Contestaţie în anulare. Notificarea deschiderii procedurii insolvenţei, făcută de lichidatorul judiciar, transmisă unui creditor, prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, dar fără conţinut declarat. Încălcarea dispoziţiilor art. 154 alineat 4

Decizie 222 din 23.09.2015


PROCEDURA INSOLVENŢEI

Contestaţie în anulare. Notificarea deschiderii procedurii insolvenţei, făcută de lichidatorul judiciar, transmisă unui creditor, prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, dar fără conţinut declarat. Încălcarea dispoziţiilor art. 154 alineat 4 din Noul Cod de procedură civilă conform căruia, în cazul în care notificarea se realizează prin poştă, aceasta trebuie efectuată cu scrisoare recomandată, cu conţinut declarat, în plic închis, la care se ataşează dovada de primire.

- art. 7 alineatele 1 şi 3 din Legea nr. 85/2006

- art. 154 alineat 4 din Noul Cod de procedură civilă

Curtea de Apel Oradea, Secţia a II-a civilă

Decizia nr. 222/A din 23.09.2015

Dosar nr. 370/35/C/2015-A

Prin Decizia nr. 130 /2015, Curtea de Apel Oradea a admis ca fondat apelul declarat de apelant SIS I. IPURL lichidator judiciar al debitoarei SC P. SRL în contradictoriu cu intimatele creditoare SC A. B. M. SRL B. şi B. C. R. B. împotriva Încheierii nr. 7668/F/2014 din 8.10.2014 pronunţată de Tribunalul B. pe care o schimbat-o în parte, în sensul că:

A respins cererea creditoarei B. C. R. de repunere în termenul de depunere a declaraţiei de creanţă.

Pentru a pronunţa astfel, Curtea a reţinut următoarele:

La data de 22.09.2014, intimata creditoare B. C. R. a formulat o cerere de repunere în termenul de depunere a declaraţiei de creanţă solicitând totodată admiterea creanţei sale în tabelul preliminar de creanţe al debitoarei şi înscrierea sa cu suma de 15.970,25 lei.

Judecătorul sindic a admis cererea de repunere în termenul de admitere a declaraţiei de creanţă formulată de această creditoare, pe considerentul că aceasta nu a fost notificată în condiţiile Codului de procedură civilă.

Hotărârea tribunalului este în raport cu probele de la dosar netemeinică şi nelegală în parte.

Potrivit art. 61 alin. 3 din Legea insolvenţei notificarea prevăzută la alin. (1) se realizează conform prevederilor Codului de procedură civilă şi se va publica, totodată, pe cheltuiala averii debitorului, într-un ziar de largă circulaţie şi în Buletinul procedurilor de insolvenţă.

Articolul 7 alin. 1 din Legea 85/2006 reglementează că citarea părţilor, precum şi comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor şi notificărilor se efectuează prin Buletinul procedurilor de insolvenţă, iar alin. 3 prevede că, prin excepţie de la prevederile alin. (1) se vor realiza, conform Codului de procedură civilă, comunicarea actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii şi notificarea deschiderii procedurii. Pentru creditorii care nu au putut fi identificaţi în lista prevăzută la art. 28 alin. (1) lit. c), procedura notificării prevăzute la art. 61 va fi considerată îndeplinită dacă a fost efectuată prin Buletinul procedurilor de insolvenţă.

Având în vedere aceste reglementări legale, se poate observa că doar în măsura în care a fost depusă lista creditorilor, administratorul judiciar are obligaţia de a notifica în parte fiecare creditor care figurează în această listă, în cazul în care lista nu a fost depusă, procedura notificării prevăzute la art. 61 va fi considerată îndeplinită dacă a fost efectuată prin Buletinul procedurilor de insolvenţă.

În acest sens, curtea a observat că în speţă, debitoarea a depus lista creditorilor, dar şi că, B. C. R. a fost notificată cu privire la deschiderea procedurii insolvenţei debitoarei, atât la sediul din B., la data de 03.07.2014, delegatul societăţii semnând confirmarea de primire la data de 07.07.2014, cât şi la sediul sucursalei din Oradea la data de 25.06.2014 -filele 22-26 dosar apel.

De asemenea, notificarea deschiderii procedurii de insolvenţă în cauză s-a efectuat de către practicianul în insolvenţă şi prin BPI la data de 17.06.2014, conform dovezii de publicare nr. 195435.

Pe de altă parte, se impune a se menţiona că prin încheierea nr. 816/30.05.2014 a Tribunalului B. s-a dispus deschiderea procedurii simplificate de insolvenţă a debitoarei, stabilindu-se termenul limită pentru depunerea cererilor de admitere a creanţelor la data de 17.07.2014.

În aceste condiţii, cum creditoarea a primit notificarea cel mai târziu la data 07.07.2014, iar declaraţia sa de creanţă a fost înregistrată pe rolul instanţei la data de 22.09.2014, în condiţiile în care, termenul limită pentru depunerea declaraţiilor de creanţă s-a împlinit la data de 17.07.2014, greşit a apreciat judecătorul sindic că notificarea s-a făcut cu nesocotirea Legii 85/2006, impunându-se repunerea B. C. R. în termenul de depunere a cererii de creanţă.

Astfel, cum nu există motive temeinic justificate pentru repunerea în termen aşa cum se cere prin art. 186 Cod procedură civilă, declaraţia de creanţă a creditoarei este tardivă.

În acest sens, şi Codul de procedură civilă prevede la art. 185 alin. 1 că, atunci când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea prevede altfel.

Răspunzând criticilor apelantei care s-au dovedit a fi fondate din perspectiva celor expuse, întrucât hotărârea a fost dată cu aplicarea greşită a legii, apelul a fost admis conform art. 480 alin. 2 Cod procedură civilă, iar hotărârea pronunţată de Tribunalul B. a fost schimbată în parte, în sensul că s-a respins cererea creditoarei B. C. R. de repunere în termenul de depunere a declaraţiei de creanţă, fiind menţinute restul dispoziţiilor sentinţei apelate.

Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie în anulare contestatoarea B. C. R., solicitând anularea deciziei şi, în rejudecare, respingerea ca neîntemeiat a apelului declarat de lichidatorul judiciar al debitoarei SC P. SRL împotriva încheierii nr. 7668/F/2014 din 08.10.2014, prin care a fost admisă cererea de repunere în termenul de declarare a creanţei formulată de B.C.R.

În motivarea contestaţiei în anulare s-a arătat că intimata B. C. R. s-a aflat în imposibilitate obiectivă de a se prezenta la judecarea apelului, întrucât nu a fost legal citată pe parcursul soluţionării căii de atac.

Încă din faza declarării creanţei, intimata B. C. R. şi-a indicat sediul procesual ales pentru comunicarea oricăror acte de procedură la adresa Societăţii Civile Profesionale de Avocaţi „S. & A.” din municipiul B., str. Dr. N. S., nr. x, bl. O. C. II, et. x, sector x, fapt reiterat prin adresa din 26.03.2015, însă acest sediu ales a fost ignorat atât de judecătorul sindic, cât şi de către practicianul în insolvenţă.

Chiar dacă citarea pentru judecarea apelului s-a făcut la adresa intimatei din B. Bd. R. E., nr. x, sector x, aceasta nu echivalează cu o reală citare, fiind încălcate prevederile art. 158 alin. 1 coroborat cu art. 155 alin. 1 pct. 3 Cod procedură civilă.

Intimata B. C. R. susţine netemeinicia apelului formulat de lichidatorul judiciar în cauză, arătând că notificarea deschiderii procedurii insolvenţei debitoarei nu a fost făcută de către lichidatorul judiciar cu respectarea prevederilor legale cuprinse la art. 154 alin. 4 Cod procedură civilă, respectiv prin scrisoare recomandată, cu conţinut declarat şi cu confirmare de primire, în plic închis. La acest moment, nu poate fi identificat plicul cu care a fost transmisă notificarea şi cu atât mai puţin conţinutul acesteia. O simplă confirmare de primire nu face dovada conţinutului plicului, faţă de dispoziţiile art. 154 Cod procedură civilă În cauză, lucrătorul poştal nu a certificat conţinutul plicului, potrivit procedurii Poştei Române, astfel că nu există o atestare independentă a conţinutului plicului. Se mai arată că au fost încălcate şi prevederile art. 155 alin. 1 pct. 5 Cod procedură civilă.

În concluzie, întrucât lichidatorul judiciar nu a dovedit prin înscrisurile administrate că B. C. R. a fost notificată vreodată în mod legal despre deschiderea procedurii insolvenţei, contestaţia sa este neîntemeiată. În mod corect a reţinut prima instanţă că în cauză nu s-a făcut dovada citării şi notificării creditoarei în conformitate cu dispoziţiile Codului de procedură civilă.

În drept, au fost invocate prevederile art. 503 şi urm. Cod procedură civilă, art. 154 şi art. 155, art. 158, art. 471 alin. 5 şi art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă.

Deşi legal citaţi, intimaţii nu au depus întâmpinare şi nu şi-au exprimat opinia asupra contestaţiei în anulare formulate.

Examinând decizia contestată şi actele dosarului, Curtea a apreciat contestaţia în anulare ca fiind întemeiată, din următoarele considerente:

În soluţionarea apelului, instanţa de apel a dispus citarea intimatei B. C. R. la sediul din B., Bd. R. E., nr. x, sector x, potrivit citativului aflat la fila 14 din dosar, sediu la care aceasta a fost citată, actele fiind înmânate funcţionarului însărcinat cu primirea corespondenţei, la 06.03.2015, conform dovezii de înmânare aflată la fila 17 din dosar. Contestatoarea intimată nu a fost prezentă la unicul termen de judecată la care a fost soluţionat apelul.

Însă, în faţa judecătorului sindic, la Tribunalul B., prin declaraţia de creanţă înregistrată la 19.09.2014, intimata creditoare şi-a ales sediul procesual la Societatea Civilă Profesională de Avocaţi „S. & A.” din Municipiul B., str. Dr. N. S., nr. x, bl. Y. Y. II, et. x, sector x (fila 160 vol. I), indicând astfel şi persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură. Ulterior acestui moment, intimata nu a indicat instanţei modificarea sediului.

În aceste condiţii, în temeiul art. 158 Cod procedură civilă, instanţa de apel era obligată a efectua citarea la sediul procesual ales, înmânarea sub semnătură a citaţiei la un alt sediu neputând acoperi viciul de citare, art. 153 alin. 1 Cod procedură civilă stabilind fără echivoc faptul că instanţa poate hotărî asupra unei cereri numai dacă părţile au fost citate ori dacă s-au prezentat personal sau prin reprezentant, în afară de cazurile în care prin lege se dispune altfel. De asemenea, în spiritul dispoziţiilor art. 162 alin. 1 Cod procedură civilă, în cazul celor supuşi procedurii insolvenţei şi a creditorilor acestora, ori când citaţia urmează a fi înmânată unui avocat, precum este cazul în speţă, înmânarea citaţiei se face funcţionarului sau persoanei însărcinate cu primirea corespondenţei, care va semna dovada.

Prin înmânarea citaţiei pentru intimată la sediul său principal, în condiţiile în care aceasta şi-a ales sediul procesual la avocat, procedura de citare nu s-a îndeplinit potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă.

Curtea constată incident în cauză motivul de contestaţie în anulare prevăzut la art. 503 alin. 1 Cod procedură civilă, când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 508 alin. 3 Cod procedură civilă, Curtea a apreciat întemeiat motivul de contestaţie în anulare, şi în consecinţă a anulat Decizia nr. 130/2015 din 05 mai 2015 pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosar nr. 2732/111/2014/a1, urmând a proceda la rejudecarea apelului.

În rejudecarea apelului, Curtea a constatat că lichidatorul judiciar critică sentinţa pronunţată de instanţa de fond în ceea ce priveşte modul de soluţionare a cererii formulată de creditoarea B. C. R. SA ca netemeinică şi nelegală pentru următoarele argumente:

Prin cererea de înscriere la masa credală depusă la sediul lichidatorului judiciar la data de 19.09.2014, creditorul B.R.C. a solicitat înscrierea în tabelul creditorilor debitoarei cu suma de 15.970,25 lei, reprezentând datorii derivate din contractele încheiate de către debitoare cu banca.

În temeiul prevederilor art. 67 din Legea nr. 85/2006, lichidatorul a procedat la verificarea cererii de înregistrare a creanţei şi a documentelor justificative anexate acesteia, constatând că cererea este tardivă şi drept urmare a notificat creditorul cu privire la neînscrierea în tabelul preliminar al creanţelor, indicând totodată şi motivele care au stat la baza acestei decizii. Precizează că notificarea privind refuzul înregistrării creanţei a fost depusă la dosarul cauzei însoţită de înscrisurile doveditoare. De asemenea, arată că procedura simplificată a falimentului a fost declanşată împotriva SC P. SRL la data de 30.05.2014 prin încheierea nr. 816/F/2014 pronunţată în dosarul nr. 2732/111/2014, termenul limită fixat pentru depunerea cererilor de admitere a creanţelor fiind 17.07.2014, informaţii care au fost cuprinse în notificarea de deschidere a procedurii insolvenţei asupra debitoarei, publicată de către lichidatorul judiciar la data de 17.06.2014 în BPI conform dovezii de publicare nr. 195435 emisă la data de 17.06.2014.

Dat fiind faptul că B. C. R. s-a regăsit printre creditorii menţionaţi în lista cu numele şi adrese creditorilor anexată de către debitoare cererii de deschidere a procedurii insolvenţei, conform art. 28 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 85/2006, notificare privind deschidere a procedurii a fost comunicată şi cu această creditoare prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire expediată în data de 03.07.2014, notificarea fiind depusă şi la Sucursala B. a B. C. R. prin adresa nr. xxxx/24.06.2014 fiind înregistrată sub nr. xxxx/25.06.2014.

Prin raportare la dispoziţiile art. 76 alin. 1, invocate de apelantă, a apreciat că procedura notificării creditorilor cunoscuţi privind deschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitorului a fost îndeplinită în ceea ce priveşte B. C. R. SA prin ambele modalităţi prevăzute de legea insolvenţei şi anume prin publicarea în BPI şi prin notificarea directă.

Examinând înscrisurile invocate de părţi, în rejudecarea apelului, Curtea a reţinut că lichidatorul judiciar al debitoarei a emis două notificări către intimata B.C.R., la 24.06.2014 şi la data de 08.10.2014 (filele 22 – 27 dosar apel), ambele trimise intimatei prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, fără conţinut declarat.

Prin prima notificare, intimatei i s-a adus la cunoştinţă deschiderea procedurii insolvenţei debitoarei, solicitându-i-se ca în conformitate cu prevederile art. 36 din Legea nr. 85/2006, să suspende toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită, precum şi să procedeze la comunicarea către lichidatorul judiciar a conturilor bancare deschise pe numele debitoarei şi la indisponibilizarea acestor conturi, după virarea sumelor disponibile în contul unic al debitoarei. Această notificare a fost primită la 25.06.2014, potrivit datei de înregistrare a intimatei BCR.

A doua notificare a fost emisă la 03.07.2014, şi prin aceasta i s-a adus la cunoştinţă intimatei B. C. R. deschiderea procedurii insolvenţei debitoarei, fără alte menţiuni privind termenul de depunere a declaraţiilor de creanţă. Această notificare ar fi fost primită de intimată, conform susţinerilor lichidatorului judiciar, la 07.07.2014, depunând în acest sens confirmarea de primire la filele 23-24 din dosarul de apel.

Curtea a constatat că potrivit art. 7 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 85/2006, citarea părţilor, precum şi comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor şi notificărilor se efectuează prin Buletinul procedurilor de insolvenţă, însă prin excepţie se vor realiza, conform Codului de procedură civilă, comunicarea actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii şi notificarea deschiderii procedurii.

Creditorul intimat B. C. R. fiind identificat de către lichidatorul judiciar, acesta a procedat la notificarea lui conform Codului de procedură civilă, nu prin B.P.I.

Însă, potrivit art. 154 alin. 4 Cod procedură civilă, în cazul în care notificarea se realizează prin poştă, aceasta trebuie efectuată cu scrisoare recomandată, cu conţinut declarat, în plic închis, la care se ataşează dovada de primire.

Examinând înscrisurile de la dosar privind efectuarea notificării deschiderii procedurii cu intimata B.C.R., Curtea a constatat, pe de o parte, că aceasta nu s-a efectuat cu respectarea dispoziţiilor Codului de procedură civilă, respectiv nu a fost efectuată cu scrisoare recomandată, cu conţinut declarat, în plic închis, la care se ataşează dovada de primire.

Pe de altă parte, notificarea trimisă intimatei B. C. R. nu respectă nici prevederile art. 62 din Legea nr. 85/2006, respectiv conţine doar informaţia deschiderii procedurii insolvenţei debitoarei din cauză, fără a arăta cel puţin termenul-limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanţelor asupra averii debitorului.

Pentru toate aceste considerente, Curtea a apreciat că în mod întemeiat a procedat judecătorul sindic, apreciind că există motive întemeiate pentru repunerea în termenul de declarare a creanţei a creditoarei B.C.R., astfel că apelul declarat de lichidatorul judiciar apare ca neîntemeiat, motiv pentru care conform art. 480 Cod procedură civilă, a fost respins, fără cheltuieli de judecată, nefiind solicitate.