Înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar

Sentinţă penală 691 din 29.06.2015


Liberare provizorie (Înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar).

Gravitatea faptelor nu este singurul criteriu care trebuie avut în vedere la evaluarea şi identificarea măsurii preventive care să fie suficientă pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, fiind necesar a fi luate in considerare si criterii cum ar fi mediul din care provine inculpatul, antecedentele penale, împrejurările privitoare la persoana inculpatului.

Deşi acuzaţi de săvârşirea unor fapte penale pretins comise în perioada 2012-2014 (moment după care inculpaţii s-au aflat în stare de libertate, astfel încât nu se poate justifica o privare de libertate pe o durată mare de timp la 1 an după epuizarea activităţii pretins infracţionale), inculpaţii provin din familii organizate, bine integrate în societate, nu au antecedente penale, aveau locuri de muncă la data arestării, aspecte de natură a indica faptul că inculpaţii nu prezintă un risc de sustragere şi că finalizarea cercetărilor poate fi făcută în bune condiţii prin impunerea unor obligaţii şi interdicţii aferente unei măsuri preventive mai uşoare.

Totodată, judecătorul a avut în vedere durata prevenţiei deja scursă până în prezent, precum şi faptul că efectuarea de comisii rogatorii internaţionale vor conduce la prelungirea cercetărilor.

(CURTEA DE APEL BUCUREŞTI, SECŢIA A II-A PENALĂ, Încheierea Nr. 691 din 29 iunie 2015, Dosar nr. 22048/3/2015)

Prin încheierea de şedinţă din 17.06.2015, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia I penală a fost admisă propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, în dosarul 114/D/P/2014.

 În baza art. 222 alin 2 C. pr. pen. rap. la art. 218 alin. 1 C. pr. pen. s-a dispus prelungirea măsurii preventive a arestului la domiciliu pentru o durată de 30 de zile, începând cu data de 22.06.2015 şi până la data de 21.07.2015 inclusiv, faţă de inculpaţii N.A.I., B.I., F.A., C.M. şi S.A.O..

Au fost respinse, ca neîntemeiate, cererile de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu măsura preventivă a controlului judiciar formulate de inculpaţi.

Măsura dispusă a fost comunicată instituţiilor prev. de art. 221 alin. 8 C. pr. pen. cu privire la inculpaţii aflaţi în arest la domiciliu.

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Instanţa de fond a reţinut că prin referatul întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală în dosarul 114/D/P/2014, înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia I Penală – Departamentul de drepturi şi libertăţi la data de 12.06.2015, sub numărul 22048/3/2015 s-a solicitat prelungirea măsurii arestului la domiciliu pentru o durată de 30 de zile, începând cu data de 22.06.2015 şi până la data de 21.07.2015 inclusiv, faţă de inculpaţi.

În motivarea solicitării de prelungire a măsurii arestului la domiciliu a inculpaţilor, care nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale, cât şi în referatul Parchetului, s-a arătat în esenţă că, au fost efectuate următoarele acte de urmărire penală:

- definitivarea raportului de expertiză financiar – contabilă şi fiscală dispusă în cauză pentru care s-a prorogat termenul de finalizare pentru data de 30.06.2015 ca urmare a solicitării din partea expertului judiciar desemnat;

- cercetarea noilor fapte penale descoperite şi cu privire la care s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem în ceea ce priveşte participaţia inculpaţilor N.A.I., B.I., F.A., C.M. şi S.A.O. raportat la răspunsurile primite de la instituţiile de credit, aceasta întrucât aceste fapte au reieşit din studierea extraselor de cont bancar primite din Republica Cipru în ultimul răspuns, precum şi din controalele efectuate de Direcţia Generală Antifraudă Fiscală;

- audierea de noi martori privind aceste fapte descoperite, în cauză constatându-se că societatea M.T.I. SRL utilizată în comercilizarea de motorină EURO 5 care de fapt provenea tot din uleiuri minerale, această persoană juridică era folosită în relaţiile comerciale şi de M.C. SRL care avea ca administrator pe inculpatul N.A.I.;

- primirea traducerilor din limba bulgară a documentelor pentru R.O.E. identificate cu ocazia desigilării documentelor identificate cu ocazia percheziţiei auto TR 11 CRX;

- analizarea probelor obţinute de la instituţiile de credit din România cu privire la noile fapte constatate şi dispunerea unui supliment de expertiză privind noile tranzacţii.

De asemenea, s-a susţinut că este necesară prelungirea măsurii arestului la domiciliu în scopul realizării obiectului urmăririi penale prev. de art.285 C.proc.pen. rap. la art.97 – art.100 C.proc.pen..

În drept, au fost invocate, disp. art.222 alin.2 şi alin.3 rap. la art.218 alin.1, art.219, art.220 şi la art.222 alin.1 C.proc.pen.

1. Cu referire la inculpata C.M., aceasta este cercetată sub aspectul comiterii următoarelor fapte penale:

a) Constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art.367 alin.1 şi alin.2 C.pen. cu aplicarea art.5 alin.1 C.pen., constând în aceea că la data de 01.10.2012, la iniţiativa lui R.P.E., a constituit împreună cu R.P.E., N.A.I., J.A.C., B.I., S.E., A.S.F., S.A.O., C.D.C., P.G., P.O.F., un grup infracţional organizat în scopul comiterii infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani, care a acţionat pe teritoriul României în perioada 01.10.2012 – 31.08.2014, punând la dispoziţia acestuia societatea nerezidentă Lakaro LTD., sediu social: Emiratele Arabe Unite, C.A. FZE, P.O.BOX,10559, Z.L.C., R.A.K., R.A.K., Act de înfiinţare nr. IC20110821 din data 28.07.2011 emis de Registrul Comerţului Autorităţii Zonei Libere Comerciale R.A.K., C.M. deţinând calitatea de beneficiar real. Prin intermediul LAKARO LTD a constituit la data de 11.02.2013 alături de Gemronto LTD, controlată de B.I. şi R.P.E., persoana juridică de naţionalitate română L.S. SRL, CUI 31212720, ale cărei autovehicule au fost folosite în perioada menţionată la transportul uleiurilor minerale cod NC 27101999 şi 27101991 de la furnizorii intracomunitari A.N.P. GMBH (Austria), E.O. GMBH (Austria), P.T. S. (Polonia), C. S. (Polonia), G.P. Gmbh (Germania), B.O.KFT (Ungaria) pe teritoriul României în vederea comercializării acestora în România ca produs accizabil motorină EURO5. În acest sens, L.S. SRL, a dobândit fără plată de la M.T.G. SRL, J40/2872/2011, CUI 28166420 – societate ai cărei asociaţi până la data 23.10.2012 au fost C.M. (mama lui C.M.) şi R.E. (mama lui R.P.E.), aceasta din urmă rămânând asociată până la data de 16.05.2013 – autovehiculele înmatriculate sub nr.B 04 SRJ, B 64 GMN, B 64 DTX, B 35 LTM, B 20 LDN, B 11 BPE, B 07 NVD, B 07 FHH care au fost utilizate la transportul produselor amintite.

b) Spălare de bani prev. de art.29 alin.1 lit.a şi lit.b din Legea nr.656 /2002 cu aplicarea art.35 alin.1 C.pen. şi art.5 alin.1 C.pen., constând în aceea că în perioada 01.10.2012 – 31.08.2014 a încasat direct prin contul bancar CY27002001950000357007098788 EUR al L. LTD (Cipru), al cărei beneficiar este, suma de 5000 de euro de la N. LTD pe care a cheltuit-o în România, iar prin contul bancar al L.S. SRL, CUI 31212720, deschis la Piraeus Bank a încasat suma de 247.962 lei de la G.E. SRL, din depuneri de numerar de la Filip Andrei şi de la A.C. SRL, bani reprezentând în fapt TVA şi accize nevirate la bugetul general consolidat provenind din fapte de evaziune fiscală comisă de membrii grupului infracţional organizat care au fost folosite subsecvent pentru plata salariilor şoferilor care lucrau în cadrul L.S. SRL, CUI 31212720, respectiv ai M.T.G. SRL. De asemenea, cu titlu de salarii a fost plătită în contul lui R.P.E. deschis la ING Bank suma de 22.513 lei. De asemenea, suma de 20.500 de lei a fost transferată în contul M.T.G. SRL pentru finanţarea cheltuielilor cu transportul efectuat prin intermediul acestei persoane juridice. Astfel, prin plăţile efectuate cu titlu de salarii s-a realizat disimularea originii ilicite a sumelor de bani provenind din evaziune fiscală, iar prin încasările de numerar în contul bancar al celor două societăţi comerciale s-a realizat ascunderea drepturilor asupra respectivelor sume de bani care reprezintă TVA şi accize. În acest fel s-a realizat finanţarea circuitului evazionist sub aspectul cheltuielilor cu transportul.

2. Cu privire la inculpatul Necula Adrian Ion, din actele dosarului rezultă că acesta este cercetat sub aspectul comiterii următoarelor fapte penale:

a) Constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art.367 alin.1 şi alin.2 C.pen. cu aplicarea art.5 alin.1 C.pen., constând în aceea că la data de 01.10.2012, la iniţiativa lui RP.E., a constituit împreună cu R.P.E., C.M., J.A.C., B.I., S.E., A.S.F., S.A.O., C.C.D., P.G., P.O.F. un grup infracţional organizat în scopul comiterii infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani, care a acţionat pe teritoriul României în perioada 01.10.2012 – 31.08.2014. Acesta a acceptat să deţină calitatea de administrator al M.C. SRL, CUI 29130530, ascunzând alături de S.E. împrejurarea de fapt că activitatea comercială a persoanei juridice M.C. SRL, CUI 29130530, este controlată prin intermediul său de către R.P.E., folosind societatea comercială în scopul comiterii infracţiunii de spălarea banilor.

b) Instigare la evaziune fiscală prev. de art.52 alin.2 C.pen. rap. la art.9 alin.1 lit.c şi alin.3 din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.35 alin.1 C.pen. şi art.5 alin.1 C.pen. a determinat-o pe contabila M.C. SRL, CUI 29130530, U.E., să evidenţieze în mod repetat în perioada 01.11.2012 – 31.08.2014 în evidenţele contabile şi subsecvent în declaraţiile fiscale ale persoanei juridice M.C. SRL, CUI 29130530, operaţiuni comerciale nereale de achiziţie de utilaje agricole/materiale de construcţii de la A.C. SRL, CUI 30527666, bunuri care nu au existat în fapt, prin punerea la dispoziţie a facturilor fiscale emise de A.C. SRL deşi cunoştea că nu conţin operaţiuni reale. A determinat-o pe U.E. să evidenţieze aceste bunuri ca fiind livrate intracomunitar către P.S. SRO, cod de TVA SK2022986977 (societate al cărei administrator este R.P.E.), care la rândul ei a declarat operaţiuni triunghiulare către R.O.E. (controlată de R.P.E), în acest fel creând un TVA deductibil nereal pentru persoana juridică M.C. SRL, astfel încât prin exercitarea dreptului de deducere a TVA cuantumul TVA colectat a fost diminuat cu suma de 1.724.143,71 euro, sumă cu care a fost prejudiciat bugetul general consolidat al României.

c) Spălare de bani prev. de art.29 alin.1 lit.a şi lit.b din legea nr.656/2002 cu aplicarea art.35 alin.1 C.pen. şi art.5 alin.1 C.pen., constând în aceea că în perioada 01.11.2012 – 31.08.2014, pe baza facturilor fiscale fictive care au servit ca justificare a înregistrărilor în evidenţele contabile ale M.C. SRL, CUI 29130530, a achiziţiilor nereale de la A.C. SRL, CUI 30527666, de utilaje agricole/materiale de construcţii, bunuri care nu au existat în fapt, respectiv pe baza livrărilor intracomunitare fictive către P.S. SRO ale acestor bunuri pe care P.S. SRO le-a declarat ca operaţiuni triunghiulare către R.O.E., a disimulat împreună cu R.P.E şi C.C.D. natura provenienţei şi proprietatea asupra sumei de bani 3.617.000 euro - reprezentând produsul infracţional obţinut din infracţiunea de evaziune fiscală comisă cu produse accizabile uleiuri minerale comercializate ca motorină EURO5 - prin aceea că a creat aparenţa că provin din operaţiuni legale după cum urmează:

Încasarea prin transfer bancar a sumei de 2.009.200 euro de la P.S. SRO în contul M.C. SRL sub forma plăţii contravalorii unor bunuri (utilaje agricole şi materiale de construcţii) care în fapt nu au existat;

Primirea de creditări (împrumuturi) de la M. LTD. în cuantum de 608.000 de euro în contul M.C. SRL, bani care proveneau de la R.O.E. care le primea de la I.A.C. SRL, M.C. SRL şi S.I.SRL, implicate în circuitul evazionist cu uleiuri minerale comercializate în România ca motorină EURO5;

Creditarea cu suma de 3.266.000 lei prin depunere de numerar în conturile bancare ale M.C. SRL, CUI 29130530, deschise la Raiffeisen Bank şi Banca Transilvania realizată de N.A.I. printr-un număr de 86 de contracte în perioada 04.01.2013 – 30.06.2014, aceste sume provenind din retragerile în numerar efectuate de F.A. şi A.S.F.n din conturile bancare ale I.A.C. SRL şi S.I. SRL, societăţi care colectau sumele de bani importante din circuitul evazionist cu uleiuri minerale comercializate ca motorină EURO5 în România.

3. De asemenea în cauză, inculpatul F.A. este cercetat în cauză sub aspectul comiterii următoarelor fapte penale:

a) Constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art.367 alin.1 şi alin.2 C.pen. cu aplicarea art.5 alin.1 C.pen., constând în aceea că începând cu data de 20.05.2013 a aderat la grupul infracţional organizat format din R.P.E., C.M., N.A.I., B.I., S-E., A.S.F., S.A.O., P.G., P.O.F. în scopul comiterii infracţiunii de spălare de bani, care a acţionat pe teritoriul României în perioada 01.10.2012 – 31.08.2014. Astfel, acesta a deţinut calitatea de împuternicit pe conturile bancare ale persoanei juridice S.I. SRL, precum şi de administrator al L.S. SRL, CUI 31212720 (ascunzând împrejurarea că societatea este controlată de B.I. şi C.M.).

b) Spălare de bani prev. de art.29 alin.1 lit.b din Legea nr.656/2002 cu aplicarea art.35 alin.1 şi art.5 alin.1 C.pen., constând în aceea că în perioada 20.05.2013 – 31.08.2014 a retras din contul S.I. SRL, CUI 31661185, suma de 6.928.150 lei pe care a remis-o lui R.P.E. şi lui B.I., ascunzând în acest fel dreptul de proprietate asupra sumelor de bani, beneficiarul real la instituţiile de credit fiind declarată în mod fictiv F.I. (soţia lui F.A.), deşi cunoştea că sumele de bani provin din comiterea de infracţiuni. În acest fel, F.A. a urmărit să ascundă originea ilicită a sumei de bani retrase, precum şi dreptul de dispoziţie şi circulaţia sumei de 6.928.150 lei, care în realitate a fost remisă prin intermediul lui A.S.F. lui R.P.E. şi lui B.I.

Examinând materialul probator administrat la dosar în cursul urmăririi penale, judecătorul a reţinut că o primă condiţie ce trebuie avută în vedere când se examinează legalitatea şi temeinicia propunerii de prelungire a măsurii arestului la domiciliu este aceea dacă sunt indicii temeinice că persoana în cauză a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi sancţionată  cu închisoarea. Există indicii temeinice atunci când din datele existente rezultă presupunerea că persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală a săvârşit fapta imputată. Asemenea indicii, în speţă există, motiv pentru care s-a şi declanşat urmărirea penală, în scopul de a se stabili adevărul, limitele şi gradul de vinovăţie al persoanelor implicate. Organele de urmărire penală au avut la dispoziţie acte şi probe testimoniale, potrivit cărora inculpaţii cu privire la care se solicită prelungirea măsurii arestului la domiciliu ar fi participat la comiterea actelor infracţionale. Scopul urmăririi penale este ca, pornind de la anumite indicii cu  privire la săvârşirea unor infracţiuni să se stabilească dacă se justifică sau nu trimiterea în judecată a persoanelor cercetate.

Situaţia de fapt reţinută în sarcina inculpaţilor a fost demonstrată pe baza materialului probator administrat în cauză de la data începerii urmăririi penale, respectiv:

a). Declaraţiile martorilor G.A. (asociat şi administrator la I.A.C.SRL, cu împuternicit pe cont inculpatul A.S.F.), Ş.I.N. (asociat la G.D.SRL), L.O.L. (asociat prin cesiune de la suspectul P.D.G. după finalizarea activităţii infracţionale prin această societate) obţinute prin executarea unei cereri de comisie rogatorie internaţională în Republica Moldova – volumul 19 – filele nr.540 – 545 (declaraţii martori);

b) Rulaje de conturi, respectiv înscrisuri privind beneficiarii reali şi persoanele autorizate să dispună asupra sumelor de bani din conturile societăţilor comerciale nerezidente din Republica Cipru (H. LTD, G. LTD, N. LTD, L. LTD, M. LTD – companie rezidentă în Emiratele Arabe Unite, dar cu contul bancar deschis în Cipru), obţinute prin executarea unei cereri de comisie rogatorie internaţională în Republica Cipru;

c). Rulaje de conturi, înscrisuri privind societatea R.O.E.Bulgaria (act constitutiv, contract de cesiune părţi sociale, situaţii financiare, date privind intrările ieşirile asociatului G.A.K. în Republica Bulgaria, declaraţii privind beneficiarii reali ai fondurilor transferate prin contul R.O.E.) – obţinute prin executarea unei cereri de comisie rogatorie internaţională în Republica Bulgaria; de asemenea, autorităţile judiciare bulgare au comunicat şi proces-verbal de control fiscale în ceea ce priveşte persoana juridică R.O.E.;

d). Înscrisuri (cmr-uri, facturi fiscale, dovada plăţilor, comenzile pentru mărfuri) privind livrările de uleiuri minerale din Austria, Polonia, Ungaria către Cipru şi Bulgaria obţinute prin executarea de cereri de comisie rogatorie internaţională în Austria, Polonia, Ungaria, nefiind finalizată la acest moment cererea de comisie rogatorie internaţională din Germania ;

e). Înscrisuri şi declaraţii ale împuternicitului P.S. SRO (administratorul societăţii fiind R.P.E.), rulaje de cont bancar pentru perioada cercetată, obţinute prin executarea unei cereri de comisie rogatorie internaţională în Republica Slovacia;

f). Raport de constatare tehnico - ştiinţifică financiară din data de 15.12.2014 întocmit în baza ordonanţei procurorului din data de 18.09.2014 – volumul – volumul 11 (anexele la acest raport se găsesc în volumele 12 - 13)

g). Verificări ETA privind verificări GPS autovehicule implicate în transport din care reiese că nu au părăsit teritoriul României cu produsele energetice;

h). Verificări ANCPI;

i). Raport de constatare tehnico - ştiinţifică contabil din data de 15.12.2014 întocmit în baza ordonanţei procurorului din data de 14.10.2014;

j). Declaraţii suspecţi, declaraţii de martori şoferi audiaţi în cauză la data de 28.01.2015 şi a suspecţilor, percheziţii domiciliare, proces-verbale de interceptare a conţinutului convorbirilor şi comunicărilor telefonice, înscrisuri şi rulaje de la instituţiile de credit din România, înscrisuri de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, acte de control DGAF, dosar conexat PTB.

În cazul acuzaţiilor constând în săvârşirea unor infracţiuni economice cu consecinţe deosebit de grave asupra bugetului de stat, pericolul concret rezidă din natura acuzaţiilor aduse, de caracterul continuat al activităţii infracţionale, dar şi de starea de nesiguranţă pe care faptele presupus comise de inculpaţi o creează relaţiilor sociale referitoare la colectarea taxelor şi impozitelor la bugetul de stat, în contextul în care colectarea taxelor şi impozitelor la bugetul de stat este de o importanţă deosebită pentru menţinerea echilibrului bugetar.

 În ceea ce priveşte necesitatea şi proporţionalitatea măsurii a cărei prelungire a fost solicitată prin referatul parchetului, prin raportare la interesul general şi interesul particular al inculpaţilor, la gravitatea acuzaţiilor, la metodele alternative de restricţionare a drepturilor şi la caracterul de excepţie al măsurii, judecătorul va reţine următoarele aspecte relevante: natura activităţii infracţionale şi modul de concepere a mecanismului de fraudă poate crea posibilitatea continuării săvârşirii infracţiunii prin alte persoane interpuse şi prin alte societăţi comerciale în cazul în care se adoptă o măsură mai puţin restrictivă de libertate, relaţiile existente între inculpaţi duc la presupunerea rezonabilă că, în stare de libertate, aceştia vor comunica între ei şi este posibilă influenţarea relatării libere a fiecărui inculpat în parte şi denaturarea adevărului, inculpaţii beneficiază de suficiente mijloace materiale pentru a se sustrage urmăririi penale şi a părăsi teritoriul ţării iar raportat la gradul de instruire şi condiţia socială a martorilor, în special a persoanelor care au acceptat să înfiinţeze societăţile fantomă, există posibilitatea influenţării acestora fie prin intimidare fie prin oferirea de avantaje materiale, în cauză mai sunt implicate persoane care nu au putut fi identificate până la acest moment iar lăsarea în libertate a inculpaţilor ar duce la imposibilitatea identificării şi audierii acestora. De asemenea, adoptarea unui tratament penal blând faţă de acest gen de activitate, luarea unor măsuri blânde în cursul anchetei penale poate genera o diminuare în percepţia generală a gravităţii faptelor şi a repercusiunilor grave pe care evaziune fiscală le are asupra sistemului democratic.

Un alt motiv pentru care se poate dispune menţinerea pe o perioadă mai lungă de timp în stare de detenţie provizorie, în special în stadiul iniţial al anchetei, este existenţa pericolului de perturbare a anchetei penale, mai ales dacă este vorba de o cauză complexă care necesită cercetări delicate şi multiple. Riscul presiunilor asupra martorilor sau al obstrucţionării anchetei în alte moduri nelegale, deşi nu pot justifica o perioadă excesivă de detenţie, pot fi un motiv plauzibil pentru prelungirea unor măsuri cu caracter custodial (arestare preventivă sau arest la domiciliu).

Menţinerea stării privative de libertate pentru inculpaţii nominalizaţi în propunerea de prelungire a măsurii preventive este impusă de gravitatea faptelor, pericolul de perturbare a anchetei penale, pericolul de coliziune cu ceilalţi participanţi la comiterea infracţiunilor, starea probelor şi necesitatea completării probatoriului fără ingerinţe din partea inculpaţilor.

În cauză, judecătorul a apreciat că se impune prelungirea duratei arestului la domiciliu întrucât se menţin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunile pentru care sunt cercetaţi inculpaţii este mai mare de 5 ani închisoare iar lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică  având în vedere modalitatea de comitere a faptelor, gradul crescut de pericol social, posibilitatea influenţării martorilor şi a celorlalţi inculpaţi din dosar.

În ceea ce priveşte gravitatea faptelor trebuie reţinut că inculpaţii sunt cercetaţi pentru săvârşirea mai multor infracţiuni care aduc atingere bugetului consolidat al statului, infracţiuni care în concret se pare că ar fi provocat prejudicii foarte mari şi care au fost puse în executare cu mari eforturi logistice şi după o schemă foarte bine pusă la punct în care fiecare inculpat cunoştea rolul pe îl avea în schema infracţională, obiectul circuitului comercial fraudulos fiind tranzacţionarea unor produse energetice accizabile.

 Faptul că pedeapsa pentru infracţiunile comise este de o gravitate sporită, persistenţa inculpaţilor în activitatea infracţională, însuşirea unui mod de operare elaborat, vehemenţa de care au dat dovadă în comiterea faptelor, mecanismul de luare a hotărârii infracţionale şi adoptarea acestei modalităţi de obţinere a mijloacelor de existenţă, atitudinea pe care au avut-o pe parcursul anchetei de a nu accepta să îşi asume răspunderea individuală pentru faptele comise de bunăvoie constituie indicii suficiente pentru  a fundamenta existenţa unui pericol concret pentru ordinea socială.

În ceea ce priveşte pericolul de coliziune cu co-acuzaţii şi pericolul de a influenţa martorii şi pe ceilalţi inculpaţi, în cauză se constată că persoanele participante la comiterea faptelor aveau strânse legături de prietenie, grupul persoanelor care cunoştea elemente privind activitatea infracţională fiind unul restrâns. Având în vedere că în cauză este de o importanţă vitală relatarea independentă şi sinceră a situaţiei de fapt de către participanţii la comiterea infracţiunilor şi că există posibilitatea ca inculpaţii să ia legătura cu celelalte persoane, în interesul anchetei penale inculpaţii trebuie menţinuţi în detenţie provizorie în acest stadiu incipient al cercetărilor

 Având în vedere că motivele ce justifică prelungirea arestării preventive sunt pertinente, suficiente şi temeinice se impune expunerea diligenţelor depuse de către autorităţile judiciare în vederea soluţionării cu celeritate a cauzei penale pentru fundamentarea necesităţii menţinerii stării de detenţie provizorie.

S-a reţinut că sunt cercetate mai multe infracţiuni, că în aceste infracţiuni sunt implicate numeroase persoane fizice şi juridice, că modalitatea de comitere a faptelor a îngreunat ancheta efectivă datorită utilizării mijloacelor de comunicare la distanţă ce implică anonimitatea persoanelor implicate, că natura infracţiunilor impune administrarea de probe ştiinţifice care trebuie efectuate de instituţii specializate şi care necesită o perioadă de timp suficient de mare pentru a genera rezultate complete, că a fost necesară solicitarea documentelor şi înscrisurilor aflate în posesia terţilor şi identificarea unui număr mare de persoane implicate direct sau indirect în activitatea infracţională, că mediile de stocare şi înscrisurile găsite cu ocazia percheziţiilor domiciliare conţin o cantitatea mare de informaţie ce trebuie analizată în timp real pentru a evita erorile judiciare.

De la momentul incipient al anchetei, în cauză au fost efectuate numeroase acte de urmărire penală, în cursul cercetărilor neexistând perioade de inactivitate a autorităţilor ce desfăşoară ancheta.

Perioada de timp ce face obiectul prezentei solicitări este necesară pentru aducerea la îndeplinire a mai multor activităţi, menite să clarifice cauza sub toate aspectele şi să ducă la finalizarea instrucţiei penale.

În ceea ce priveşte circumstanţele de ordin personal ale inculpaţilor, astfel cum au fost expuse în apărare, constând în situaţia personală şi familială ori în lipsa antecedentelor penale, judecătorul de drepturi şi libertăţi a reţinut că, pe de o parte acestea existau şi la momentul dispunerii măsurii arestării preventive, iar, pe de altă parte, aceste elemente pot fi avute în vedere cu ocazia soluţionării cauzei pe fond, întrucât la acest moment procesual aceste circumstanţe nu sunt de natură a justifica aprecierea rezonabilă în sensul că, în cazul lăsării lor în libertate, aceştia să încerce zădărnicirea adevărului prin influenţarea celorlalţi inculpaţi, a martorilor, prin alterarea mijloacelor de probă, prin punerea de acord asupra declaraţiilor viitoare sau prin alte asemenea activităţi.

În raport de complexitatea cauzei, prelungirea măsurii preventive dispuse faţă de  inculpaţi este necesară pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, având în vedere că organul de urmărire penală se află în plină derulare a cercetărilor împotriva inculpaţilor, urmând a se proceda la diferite acte de cercetare, de strângere a probelor.

În consecinţă judecătorul de drepturi şi libertăţi a apreciat că măsura arestului la domiciliu este necesară şi proporţională cu scopul urmărit, respectiv acela de a asigura buna desfăşurare a procesului penal, o altă măsură nefiind aptă să atingă scopul menţionat.

Cu privire la solicitarea formulată de inculpata Cristache Mihaela de respingere a propunerii de prelungire a măsurii arestului la domiciliu, ca inadmisibilă, în raport de decizia nr. 361/2015 a Curţii Constituţionale, instanţa a apreciat-o ca neîntemeiată în condiţiile în care, prevederile art. 222 C.p.p. sunt neconstituţionale în condiţiile în care se pune în discuţie prelungirea măsurii arestului la domiciliu în procedura de cameră preliminară şi judecata în fond şi nu în procedura de la urmărire penală.

Împotriva acestei încheieri au formulat contestaţii inculpaţii N.A.I., C.M. şi F.A.

Inculpaţii, prezenţi şi asistaţi de apărători aleşi, au solicitat admiterea contestaţiilor şi constatarea încetării de drept a măsurii arestului la domiciliu ca urmare a deciziei CCR nr. 361/2015 şi în subsidiar înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar, arătând că nu mai prezintă pericol concret pentru ordinea publică, actele de urmărire penală (rapoarte de expertiză şi de constatare tehnico-ştiinţifică) ce mai trebuie administrate pot continua şi cu aceştia în stare de liberare sub control judiciar. Au mai menţionat că vor influenţa martorii ori ceilalţi inculpaţi din cauză.

Inculpata C.M. a mai arătat că este încălcat principiul proporţionalităţii între drepturile încălcate şi scopul pe care l-ar urmări menţinerea măsurii preventive a arestului la domiciliu. Ca circumstanţe personale, a arătat că are în îngrijire un copil minor şi că imobilul în care locuieşte, este în executare silită.

Inculpatul N.A, a arătat că are o fiică care este în clasa a XII-a, se ocupă de îngrijirea părinţilor, care locuiesc în altă localitate, astfel că îi va fi oportună aplicarea măsurii controlului judiciar.

Inculpatul F.A. a menţionat că a colaborat şi va colabora în continuare cu organele de cercetare penală, a avut o atitudine procesuală de regret şi recunoaştere, este căsătorit, are în îngrijire doi copii minori, fiind singurul întreţinător al familiei. A arătat că doreşte să meargă la serviciu deci, măsura controlului judiciar ar fi corect aplicată.

Inculpaţii au depus la dosar acte în circumstanţiere.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi, examinând legalitatea şi temeinicia încheierii atacate, în raport de motivele invocate şi sub toate aspectele de fapt şi de drept, apreciază că în cauză, contestaţiile formulate sunt fondate, pentru următoarele considerente:

Judecătorul apreciază că decizia nr. 361/2015 a CCR nu a avut drept consecinţă încetarea măsurii arestului la domiciliu având în vedere că argumentele aduse în susţinerea neconstituţionalităţii art. 222 Cpp s-au referit la procedura de cameră preliminară şi de judecată în primă instanţă (”…Curtea constată că normele procesual penale ale art.222 cu denumirea marginală „Durata arestului la domiciliu”, prin faptul că nu reglementează nici termenele pentru care poate fi dispusă şi nici durata maximă a acestei măsuri în procedura de cameră preliminară şi de judecată în primă instanţă, sunt neconstituţionale, de vreme ce organele judiciare pot dispune măsura arestului la domiciliu pentru perioade nelimitate de timp, pe cale de consecinţă fiind restrâns, în mod nelimitat temporal, exerciţiul drepturilor şi libertăţilor fundamentale vizate de conţinutul acestei măsuri”- paragraf 26), iar prezenta cauză se află în cursul urmăririi penale, etapă procesuală pentru care Codul de Procedură Penală reglementează atât durata iniţială cât şi durata maximă.

Condiţia prevăzută de lege cu privire la suspiciunea rezonabilă a comiterii infracţiunilor reţinute în propunerea procurorului este în concordanţă cu art. 5 paragraful 1 lit. c din CEDO care condiţionează legalitatea privării de libertate a unei persoane de existenţa unor motive verosimile de a bănui că persoana care urmează a fi lipsită de libertate a săvârşit o infracţiune. În accepţiunea Curţii Europene a Drepturilor Omului prin motive verosimile se înţeleg date, informaţii de natură a convinge un observator obiectiv că este posibil ca persoana respectivă să fi săvârşit infracţiunea respectivă. Aceste date nu trebuie să aibă aceeaşi forţă cu cele necesare pentru a justifica o condamnare sau pentru a formula o acuzare, nefiind necesar ca persoana să fie într-un final, acuzată sau trimisă în judecată.

Indicii de natură a convinge un observator obiectiv că este posibil ca inculpaţii să fi săvârşit infracţiunile pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală rezultă din următoarele mijloace de probă: declaraţiile martorilor G.A., Ş.I.N., L.O.L., rulaje de conturi, respectiv înscrisuri privind beneficiarii reali şi persoanele autorizate să dispună asupra sumelor de bani din conturile societăţilor comerciale nerezidente din Republica Cipru (H. LTD, G. LTD, N. LTD, L. LTD, M. LTD – companie rezidentă în Emiratele Arabe Unite, dar cu contul bancar deschis în Cipru), rulaje de conturi, înscrisuri privind societatea R.O.E. Bulgaria (act constitutiv, contract de cesiune părţi sociale, situaţii financiare, date privind intrările ieşirile asociatului G.A.K. în Republica Bulgaria, declaraţii privind beneficiarii reali ai fondurilor transferate prin contul R.O.E.), înscrisuri (cmr-uri, facturi fiscale, dovada plăţilor, comenzile pentru mărfuri) privind livrările de uleiuri minerale din Austria, Polonia, Ungaria către Cipru şi Bulgaria obţinute prin executarea de cereri de comisie rogatorie internaţională în Austria, Polonia, Ungaria, înscrisuri şi declaraţii ale împuternicitului P.S. SRO (administratorul societăţii fiind R.P.E.), rulaje de cont bancar pentru perioada cercetată, raport de constatare tehnico - ştiinţifică financiară din data de 15.12.2014, verificări ETA privind verificări GPS autovehicule implicate în transport din care reiese că nu au părăsit teritoriul României cu produsele energetice, adrese ANCPI, raport de constatare tehnico - ştiinţifică contabil din data de 15.12.2014, declaraţii suspecţi, declaraţii de martori şoferi audiaţi în cauză la data de 28.01.2015, percheziţii domiciliare, proces-verbale de interceptare a conţinutului convorbirilor şi comunicărilor telefonice, înscrisuri şi rulaje de la instituţiile de credit din România, înscrisuri de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, acte de control DGAF.

Apărările inculpaţilor, ca şi lămurirea tuturor împrejurărilor de săvârşire vor fi realizate integral pe parcursul cercetărilor, la acest moment existând probe suficiente pentru impunerea unei măsuri preventive, pentru care este cerut un nivel probator inferior celui necesar a conduce instanţa la concluzia dovedirii acuzaţiei dincolo de orice îndoială rezonabilă, impus pentru pronunţarea unei soluţii de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei, astfel cum impun dispoz. art. 103 alin. 3 Cpp. Această interpretare este în sensul jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului: în hotărârile Brogan c. Marii Britanii şi Murray c. Marii Britanii, Curtea a arătat că art. 5 paragraf. 1 lit. c nu presupune ca autoritătile să dispună de probe suficiente pentru a formula acuzaţii încă din momentul arestării. Rolul acestei masuri trebuie sa fie acela de a permite clarificarea, sau, dimpotrivă, înlăturarea suspiciunilor. Faptele care suscita bănuieli nu au acelaşi nivel de certitudine cu cele care permit inculparea şi, cu atât mai puţin, cu cele care permit condamnarea.

Cu toate acestea, pentru a fi prelungită, este necesar ca măsura preventivă a arestării la domiciliu să fie necesară pentru realizarea scopului, prin urmare, singura aptă să asigure buna desfăşurare a procesului penal.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit principiul general în aceasta materie în hotărârea Wemhoff c. Germaniei: „detenţia preventiva trebuie să aibă un caracter excepţional, starea de libertate fiind starea normala şi ea nu trebuie sa se prelungească dincolo de limite rezonabile independent de faptul ca ea se va imputa sau nu din pedeapsa”. Aprecierea limitelor rezonabile ale unei detenţii provizorii se face luându-se în considerare circumstanţele concrete ale fiecărei cauze pentru a vedea în ce măsura ”exista indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a aduce atingere prezumţiei de nevinovăţie, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate” (Labita c. Italiei).

Persistenta motivelor plauzibile de a crede ca persoana in cauza a săvârşit o infracţiune este o condiţie sine qua non a conformităţii lipsirii de libertate cu dispoziţiile art. 5 din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului. Cu toate acestea, după o anumita perioada de timp, aceste motive nu mai sunt suficiente pentru a justifica privarea sa de libertate (W c. Elvetiei si Stasaitis c. Lituaniei).In cauza Wemhoff c. Germaniei, Curtea a precizat ca atunci când menţinerea în detenţie este motivata doar de teama ca inculpatul sa nu fuga, poate fi ordonata eliberarea lui daca este posibila obţinerea unor garanţii care sa asigure prezenta sa la judecata.

Judecătorul constată că faptele inculpaţilor sunt grave din perspectiva întinderii în timp şi implicării mai multor persoane într-o schemă organizată, a prejudiciului produs, însă acestea nu sunt singurele criterii care trebuie avute în vedere la evaluarea şi identificarea măsurii preventive care să fie suficientă pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal. Astfel, art. 223 alin. 2 Cpp indică drept criterii şi anturajul şi mediul din care provine inculpatul, antecedentele penale, împrejurările privitoare la persoana inculpatului.

În cauză, judecătorul constată că inculpaţii a fost acuzaţi de săvârşirea unor fapte penale pretins comise în perioada 2012-2014 (moment după care inculpaţii s-au aflat în stare de libertate, astfel încât nu se poate justifica o privare de libertate pe o durată mare de timp la 1 an după epuizarea activităţii pretins infracţionale), provin din familii organizate, bine integrate în societate, nu au antecedente penale, aveau locuri de muncă la data arestării, aspecte de natură a indica faptul că inculpaţii nu prezintă un risc de sustragere şi că finalizarea cercetărilor poate fi făcută în bune condiţii prin impunerea unor obligaţii şi interdicţii aferente unei măsuri preventive mai uşoare. Totodată, judecătorul a avut în vedere durata prevenţiei deja scursă până în prezent, precum şi faptul că efectuarea de comisii rogatorii internaţionale vor conduce la prelungirea cercetărilor.

Aşa fiind, judecătorul de drepturi şi libertăţi, în baza art. 204 C. pr. pen. va admite contestaţiile formulate de inculpaţii N.A.I., C.M. şi F.A. împotriva încheierii judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti - Secţia I Penală pronunţate la data de 17.06.2015.

Va desfiinţa, în parte, încheierea atacată cu privire la inculpaţi şi rejudecând în fond:

În baza art. 204 alin. 12 C. pr. pen. va dispune înlocuirea măsurii arestului la domiciliu a inculpaţilor N.A.I., C.M. şi F.A. cu măsura controlului judiciar pentru o durată de 60 de zile, începând cu data de 29.06.2015 şi până la 27.08.2015, apreciind că această măsură este suficientă pentru atingerea scopurilor prev. de art. 202 alin. 1 Cpp, prin impunerea obligaţiilor aferente acestei măsuri.

În baza art. 215 alin. (1) C. proc. pen. se va impune ca inculpaţii să respecte următoarele obligaţii, pe durata măsurii:

a) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori sunt chemaţi;

b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;

c) să se prezinte la Poliţia de domiciliu, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori sunt chemaţi.

În baza art. 215 alin. (2) C. proc. pen., pe timpul controlului judiciar, se va impune ca inculpaţii să respecte următoarele obligaţii:

a) să nu depăşească limita teritorială a ţării, decât cu încuviinţarea prealabilă a organului judiciar;

b) să nu se apropie de coinculpaţi, martori ori experţi şi să nu comunice cu aceştia, direct sau indirect, pe nicio cale;

c) să nu exercite funcţia de administrator al unei societăţi comerciale.

În baza art. 215 alin. (3) C. proc. pen. se va atrage atenţia inculpaţilor că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care le revin, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive.

Se va dispune punerea de îndată în libertate a inculpaţilor, dacă nu sunt arestaşi în altă cauză.

În baza art. 275 alin. 3 C. pr. pen. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Onorariul parţial în cuantum de 90 de lei cuvenit avocatului din oficiu al inculpatei C.M. se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.