Recurs. Anulare proces verbal de control emis de i.t.m.

Decizie 2515 din 21.09.2015


CONTENCIOS ADMINISTRATIV

Recurs. Anulare proces verbal de control emis de I.T.M.

- art. 16 din Legea nr. 53/2003

Din actele dosarului rezultă că inspectorul de muncă al I.T.M. G. a efectuat un control în data de 05.07.2013, orele 14, la punctul de lucru al recurentei reclamante situat în localitatea  C. , comuna G., ocazie cu care s-a constatat că numiţii P. L., M. V., V. V., P. E. A., S. I., M. F., L. G. prestau activitate pentru societatea recurentă. Aceste persoane au declarat pe proprie răspundere, sub semnătură privată, că până la data efectuării controlului nu au semnat contractul individual de muncă, cu toate că lucrau la punctul de lucru al reclamantei, din data de 30.05.2013, cu un program de lucru de 12-13 ore pe zi.

Prevederile legislaţiei muncii impun pentru angajator obligaţia de a încheia contract individual de muncă anterior primirii în lucru a persoanelor ce urmează a presta activitate, conform art. 16 din Legea 53/2003, care prevede că, contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în forma scrisă, în limba română, anterior începerii raporturilor de muncă.

În ceea ce priveşte susţinerea reclamantei că persoanele s-au prezentat la societatea recurentă pentru a fi discutate condiţiile angajării, instanţa de recurs a constatat că pentru verificarea efectivă a aptitudinilor salariatului se face aplicarea prevederilor art. 31 din Legea 53/2003, republicată, modificată şi completată, conform cărora pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere.

În continuare, alin. 4 al aceluiaşi articol prevede că pe durata perioadei de probă salariatul beneficiază de toate drepturile şi are toate obligaţiile prevăzute în legislaţia muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum şi în contractul individual de muncă.

Afirmaţia recurentei că persoanele respective au urmărit să se răzbune deoarece nu au fost angajate este contrazisă tot de afirmaţia recurentei că acestea se aflau la punctul de lucru al societăţii pentru discutarea condiţiilor angajării, precum şi de faptul că aceste persoane au fost găsite muncind la punctul de lucru al recurentei.

Decizia nr. 2515/21.09.2015 a Curţii de Apel Oradea - Secţia a II - a civilă, de contencios administrativ şi fiscal

Dosar nr. 5133/83/CA/2013

Prin sentinţa nr. 62/29.01.2015 pronunţată de Tribunalul S. M. s-a respins acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta SC O. C. I. SRL, împotriva pârâtului I. T. M., având ca obiect anularea actului administrativ nr. xxxxx/04.09.2013 şi a procesului verbal de control nr. xxxxx/29.07.2013 – pct. 8 din anexa la acesta, ca fiind neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri, în termen şi legal timbrat, a formulat recurs reclamanta SC O. C. I. SRL, solicitând admiterea acestuia şi modificarea în totalitate a hotărârii atacate în sensul admiterii contestaţiei astfel cum a fost formulată.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta critică hotărârea instanţei de fond ca fiind netemeinică şi nelegală, din perspectiva următoarelor considerente:

Arată că a contestat Procesul verbal de control nr. xxxxx/29.07.2013 şi Actul administrativ nr. xxxxx/04.09.2013 - ambele întocmite de către intimată, pentru că a susţinut şi probat că menţiunile existente în conţinutul procesului-verbal menţionat mai sus nu corespund realităţii, fiind simple preluări ale declaraţiilor făcute de către cele şapte persoane nominalizate în acte. Mai arată că susţinerile făcute de către agenţii intimatei nu sunt aspecte pe care aceştia sa le fi constatat în mod direct prin deplasarea în teren, întregul act fiind întocmit pe baza declaraţiilor făcute de către cele şapte persoane ce au fost refuzate la angajare de către societatea recurentă.

Mai arată că speţa dedusă judecaţii a fost analizată de instanţa de fond doar din prisma temeiurilor legale aplicabile, fără a fi analizată îndeosebi din perspectiva situaţiei de fapt reţinută în conţinutul procesului verbal de control şi că toate aspectele menţionate sunt simple declaraţii date pe proprie răspundere de către şapte persoane care au fost refuzate de către societatea recurentă. Susţine că aceştia, cu rea-credinţă, au contactat reprezentanţii intimatei relatându-le o situaţie de fapt neconformă cu realitatea.

Mai arată că inspectorii intimatei nu au găsit cele şapte persoane prestând munca în mod efectiv în teren, specificul muncii societăţii recurente impunând ca aceasta să se desfăşoare în teren şi nu la punctul de lucru.

Consideră, de asemenea, că în mod greşit a fost interpretată ca perioadă de probă acele două ore în care cei şapte s-au prezentat pentru a fi discutate condiţiile angajării, în specificul activităţii societăţii recurente fiind contactarea diferitelor persoane sau echipe pentru a negocia condiţiile angajării pentru o lucrare care urmează a fi efectuată în zonă. Mai arată că, în mod evident, după ce se poartă discuţii cu toate persoanele din zonă care pot efectua lucrarea respectivă, se alege oferta cea mai avantajoasă pentru societatea recurentă. Susţine că solicitările celor şapte pentru efectuarea lucrării nu avantajau societatea recurentă şi, prin urmare, a refuzat orice colaborare cu aceştia, refuz care i-a determinat să contacteze inspectorii intimatei şi să le prezinte o situaţie nereală, cu unicul scop de a se răzbuna pentru că nu au fost angajaţi.

De fapt, arată recurenta, în zonă, foarte multe persoane refuzate la angajare, au început să şantajeze societăţile angrenate în lucrări de amenajări silvice, cu formularea unor plângeri adresate I.T.M.

Mai arată că hotărârea instanţei de fond se fundamentează exclusiv pe aspectul esenţial – acela că cei şapte au fost în probă dar nu au avut încheiat contract individual de muncă pentru aceasta perioadă conform prevederilor legale în vigoare. Menţionează că este adevărat că legiuitorul prevede obligativitatea încheierii unui contract individual de muncă pentru persoanele aflate în perioada de probă, însă consideră că nu s-a aflat în această situaţie având în vedere următoarele aspecte: inspectorii intimatei şi-au fundamentat întocmirea procesului - verbal exclusiv pe declaraţiile făcute de către cei şapte; aceştia nu s-au deplasat în teren pentru a constata prin propriile simţuri dacă aceştia au fost trimişi la muncă de către societate, ei s-au deplasat la punctul de lucru al societăţii unde erau aşteptaţi de către cei şapte, disponibili pentru a semna fişele de identificare; la punctul de lucru sunt reţinute doar înscrisurile aferente lucrării ce se afla în derulare, însă munca efectivă se desfăşoară în teren (pădure, plantaţii etc.); atât timp cât agenţii intimatei nu au fost în măsură să constate în mod direct că cei şapte efectuau muncă în folosul societăţii recurente fără a avea încheiate contracte individuale de muncă, consideră că procesul verbal încheiat este lipsit de eficienta juridică, fiind neconform cu realitatea.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 554/2004; art. 20 din Legea nr. 55/2004.

Intimatul pârât I. T. M. al judeţului S. M., prin întâmpinarea formulată, a solicitat respingerea recursului şi menţinerea sentinţei atacate, pentru următoarele considerente:

Astfel, arată că, în fapt, având ca temei prevederile pct.8.4.2 alin. 1 din Procedura operaţională privind desfăşurarea controlului tematic la angajatori, aprobată prin Decizia inspectorului general de stat, în data de 11.07.2013 I.T.M. S. M., prin adresa nr. xxxx/08.07.2013, a fost înştiinţat de către I.T.M. G. că în data de 05.07.2013, orele 14:00, la punctul de lucru al angajatorului situat în localitatea  C. , comuna G., str. M., nr. xxx, jud. G., a fost iniţiată de către inspectorii de munca ai I.T.M. G., o acţiune de control pentru identificarea cazurilor de muncă nedeclarată, dată la care au fost prelevate un număr de 7 fişe de identificare de la persoanele găsite prestând activitate pentru şi sub autoritatea reclamantei S.C. O. C. I. SRL. Susţine că din fisele de identificare completate de către mai sus numiţi rezultă că aceştia au prestat activitate de muncitori pentru şi sub autoritatea S.C O. C. I. SRL de la data de 30.05.2013, fără a se fi încheiat contracte individuale de muncă în formă scrisă în conformitate cu prevederile art. 16 alin. 1 din Legea 53/2003 republicată, modificată şi completată.

În vederea finalizării controlului care a început încă din data de 02.07.2013 orele 15:00 de către inspectorii I.T.M S. M., la sediul angajatorului societăţii O. C. I. SRL şi a lămuririi aspectelor ce rezultau din fişele de identificare, prelevate de către inspectorii de munca ai I.T.M G., reprezentantul reclamantei a fost aşteptat la sediul I.T.M S. M. în data de 15.07.2013.

În data de 15.07.2013 reclamanta a dat curs invitaţiei prin intermediul numitei M. N. D., care însă nu avea calitate de reprezentant legal, ci doar de angajat al societăţii, motiv pentru care finalizarea controlului nu a fost posibilă în prezenţa acesteia, determinând astfel invitarea pentru a doua oară a societăţii, respectiv pentru data de 22.07.2013. În data de 22.07.2013 reprezentantul societăţii SC O. C. I. SRL nu a dat curs înştiinţării nr. xxxx/15.07.2013, solicitând prin adresa nr. xxx/24.07.2013 amânarea controlului pentru data de 29.07.2013.

În data de 29.07.2013, angajatorul a dat curs adresei nr. xxx/24.07.2013 şi s-a prezentat la control prin intermediul numitului M. V. în calitate de împuternicit prin procura specială nr. xxx/22.07.2013, însă fără să facă dovada încheierii în forma scrisă a contractelor individuale de muncă cu persoanele mai sus precizate.

Arată că s-a constatat astfel primirea la muncă a unui număr de 7 (şapte) persoane, care prestau activitate fără a avea încheiate contracte individuale de muncă, angajatorul încălcând astfel prevederile art. 16 alin. 1 din Legea 53/2003, republicată.

Face trimitere la prevederile art. 264 alin.(3) din Legea 53/2003 republicată, conform cărora "constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la unu la 2 ani sau cu amendă penală primirea la muncă a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetăţenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă".

În temeiul prevederilor Legii nr. 108/1999 republicată, privind înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, a H.G. 500/2011, modificată şi completată, a Legii 53/2003, republicată, modificată şi completată, a H.G. 1377/2009 modificată şi completată coroborate cu prevederile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ cu modificările şi completările ulterioare, în urma verificării temeiurilor de fapt şi de drept care au stat la baza încheierii actului de control, a analizării actului de control, a fişelor de identificare scrise pe proprie răspundere de către numiţii P. L., M. V., V. V., P. E. A., S. I., M. F., L. G., găsiţi că prestau activitate fără forme legale de angajare, a registrului general de evidentă a salariaţilor în format electronic transmis pană la data controlului şi a măsurilor dispuse de inspectorul de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă al judeţului S. M. în baza documentelor puse la dispoziţie de reprezentantul reclamantei la data finalizării controlului, consideră intimata că cele cuprinse în actul de control atacat sunt temeinice, că s-a apreciat corect de către inspectorul de muncă starea de fapt şi, în consecinţă, măsurile dispuse de către organul constatator sunt întemeiate, îndeplinirea acestora fiind obligatorie în modalităţile şi la termenele stipulate prin actul mai sus menţionat, actul fiind emis cu respectarea tuturor prevederilor legale aplicabile în cauză.

Fata de perioada de testare a aptitudinilor profesionale invocată de către reclamantă ca motiv pentru neîncheierea contractelor individuale de muncă, face precizarea că aceasta motivaţie nu poate conduce la exonerarea de răspundere a acesteia, întrucât, potrivit art. 29 alin. (1) face într-adevăr referire la verificarea prealabilă a aptitudinilor profesionale şi personale ale persoanei care solicită angajarea, înainte de încheierea în formă scrisă a contractului individual de muncă. Însă, arată că, dacă ne raportăm la alin. 3 din acelaşi articol se poate constata că această verificare constă în culegere de informaţii cerute, sub orice formă, de către angajator persoanei care solicită angajarea cu ocazia verificării prealabile a aptitudinilor ce nu pot avea un alt scop decât acela de a aprecia capacitatea de a ocupa postul respectiv, precum şi aptitudinile profesionale şi nu în prestarea efectivă a unei activităţi ca şi în speţa de faţă.

Pentru verificarea efectivă a aptitudinilor salariatului se face aplicarea prevederilor art. 31 din Legea 53/2003, republicată, modificată şi completată, şi anume: 1) Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere.

În continuare, alin. 4 al aceluiaşi articol prevede că pe durata perioadei de probă salariatul beneficiază de toate drepturile şi are toate obligaţiile prevăzute în legislaţia muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum şi în contractul individual de muncă. Conform art.32 alin.3 din aceeaşi lege perioada de proba constituie vechime în muncă.

Din economia dispoziţiilor legale sus evocate rezultă obligaţia angajatorului de a încheia contract individual de muncă înainte de perioada de probă, etapă care un poate exista fără angajarea unei persoane.

Raportat la cele mai sus precizate, precum şi la depoziţiile martorilor propuşi de către reclamantă, consideră că instanţa de fond în mod temeinic a respins acţiunea acesteia, având în vedere faptul că din probele administrate în cauză, nu s-a făcut dovada împrejurării că în perioada 30.05.2014 -  05.07.2014, între reclamantă şi numiţii P. L., M. V., V. V., P. E. A., S. I., M. F., L. G., exista încheiat în formă scrisă contract individual de muncă.

Mai arată că instanţa de fond a analizat în detaliu probele administrate în cauză şi a pronunţat o sentinţă temeinică bazându-se pe aceste probe, dar, mai ales pe prevederile legislative ce stabilesc cadrul legal în privinţa faptei contravenţionale reclamate.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 205 – 206 Cod procedură civilă, art. 16 alin. L şi art. 260 alin. l, lit. e) din Legea nr. 53/2003, republicată, modificată şi completată, art. 19 alin. 2 din Legea 108/1999 şi a O.G. 2/2001, modificată şi completată, Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Examinând cauza, prin prisma motivelor de recurs invocate şi a prevederilor legale incidente în speţă, instanţa de recurs a constatat că recursul declarat de reclamanta SC O. C. I. SRL este nefondat, pentru următoarele considerente:

Din actele dosarului rezultă că inspectorul de muncă al I.T.M. G. a efectuat un control în data de 05.07.2013, orele 14, la punctul de lucru al recurentei reclamante situat în localitatea  C. , comuna G., ocazie cu care s-a constatat că numiţii P. L., M. V., V. V., P. E. A., S. I., M. F., L. G. prestau activitate pentru societatea recurentă. Aceste persoane au declarat pe proprie răspundere, sub semnătură privată, că până la data efectuării controlului nu au semnat contractul individual de muncă, cu toate că lucrau la punctul de lucru al reclamantei, din data de 30.05.2013, cu un program de lucru de 12-13 ore pe zi.

Prevederile legislaţiei muncii impun pentru angajator obligaţia de a încheia contract individual de muncă anterior primirii în lucru a persoanelor ce urmează a presta activitate, conform art. 16 din Legea 53/2003, care prevede că, contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în forma scrisă, în limba română, anterior începerii raporturilor de muncă.

În ceea ce priveşte susţinerea reclamantei că persoanele s-au prezentat la societatea recurentă pentru a fi discutate condiţiile angajării, instanţa de recurs a constatat că pentru verificarea efectivă a aptitudinilor salariatului se face aplicarea prevederilor art. 31 din Legea 53/2003, republicată, modificată şi completată, conform cărora pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere.

În continuare, alin. 4 al aceluiaşi articol prevede că pe durata perioadei de probă salariatul beneficiază de toate drepturile şi are toate obligaţiile prevăzute în legislaţia muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum şi în contractul individual de muncă.

Afirmaţia recurentei că persoanele respective au urmărit să se răzbune deoarece nu au fost angajate este contrazisă tot de afirmaţia recurentei că acestea se aflau la punctul de lucru al societăţii pentru discutarea condiţiilor angajării, precum şi de faptul că aceste persoane au fost găsite muncind la punctul de lucru al recurentei.

Pentru aceste aspecte s-a constatat că recursul declarat de reclamantă este nefondat şi, în baza art.496 Cod procedură civilă, a fost respins ca atare, fără cheltuieli de judecată de către intimată.