Infracţiuni de violenţă în familie şi omor. Încadrare juridică. Circumstanţe agravante.

Decizie 525/A din 09.11.2015


Art. 188, art. 199 şi art. 77 lit. e C. pen.

Fapta inculpatului care, cu intenţie directă, i-a aplicat victimei (fiul său) mai multe lovituri cu un topor, lovituri în urma cărora victima a decedat, constituie infracţiunea de violenţe în familie, prev. de art. 199  alin. 1 rap. la art. 188 alin. 1 C. pen.

Noul C. pen. a prevăzut expres fapta comisă asupra membrilor de familie ca infracţiune distinctă, respectiv violenţa în familie.

Aceasta este o infracţiune de sine stătătoare, cu raportare la tipicitatea infracţiunilor de bază la care face trimitere art. 199 alin. 1 C. pen.

Nu poate fi reţinută circumstanţa agravantă prev. de art. 77 lit. e C. pen., deoarece, în situaţia în care, chiar dacă victima se afla în stare de vădită vulnerabilitate datorită altor cauze (aceasta dormea, iar la momentul decesului avea o alcoolemie de 1,20%o), inculpatul nu a profitat de această stare, câtă vreme în cameră cu victima se mai aflau fratele şi sora acestuia, inculpatul a intrat iniţial să stingă televizorul şi apoi a revenit cu toporul, însă nu înainte de a striga „unde sunteţi, că vă omor, vă omor”.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Târgu-Mureş la data de 01.10.2015 sub nr. 1575/102/2015 PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL MUREŞ a declarat apel împotriva sentinţei penale nr. 234/15.09.2015 pronunţată de Tribunalul Mureş.

În motivarea apelului s-a invocat nelegalitatea şi netemeinicia hotărârii atacate şi s-a solicitat respingerea propunerii invocată de instanţă din oficiu de  schimbare a încadrării juridice reţinute în rechizitoriu; condamnarea inculpatului C. S.  la pedeapsa închisorii spre maximul special, cu reţinerea în mod corect a criteriilor generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art.77 lit. e raportat la art.78 alin.1 C. pen. referitoare la circumstanţele agravante şi cu înlăturarea disp.art.75 alin.2 lit. b raportat la art.76 alin.1 C. pen., referitoare la circumstanţele atenuante; conform art. 112 alin. 1 lit. b C. pen., confiscarea specială a toporului  folosit la săvârşirea faptei.

S-au depus înscrisuri de către procuror.

Inculpatul a depus un Memoriu însoţit de acte medicale.

A fost asigurată asistenţa juridică prin apărător desemnat din oficiu.

Inculpatul a uzat de prev. art. 83 lit. a C. pr. pen., în sensul că nu a dorit să facă noi declaraţii în faţa instanţei de apel.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanţa de control a reţinut următoarea situaţie de fapt:

Prin sentinţa penală nr. 234/15.09.2015 pronunţată de Tribunalul Mureş, s-au hotărât următoarele:

În temeiul art. 386 C. pr. pen., a fost admisă cererea formulată din oficiu referitoare la schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului şi, în consecinţă:

- s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului C. S. din infracţiunea de omor prevăzută de art. 188 C. pen. raportat la art. 199 alin. 1 C. pen., în infracţiunea de violenţă în familie prevăzută de art. 199 alin. 1 C. pen. raportat la art. 188 alin. 1 C. pen..

În temeiul art. 199 alin. 1 C. pen. raportat la art. 188 alin. 1 C. pen. cu aplicarea art. 75 alin. 2 lit. b C. pen. raportat la art. 76 alin. 1 C. pen., cu aplicarea art. 375 alin. 1 şi 2, art. 374 alin. 4 şi art. 396 alin. 10 din C. pr. pen. a fost condamnat inculpatul C. S., la pedeapsa de  4 ani şi 6 luni închisoare, pentru comiterea infracţiunii de violenţă în familie.

În baza art. 55 lit. a C. pen., coroborat cu art. 67 alin. 2 C. pen., raportat la  art. 188 alin. 1 teza finală C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C. pen., a interzicerii exerciţiului dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, precum şi a dreptului de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 5 ani.

În temeiul art. 54 C. pen., raportat la art. 65 alin. 1, 3 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b C. pen., adică a dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, precum şi a dreptului de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, începând cu momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei privative de libertate.

În baza art. 72 alin. 1 C. pen., raportat la art. 404 alin. 4 lit. a C. pr. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii de 24 ore şi durata arestului preventiv, începând cu data de 29 mai 2015 2014 şi până la zi.

În temeiul art. 399 alin. 1 C. pr. pen., a fost menţinut inculpatul în stare de detenţie.

În baza art. 162 alin. 1 şi 3 C. pr. pen., bunurile, respectiv:

- 3 (trei) fragmente de țesut osos (posibil dinți), ridicate de pe podeaua camerei în care a fost găsit cadavrul numitului C.S.C., şi care au fost ambalate în plicul cu nr. 1, şi sigilate cu etichetă autocolantă a I.P.J. Mureș;

- 1 (una) probă biologică ridicată prin tamponare cu bețigaș steril din pata de culoare brun-roșcată cu aspect de sânge de pe pătura aflată pe colțarul din camera în care a fost găsit cadavrul numitului C.S.C., şi care a fost ambalată în plicul cu nr. 2, şi sigilată cu etichetă autocolantă a I.P.J. Mureș;

-1 (una) probă biologică ridicată prin tamponare cu bețigaș steril din pata de culoare brun-roșcată cu aspect de sânge de pe perna aflată în camera în care a fost găsit cadavrul numitului C.S.C., şi care a fost ambalată în plicul cu nr. 3, şi sigilată cu etichetă autocolantă a I.P.J. Mureș ;

-1 (una) probă biologică ridicată prin tamponare cu bețigaș steril din pata de culoare brun-roșcată, cu aspect de sânge, de pe podeaua din camera în care a fost găsit cadavrul numitului C.S.C., şi care a fost ambalată în plicul cu nr. 4, şi sigilată cu etichetă autocolantă a I.P.J. Mureș ;

-1 (una) probă biologică ridicată prin tamponare cu bețigaș steril din pata de culoare brun-roșcată cu aspect de sânge de pe lama din partea dreaptă a toporului găsit în magazie, şi care a fost ambalată în plicul cu nr.5,  şi sigilată cu etichetă autocolantă a I.P.J. Mureș ;

-1 (una) probă biologică ridicată prin tamponare cu bețigaș steril din pata de culoare brun-roșcată cu aspect de sânge de pe lama din partea stângă a toporului găsit în magazie, şi care a fost ambalată în plicul cu nr. 6, şi sigilată cu etichetă autocolantă a I.P.J. Mureș ;

- un topor ridicat din magazia din spatele imobilului, şi care fost ambalat în plicul cu nr. 7, şi sigilată cu etichetă autocolantă a I.P.J. Mureș ;

-1 (una) probă biologică ridicată de pe pantoful drept al numitului C.S.C., şi care a fost ambalată în plicul cu nr. 8, şi sigilată cu etichetă autocolantă a I.P.J. Mureș ;

-1 (una) probă biologică ridicată de pe pantoful stâng al numitului C.S.C., şi care a fost ambalată în plicul cu nr. 9, şi sigilată cu etichetă autocolantă a I.P.J. Mureș ;

- anexă planşă foto (plic nr.10), ce conţine: necropsia C.S.C., plic nr. 1- periaj bucal, plic nr.2 - depozit subunghial mâna dreaptă, plic nr. 3 - depozit subunghial mâna stângă; având regimul mijloacelor materiale de probă - păstrate în prezent la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Mureş, fiind înregistrate la poziţia nr. 6/2015, în Registrul de valori şi corpuri delicte, în baza procesului verbal încheiat la data de 19 iunie 2015, va urma traseul dosarului de fond.

În temeiul art. 7 alin. 1, raportat la art. 4 alin. 1 lit. b din Legea nr. 76/2008 şi la punctul 1 din Anexa la Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea, de la inculpat, a probelor biologice necesare în vederea introducerii profilului său genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, a fost informat inculpatul cu privire la faptul că  probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului său genetic.

S-a luat act că persoana vătămată C.A., nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 274 alin. 1 C. pr. pen. a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli  judiciare, din care suma de 800 lei provine din faza de urmărire penală.

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut următoarele:

 La data de 29.05.2015, în jurul orelor 02:15, numita P.D. a anunţat prin Serviciul de Urgenţă - SNAU 112 că, la familia C. din xxx, tatăl şi-a lovit fiul cu un topor în cap. 

Având în vedere cele de mai sus şi ţinând cont şi de primele date de anchetă, s-a apreciat că existau indicii de săvârşire a unei infracţiuni de omor, motiv pentru care la faţa locului s-a deplasat echipa operativă formată din Procuror B.C. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş, subcomisar de poliție  M.C., subinspector de poliție B.O., ambii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale și agent șef principal P.V. din cadrul Secției nr. 8 Poliție Rurală Petelea, toți din cadrul IPJ Mureș, care a procedat la cercetarea la faţa locului.

De asemenea, la fața locului au fost prezenţi C. S. și C.O. - ambii domiciliați în xxx și  C.C.A. domiciliată în xxx.

Din procesul verbal de cercetare la faţa locului a rezultat că imobilul cu nr. x, se află situat pe partea dreaptă a DJ153C în direcția Ibănești-Ibănești Pădure.

În mijlocul camerei și la o distanță de aproximativ 2,5 m de la ușa de acces în această încăpere, a fost identificat cadavrul unei persoane de sex masculin, care a fost identificat ca fiind C.S.C., fiul lui x, născut la data de x, domiciliat în xxx, posesor al C.I. seria MS nr. xx, având CNP x.

Cadavrul se afla în poziția pe spate, fiind orientat cu capul spre ușa de acces în camera nr. 2, iar picioarele se aflau în poziția întinse înspre masa menționată mai sus. Mâna dreaptă a cadavrului era flexată pe lângă corp, iar mâna stângă era flexată spre bazin. În partea inferioară cadavrul era îmbrăcat cu o pereche de pantaloni lungi, din material textil de culoare albastră, prevăzut cu o curea de culoare neagră, pe care s-a observat mai multe pete de culoare brun roșcate cu aspect de sânge, iar în picioare avea șosete din material textil de culoare negru cu alb. În partea superioară, cadavrul era dezbrăcat în zona abdomenului și a toracelui, având în zona pieptului montați 2 electrozi medicali.

Pe mâna stângă a cadavrului și sub cadavru se aflau mai multe articole de îmbrăcăminte, care prezentau urme de tăiere, respectiv o cămașă din material textil de culoare albastră, o cămașă din material textil cu dungi de culoare alb cu negru și o bluză din material textil de culoare verde. Pe aceste din urmă articole de îmbrăcăminte s-au observat mai multe pete și stropi de culoare brun-roșcată cu aspect de sânge. În gură cadavrul avea o canulă din plastic. Sub picioarele cadavrului se afla o pătură din material textil de culoare alb cu roșu-vișiniu.

În urma examinării cadavrului, s-au constatat următoarele leziuni: la nivelul obrazului stâng (7x1 cm),  a buzei superioare, în partea stângă (3x1 cm), la degetul mijlociu al mâinii drepte, în partea exterioară (7x1 cm), prezintă plăgi tăiate-despicate. Pe fața cadavrului s-au observat mai multe pete și stropi de culoare brun-roșcată cu aspect de sânge. De asemenea, la nivelul mâinii stângi, la degetul mic, s-a observat lipsa unui fragment din acesta. La aproximativ 5 cm de bazinul cadavrului, în partea stângă a acestuia, se afla un fragment de deget, având lungimea de aproximativ 5 cm. La o distanță de aproximativ 60 cm de bazinul cadavrului, în partea stângă, înspre un colțar și la o distanță de 52 cm de fragmentul de deget descris anterior, se afla un fragment osos, posibil dinte.

La aproximativ 1,80 m față de ușa de acces în camera nr. 2 și la o distanță de aproximativ 1 m, respectiv 90 cm față de capul cadavrului se aflau două fragmente de os, posibil dinți. În zona cadavrului se observau mai mulți stropi și pete de culoare brun-roșcată cu aspect de sânge.

În spatele curții și la o distanță de aproximativ 25 m față de poarta de acces în curte, se mai află o curte betonată având dimensiunea de aproximativ 11x7 m. În partea dreaptă a acesteia se află un imobil având lățimea de 5 m și lungimea de 7 m și în care a fost identificat numitul C. S.. La o distanță de aproximativ 13 m, în partea stângă, cum se iese din veranda casei, și vizavi cu acest din urmă imobil, se află o magazie din lemn, având dimensiunea de 5x5 m. Accesul în această magazie se face prin intermediul unei uși din scândură. Cum se intră în această magazie, în partea stângă se află o scară, o ladă din lemn pentru depozitatul cerealelor. Vizavi cu această ușă se mai afla o ladă din lemn pentru depozitatul cerealelor în fața căreia se mai află 3 butuci. În partea dreaptă a magaziei se află 3 lăzi din lemn pentru depozitatul cerealelor, iar în fața primei lăzi din partea dreaptă se află o masă din lemn de culoare albastră având lungimea de 1,25 cm, lățimea de 73 cm și înălțimea de 80 cm. Sub această masă se aflau mai multe perechi de încălțăminte, iar în fața ei se afla o bancă din lemn. Pe masa respectivă se afla o secure având coada din lemn de lungime 40 cm și lama din fier având lungimea de 10,5 cm. Numita C.C.A. a indicat locul unde se afla securea descrisă mai sus, iar aceasta a declarat verbal că numitul C. S. l-a lovit pe numitul C.S.C. cu ajutorul acestei securi. Pe lama respectivă, pe ambele părți, și pe coada de lemn, în zona muchiei, se observau pete de culoare brun-roșcată cu aspect de sânge.

În urma discuțiilor purtate cu numiții C.C.A. și C.O. a rezultat faptul că tatăl său a vrut să se spânzure de o grindă după ce l-a lovit pe numitul C.S.C., însă nu a reușit, această acțiune fiind oprită de către C.O., fiind tăiată sfoara

Din declaraţiile martorilor C.C. şi C.O. coroborate cu declaraţiile inculpatului C. S. a rezultat că în jurul orelor 03.00, inculpatul C. S., s-a deplasat în camera în care dormea victima împreună cu fratele său C.O. şi a lovit-o în cap cu un topor. Ulterior, inculpatul a ieşit din cameră şi s-a deplasat în şura din spatele casei, însă a fost împiedicat de fiul său C.O..

Din raportul medico-legal de necropsie nr. 2242/A3/371 din data de 03.06.2015 întocmit de către IML Tg. Mureş a rezultat faptul că moartea numitului C.S.C., în vârstă de 46 ani, a fost violentă. Ea s-a datorat asfixiei mecanice prin aspirat masiv de sânge în căile respiratorii şi plămâni, în condiţiile unui politraumatism cu plăgi multiple tăiate-despicate la nivel facial şi a membrelor superioare. Leziunile traumatice tanatogeneratoare s-au putut produce prin mecanismul de lovire directă repetată cu corp tăietor-despicător (posibil topor) şi au legătură de cauzalitate directă cu decesul victimei. Poziţia victimă-agresor a fost cu victima culcată pe spate, pe pat şi agresorul în picioare, deasupra şi lateral dreapta faţă de victimă. Alcoolemia victimei a fost de 1,20 gr.‰, alcooluria de 1,40 gr.‰, iar grupa sanguină A(II). 

Din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 2280/A1/11.06.2015 IML Tg. Mureş rezultă că inculpatul C. S., în vârstă de 82 ani, prezintă diagnosticul: "Tulburare neurocognitivă minoră/medie pe fond vascular şi post TCC. Focar iritativ EEG." S-a considerat că la data de 28/29.05.2015, când a comis infracţiunea pentru care este cercetat, inculpatul C. S. a avut discernământul uşor atenuat  (diminuat) în raport cu fapta comisă. De asemenea, în raport s-a menţionat faptul că afecţiunile pe care le prezenta inculpatul nu necesita obligarea la tratament medical sau internarea obligatorie. 

Examinând apelul promovat, din prisma dispoziţiilor art. 417 şi urm. C. pr. pen, instanţa de control judiciar îl găseşte fondat doar sub aspectul omisiunii confiscării speciale, pentru următoarele considerente:

Sub aspectul stării de fapt, care a fost corect reţinută – pornind de la conţinutul materialului probator administrat pe parcursul desfăşurării procesului penal  – hotărârea instanţei de fond nu comportă nici un fel de critică, fiind justă soluţia la care s-a oprit Tribunalul, respectiv la schimbarea încadrării juridice a faptei, la condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii şi la stabilirea modalităţii de executare a pedepsei în regim de detenţie.

Pentru a face o asemenea apreciere, instanţa de control judiciar, consideră că din conţinutul materialului probator administrat, rezultă fără putinţă de tăgadă faptul că inculpatul se face vinovat de comiterea faptei penale, în modalitatea descrisă.

În acord cu prima instanţă, constatăm că declaraţia de recunoaştere dată de inculpat în cadrul procedurii instituite de dispoziţiile art. 375 alin. 1, 2 C. pr. pen se coroborează cu probele administrate în cursul urmăririi penale, respectiv ordonanţă de efectuare a  cercetării la faţa locului + proces verbal de cercetare la faţa locului + planşă foto (f. 1-5, 69-138); declaraţii suspect/inculpat (f. 16, 19); declaraţii martori (f. 22-26, 32-35); declaraţii persoană vătămată (f. 37-41); anchetă socială (f. 44-46); raport de expertiză medico-legală psihiatrică (f. 47-51); raport medico-legal de necropsie + planşă foto (f. 53-56, 57-68).

De altfel, situaţia de fapt nici nu a fost contestată de parchet.

O primă critică adusă de parchet este aceea a greşitei încadrări juridice dată faptei de către prima instanţă.

Analizând acest motiv de nelegalitate, Curtea a constatat că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de omor, prev. de art. 188 rap. la art. 199 alin. 1 C. pen., iar prin sentinţă s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei şi condamnarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de violenţe în familie, prevăzute de art. 199 alin. 1 raportat la art. 188 alin. 1 C. pen.

Procurorul susţine că art. 199 alin. 1 C. pen. prevede doar o formă agravantă, calificată a infracţiunilor de bază la care face referire în conţinutul lui, fiind lezate aceleaşi valori sociale, respectiv cele la viaţa şi integritatea corporală sau sănătatea persoanelor. Se face trimitere şi la art. 309 C. pen., care nu poate fi considerată o infracţiune distinctă, ci o formă agravantă ale infracţiunilor de bază la care se face referire în articolul respectiv.

Nu s-a primit acest motiv de nelegalitate a hotărârii, ci, în acord cu judecătorul fondului, s-a constatat că noul C. pen. a prevăzut expres fapta comisă asupra membrilor de familie ca infracţiune distinctă, respectiv violenţa în familie.

Aceasta este o infracţiune de sine stătătoare, cu raportare la tipicitatea infracţiunilor de bază la care face trimitere art. 199 alin. 1 C. pen.

Asupra temeiniciei hotărârii atacate, procurorul invocă gradul ridicat de periculozitate a faptei şi solicită înlăturarea circumstanţei atenuante prev. de art. 75 alin. 2 lit. b C. pen. şi reţinerea circumstanţei agravante prev. de art. 77 lit. e C. pen., cu consecinţa aplicării unei pedepse orientate înspre maximul special.

Nu vom primi aceste susţineri, constatând că pentru fapta comisă, inculpatului-intimat i s-a aplicat o pedeapsă corect individualizată, atât ca şi cuantum, cât şi ca modalitate de executare,  prima instanţă făcând o riguroasă interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 74 C. pen., ţinând seama de circumstanţele reale ale comiterii faptei, precum şi de circumstanţele personale ale inculpatului. Toate aceste criterii au fost avute în vedere de prima instanţă după ce a reţinut că inculpatul a fost de acord să fie judecat în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, conform dispoziţiilor art. 375 alin. 1, 2 rap. la art. 374 alin. 4 C. pr. pen, reducând limitele de pedeapsă prevăzute de lege cu o treime, conform dispoziţiilor art. 396 alin. 10  din vechiul C. pr. pen, iar apoi făcând aplicarea dispoziţiilor art. 76 alin. 1 C. pen. ca urmare a reţinerii circumstanţei atenuante prev. de art. 75 alin. 2 lit. b C. pen.

Curtea a constatat că, într-adevăr, fapta săvârşită de inculpat prezintă o gravitate relativ ridicată, raportat la modul de comitere, mijloacele folosite şi caracterul ireversibil al rezultatului produs.

Însă, aşa cum am reţinut, stabilirea pedepsei aproape la minimul special este rezultatul unei juste interpretări şi a unei corecte aplicări a criteriilor prev. de art. 74 C. pen.

În mod corect s-a reţinut circumstanţa atenuantă prev. de art. 75 alin. 2 lit. b C. pen., pornind de la împrejurările legate de fapta comisă.

Potrivit art. 75 alin. 2 lit. b C. pen., pot constitui circumstanţe atenuante judiciare împrejurările legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracţiunii sau periculozitatea infractorului. Din modul cum este enunţată această circumstanţă, instanţa are posibilitatea să reţină o multitudine de împrejurări legate de faptă.

În mod corect a apreciat judecătorul fondului că relaţiile foarte tensionate existente între inculpat şi victimă, precum şi ameninţările anterioare ale victimei, unele chiar în seara respectivă, constituie împrejurări legate de fapta comisă, în sensul art. 75 alin. 2 lit. b C. pen., care diminuează gravitatea infracţiunii sau periculozitatea infractorului.

Facem precizarea că prima instanţă nu a reţinut circumstanţa atenuantă a provocării, prev. de art. 74 alin. 1 lit. a C. pen., ci relaţiile foarte tensionate în care a fost săvârşită fapta.

Chiar dacă discernământul uşor diminuat al inculpatului, constatat prin raportul de expertiză medico-legală psihiatrică, reprezintă o circumstanţă personală, aceasta justifică stabilirea pedepsei aproape la minimul special, în cadrul individualizării judiciare a pedepsei potrivit criteriilor prev. de art. 74 C. pen., după reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime, în baza art. 76 alin. 1 C. pen., ca urmare a reţinerii circumstanţei atenuante prev. de art. 75 alin. 2 lit. b C. pen., respectiv împrejurarea legată de săvârşirea faptei în cadrul relaţiilor foarte tensionate.

De asemenea, vârsta înaintată a inculpatului, starea critică de sănătate în care se află, suferind de numeroase boli grave, lipsa antecedentelor penale, regretul sincer manifestat după săvârşirea faptei, urmat chiar de o tentativă de suicid, recunoaşterea săvârşirii infracţiunii pe tot parcursul procesului penal şi urmarea procedurii simplificate prevăzute de art. 375 raportat la art. 374 alin. 4 C. pr. pen., constituie circumstanţe reale şi personale care reflectă un grad de periculozitate scăzut al inculpatului şi faptul că reeducarea lui se poate realiza prin pedeapsa stabilită de prima instanţă aproape la minimul special, respectiv 4,6 ani închisoare.

Parchetul nu a adus alte probe care să justifice majorarea cuantumului pedepsei stabilite de judecătorul fondului, circumstanţele reale şi personale fiind avute în vedere.

Nu poate fi reţinută nici circumstanţa agravantă prevăzută de art. 77 lit. e C. pen., deoarece, chiar dacă am accepta că victima se afla în stare de vădită vulnerabilitate datorită altor cauze (aceasta dormea, iar la momentul decesului avea o alcoolemie de 1,20%o), inculpatul nu a profitat de această stare, câtă vreme în cameră cu victima se mai aflau fratele şi sora acestuia, inculpatul a intrat iniţial să stingă televizorul şi apoi a revenit cu toporul, însă nu înainte de a striga „unde sunteţi, că vă omor, vă omor”.

Curtea nu a constatat şi nici nu au fost invocate alte circumstanţe agravante legale sau judiciare.

Apelul va fi admis însă pentru motivul de nelegalitate a hotărârii atacate, deoarece, conform art. 162 alin. 1, 3 C. pr. pen, instanţa a dispus ca toporul ridicat cu ocazia cercetării la faţa locului şi păstrat în camera de corpuri delicte a Tribunalului Mureş să urmeze traseul dosarului de fond, deşi conform at.112 alin.1 lit. b C. pr. pen., instanţa ar fi trebuit să dispună confiscarea specială a  acestui corp delict, fiind un bun care a fost folosit în mod direct la săvârşirea faptei prevăzute de legea penală.

Aşadar, prin prisma considerentelor mai sus expuse, urmează ca, în temeiul art. 421 pct. 2  lit. a C. pr. pen, să se admită apelul declarat de PARCHETUL de pe lângă Tribunalul Mureş împotriva sentinţei penale nr. 234/15.09.2015 pronunţată de Tribunalul Mureş.

În temeiul art. 423 alin. 1 C. pr. pen. s-a desfiinţat parţial sentinţa atacată şi rejudecându-se cauza:

În baza art. 404 alin. 4 lit. d C. pr. pen.  raportat la art. 112 alin. 1 lit. b C. pen. s-a dispus confiscarea specială a toporului folosit la săvârşirea faptei, ambalat în plicul nr. 7 sigilat cu etichetă autocolantă a IPJ Mureş.

În baza art. 422  teza finală şi art. 424 alin. 3 C. pr. pen. raportat la art. 72 alin. 1 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului şi durata arestării preventive din 15.09.2015 până la zi.

S-au menţinut celelalte dispoziţii din hotărârea atacată, care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 275 alin. 3  C. pr. pen, cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului, din care suma de 260 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu va fi avansată Baroului Mureş din fondurile Ministerului Justiţiei.

Domenii speta