 3072 lei reprezentând taxe garaje şi copertine în baza Hotărârii Consiliului Local nr. 77/2002.

În baza acestui titlu executoriu a fost emisă somaţia nr. 1359/17.09.2008, comunicată contestatorului la adresa din …, fără a fi menţionată scara, cu confirmare de primire, semnată de contestator la data de 19.09.2008 (fila 13).

La data de 29.062009 intimatul a emis titlul executoriu nr. 6010 (fila 15) pentru suma de 8266 lei reprezentând taxă garaj şi impozit clădire, a emis somaţia nr. 6011/29.06.2009 (fila 16), care a fost comunicată la aceeaşi adresă ca somaţia anterioară, cu menţionarea scării B. Comunicarea s-a făcut cu confirmare de primire (fila 17), însă confirmarea a fost restituită cu motivarea „lipsă domiciliu”.

La data de 11.06.2010 a fost emis titlul executoriu nr. 3678 în dosarul de executare nr. 1358/17.09.2008 pentru suma de 8928 lei reprezentând taxă garaje sau copertine (fila 41), s-a emis somaţia nr. 3679/11.06.2010, care a fost comunicată la aceeaşi adresă ca somaţia anterioară, cu menţionarea scării B. Comunicarea s-a făcut cu confirmare de primire (fila 44), însă confirmarea a fost restituită cu motivarea „lipsă domiciliu”.

La data de 28.09.2010 s-a emis titlul executoriu nr. 5544 pentru suma de 9150 lei (fila 45), somaţia nr. 5545/28.09.2010 (fila 46).

La data de 13.05.2015 a fost emis titlul executoriu nr. 32568 în dosarul de executare nr. 3678/11.06.2010 (fila 48) pentru suma de 12.856 lei reprezentând amenzi de circulaţie şi taxă garaje sau copertine, s-a emis somaţia nr. 32568/13.05.2015 (fila 47), comunicată contestatorului cu confirmare de primire la data de 15.05.2015 (fila 51) la adresa din …

Împotriva acestor ultime acte de executare din 13.05.2015, comunicate la data de 15.05.2015, debitorul a formulat prezenta contestaţie la executare, invocând excepţia prescripţiei dreptului de a cere executarea silită.

Potrivit dispoziţiilor art. 131 din OG 92/2003 aplicabil în speţă:

Începerea termenului de prescripţie

(1) Dreptul de a cere executarea silită a creanţelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere acest drept.

(2) Termenul de prescripţie prevăzut la alin. (1) se aplică şi creanţelor provenind din amenzi contravenţionale.

Contestatorul este în eroare cu privire la aplicarea acestei instituţii a prescripţiei dreptului de a cere executarea silită.

Astfel, debitorul invocă faptul că ultimul act de plată a fost în data de 01.10.2009, pentru suma de 200 de lei, calculând că de la acest act de plată au trecut mai mult de 5 ani până s-a emis o nouă somaţie, cu referire la somaţia din data de 13.05.2015. Instanţa reţine însă faptul că executarea silită a fost începută încă din anul 2008, astfel cum a fost prezentată situaţia anterior, în somaţiile ulterioare reluându-se debitele actualizate şi cu majorări de întârziere.

Odată începută executarea silită prin emiterea somaţiei, nu mai sunt incidente dispoziţiile art. 131 precitate, acest termen de prescripţie de 5 ani fiind reglementat pentru dreptul de a cere executarea silită, care în speţă s-a cerut. Faptul că debitorul a achitat doar o mică parte din debit în octombrie 2009 şi un timp îndelungat nu s-au mai făcut acte de executare sau alte plăţi, nu atrage incidenţa prescripţiei dreptului de a cere executarea silită.

În această situaţie s-ar fi putut, eventual, pune problema perimării executării silite, având în vedere că din anul 20101 până în anul 205 nu s-au mai făcut acte de executare. Însă în speţă este o executare fiscală, se aplică dispoziţiile speciale ale Codului de procedură fiscală, care, în art. 142 alin. 4  prevede că executarea silită a creanţelor fiscale nu se perimează.

Având în vedere considerentele expuse, instanţa va respinge excepţia prescripţiei dreptului de a cere executarea silită invocată de contestator.

Pe fondul cauzei:

Contestatorul invocă faptul că procedura de comunicare a actelor de executare este viciată în sensul că debitorul locuia în … şi comunicarea s-a făcut în …

Instanţa nu va reţine acest motiv invocat având în vedere, astfel cum a fost prezentată situaţia anterior, actele de executare din anul 2008 i-au fost comunicate personal contestatorului la adresa din …, fără a se menţiona scara; în luna octombrie 2009 contestatorul a plătit suma de 200 de lei din debit, deci avea cunoştinţă de debitul datorat şi de executarea silită; iar actele de executare din 13.05.2015 i-au fost comunicate personal contestatorului, acesta fiind, de altfel, în termen de a contesta doar aceste acte de executare.

Cu privire la sumele menţionate în titlul executoriu nr. 32568/13.05.2015, instanţa reţine din precizările intimatului faptul că suma de 560 de lei reprezentând amenda contravenţională aplicată contestatorului prin procesul verbal seria CP nr. 683257 din 10.04.2012 nu mai reprezintă debit în sarcina contestatorului pentru că procesul verbal de contravenţie a fost restituit organului care a aplicat sancţiunea.

Având în vedere toate aceste considerente, instanţa, în temeiul dispoziţiilor art. 174 alin. 3 din OG 92/2003, va admite în parte contestaţia şi va dispune după cum urmează.

În temeiul art. 19 din OUG 51/2008 ajutorul public judiciar de care a beneficiat contestatorul rămâne în sarcina statului.

Având în vedere dispoziţiile art. 453 Cod procedură civilă, instanţa va respinge cererea contestatorului de obligare a intimatului la plata cheltuielilor de judecată, motivat de faptul că nu a căzut în pretenţii le contestatorului, soluţia de admitere în parte fiind determinată de chiar precizările intimatului în sensul că a restituit un proces verbal de contravenţie organului care a aplicat sancţiunea.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

 Respinge excepţia prescripţiei dreptului de a cere executarea silită invocată de contestatorul ….

Admite în parte contestaţia formulată de contestatorul …, CNP …, domiciliat în … în contradictoriu cu intimatul … cu sediul în ...

Dispune îndreptarea actelor de executare întocmite de intimat în dosarul de executare nr. 3678/2010 în sensul că se va scădea din debitul datorat de contestator debitul reprezentat de amenda contravenţională aplicată contestatorului prin procesul verbal seria CP nr. 683257 din 10.04.2012, inclusiv majorările de întârziere aferente acestui debit.

Ajutorul public judiciar de care a beneficiat contestatorul rămâne în sarcina statului.

Respinge cererea contestatorului de obligare a intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

Definitivă.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 17.02.2016.

Domenii speta

Spete similare