Tentativă de omor

Dosar nr. 1731/89/2014

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

SECŢIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ  Nr. 495

Şedinţa publică de la 22 Decembrie 2014

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE

Grefier

Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui

 Pe  rol fiind judecarea cauzei penale privind pe inculpatul PC,  trimis în judecată prin  rechizitoriul nr.3/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, în stare de libertate , pentru infracţiunea de tentativă de omor, prev. şi ped. de art. 32 rap. la art. 188 C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen.

…………………………………………………………………

TRIBUNALUL

Asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele :

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui  nr. 3/P/2014 din 05.06.2014, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului P C pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor, prev. şi ped. de art. 32 rap. la art. 188 C.pen., cu aplic. art. 5 Cod penal.

S-a reţinut în actul de sesizare că, în seara de 26.12.2013, în jurul orelor 19.30, pe fondul unor conflicte anterioare, inculpatul l-a lovit pe vătămatul G M I cu palmele, pumnii, picioarele şi cu un cuţit tip briceag, cauzându-i leziuni care i-au pus în pericol viaţa.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul instanţei la data de 06.06.2014 sub numărul 1731/89/2014.

Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Vaslui din data de 03.07.2014, in baza art.346 al.2 C.P.P., s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui nr. 3/P/2014 din 05.06.2014, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus inceperea judecății in cauză.

In cauză s-au constituit părți civile Spitalul Municipal de Urgenţă „Elena Beldiman" Bârlad, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe „Sf. Spiridon" laşi, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie laşi şi Serviciul de Ambulanţă Judeţean Vaslui.

Referitor la pretenţiile părţii vătămate, inculpatul a achitat în cursul urmăririi penale daunele solicitate de către aceasta.

La termenul de judecată din data de 03.12.2014, inculpatul P C, in prezența apărătorului ales, a declarat in fața instanței că recunoaşte comiterea faptei pentru care a fost trimis in judecată şi a solicitat ca judecarea cauzei să se facă doar în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, conform art.374 al.4, art.375 și art.377 C.P.P., declaraţia scrisă a inculpatului in acest sens fiind ataşată la dosarul cauzei (fila 52).

Inculpatul a declarat că este de acord să presteze o muncă neremunerată in folosul comunității, in cazul in care va fi găsită vinovat de comiterea infracțiunii. 

Instanţa a incuviințat cererea inculpatului şi a dispus ca judecarea cauzei să se facă in baza probelor administrate in cursul urmăririi penale și a inscrisurilor prezentate de părți, conform art.377 C.P.P.

S-a pus în discuţie aplicarea legii penale mai favorabile, iar inculpatul, prin apărătorul ales a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de tentativă la omor, prev. şi ped. de art. 32 rap. la art. 188 C.pen., în infracţiunea de vătămare corporală, prev. de art. 194 alin. 1 lit. e C.pen.

Examinând probele administrate în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoresti, Tribunalul a constatat următoarea situație de fapt:

În seara de 26.12.2013, în jurul orelor 19.30, cu aproximaţie, pe fondul unor conflicte anterioare, inculpatul P C i-a aplicat persoanei vătămate G M-l lovituri repetate cu palmele, pumnii, picioarele, precum şi cu un cuţit tip briceag peste braţe şi corp, cauzându-i leziuni traumatice severe care i-au pus viaţa acesteia în primejdie.

S-a stabilit în cursul urmăririi penale că anterior acestui conflict, mai exact

în luna ianuarie 2013 între inculpat şi persoana vătămată a avut loc o altercaţie în zona Clubului Dublin din mun. Bârlad, unde era organizată o discotecă, împrejurare în care vătămatul din prezenta cauză i-a aplicat lovituri inculpatului cu obiecte contondente şi corpuri tăioase în zona capului şi peste corp, cauzându-i multiple leziuni traumatice.

 Pentru această faptă, a fost instrumentat un dosar penal cu privire la săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art. 180 al. 2 şi art. 320 al. 1 din fostul Cod Penal, precum şi art. 2 al. 1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, republicată, iar Judecătoria Bârlad a condamnat-o pe persoana vătămată la pedeapsa închisorii (date sintetice ce rezultă din copia de pe cazierul judiciar eliberat de IPJ Vaslui pentru vătămat).

De la acel conflict, între inculpat şi persoana vătămată a existat o stare conflictuală aproape continuă, mai cu seamă că P C a rămas în urma agresiunii şi cu o cicatrice facială, cu uşor disconfort estetic, fapt ce a accentuat starea negativă dintre cei doi.

În ziua de 26.12.2013, fiind sărbătoarea de Crăciun, inculpatul a fost în vizită la socrii săi, unde a şi consumat băuturi alcoolice.

Seara, în timp ce se deplasa spre casă pe strada Alexandru Vlahuţă din mun. Bârlad, s-a întâlnit cu persoana vătămată G M-l, cu soţia acestuia, şi copilul acestora.

Între inculpat şi vătămat a avut loc, mai întâi, o discuţie amicală care, în cele din urmă, a degenerat în ceartă, au avut loc îmbrânceli reciproce, împrejurare în care inculpatului i-a căzut de la pantaloni portchei-ul, la care se afla şi un cuţit tip briceag.

Cei doi s-au lovit reciproc, cu palmele, pumnii şi chiar cu picioarele.

La un moment dat, inculpatul P C a luat de jos cuţitul cu tot cu chei şi i-a aplicat lui G M-l lovituri repetate, de sus în jos, cu briceagul deschis, în zona braţelor şi toracică spate, cauzându-i mai multe leziuni tăiate şi tăiate-înţepate.

La un moment dat a apărut fratele inculpatului, numitul P I, singur, cu autoturismul său marca VW „Passat" cu numărul de înmatriculare, a coborât din aceasta, l-a prins de haine pe inculpat şi l-a urcat în autoturism, nu înainte ca acesta să ia de jos portchei-ul cu briceagul -corp delict, plecând împreună acasă.

Pe drum, inculpatul a aruncat cuţitul cu tot cu chei peste un gard, într-o curte sau o grădină, neputând fi găsit în timpul cercetărilor.

Persoana vătămată a rămas căzută la pământ sângerând atât din zona braţelor cât şi a toracelui, în prezenţa soţiei sale şi a copilului lor minor.

Soţia persoanei vătămate a anunţat o ambulanţă, care a venit la scurt timp, ducând-o pe aceasta la Spitalul Municipal de Urgenţă „Elena Beldiman" secţiune tendoane flexoare şi traumatism toracic, dispunându-se transferarea persoanei vătămate la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe „Sf. Spiridon" laşi -Secţia Chirurgie Generală.

În cadrul acestei secţii a fost identificată medical, pe lângă leziunile iniţiale, şi o plagă înjunghiată hemitorace drept cu lezarea lobului superior drept pulmonar, intervenindu-i-se chirurgical.

După un tratament medical susţinut şi în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie laşi persoana vătămată a fost externată, având o evoluţie postoperatorie favorabilă.

A fost dispusă în cursul urmăririi penale o expertiză medico-legală, rezultând din concluzii că, persoana vătămată a prezentat leziuni traumatice de tipul plăgii tăiate-înţepate hemitorace drept penetrantă în cavitatea pleurală, plăgii lob pulmonar superior drept, hemotoraxului drept, hematomului părţi moi toracice, plăgii tăiate faţa dorsală mâna stângă ce secţionarea tendoane extensoare comune degete III, IV, V, tendón extensor propriu deget D5 şi tendón extensor ulnar de carp, plăgilor tăiate-înţepate membrul superior drept şi cel stâng.

Leziunile au putut fi produse prin lovire cu obiect tăietor-înţepător, posibil cuţit, pot data din 26 decembrie 2013, au necesitat aproximativ 45-50 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, fiind pusă în primejdie viaţa acesteia.

Acesta a mai fost diagnosticat radiologie la data de 26 decembrie 2013 în cadrul Spitalului Municipal de Urgenţă „Elena Beldiman" Bîrlad cu disjuncţie sterno-claviculară, fără a fi ulterior confirmată clinic şi paraclinic.

La data de 14.05.2014, în prezenţa avocatului ales, a fost încheiată o înţelegere scrisă între persoana vătămată G M-l şi inculpat, alături de fratele acestuia P I, aceasta fiind despăgubită integral cu suma de 13.000 lei, arătând că nu mai are nici un fel de pretenţii materiale şi nici în ceea ce priveşte daune morale cu privire la aceştia.

Cu ocazia audierii persoanei vătămate la data de 19 mai 2014, aceasta a arătat în faţa procurorului că a fost despăgubită în totalitate de către fraţii P, fără alte condiţii.

In cauză urmează a fi despăgubite doar părţile civile Spitalul Municipal de Urgenţă „Elena Beldiman" Bârlad, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe „Sf. Spiridon" laşi, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie laşi şi Serviciul de Ambulanţă Judeţean Vaslui.

Situația de fapt expusă anterior este  dovedită  prin coroborarea  următoarelor  mijloace  de probă :

- procesul verbal de sesizare din 26.12.2013 întocmit de către Poliţia mun. Bîrlad;

-sesizarea numitei G M-B din 26.12.2013 cu privire la comiterea faptei de către inculpat;

-procesul verbal de cercetare la faţa locului din 27.12.2013, suplimentul la acesta din aceeaşi dată şi fotografiile judiciar-operative anexă la acestea;

-procesul verbal de examinare criminalistică din 27.12.2013 şi fotografiile judiciar-operative anexă;

-procesul verbal din 23.01.2014 de confirmare a actelor premergătoare întocmite de către organele poliţiei judiciare cu privire la faptă;

-Raportul de expertiză medico-legală nr. 25/E din 3 februarie 2014 întocmit de către SML Vaslui pentru persoana vătămată;

-declaraţiile persoanei vătămate G M-l;

-declaraţiile martorilor;

-declaraţiile suspectului P I, zis „O";

-declaraţiile inculpatului P C.

În cursul procesului penal, cu respectarea tuturor garanţiile și drepturilor procesuale, inclusiv dreptul la apărare, prevăzute de art. 10 şi art. 83 C.pr.pen., inculpatul a fost audiat, acesta recunoscând comiterea faptei de care este acuzat in prezenta cauză. Declarațiile inculpatului din cursul urmăririi penale se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate in cauză, probe care au înlăturat prezumția de nevinovăție de care beneficiază inculpatul, conform art.4 și art.99 al.2 C.P.P.

În drept, fapta comisă de către inculpatul P C întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă de omor, prev. şi ped. de art. 32 rap. la art. 188 C.pen.

Inculpatul a avut un comportament sincer, nu s-a sustras urmăririi penale şi a colaborat cu organele de anchetă pentru aflarea adevărului.

A regretat fapta comisă.

Sub aspectul încadrării juridice date faptei reținute de parchet in sarcina inculpatului, instanța constată că la data de 1.02.2014 a intrat în vigoare Noul cod penal, adoptat prin Legea nr.286/2009, astfel că in ceea ce privește această faptă a intervenit o succesiune de legi penale care o incriminează și anume Codul penal de la 1969 și Noul cod penal.

Prin urmare se pune problema stabilirii și aplicării legii penale mai favorabile inculpatului, conform art.5 N.C.P.

Acest text legal stabilește, cu valoare de principiu că, în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă. Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstituţionale, precum şi ordonanţelor de urgenţă aprobate de Parlament cu modificări sau completări ori respinse, dacă în timpul când acestea s-au aflat în vigoare au cuprins dispoziţii penale mai favorabile.

Cu privire la solicitarea făcută de inculpat, prin apărătorul ales, aceea de schimbare a încadrării juridice în infracţiunea de vătămare corporală, instanţa apreciază că nu se impune schimbarea incadrării juridice, deoarece fapta, aşa cum a fost ea săvârşită, potrivit teoriei şi practicii judiciare penale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor în forma tentativei.

Există tentativă de omor, şi nu de vătămare corporală, ori de câte ori infractorul acţionează în aşa mod încât provoacă leziuni la nivelul organelor vitale ale organismului victimei ori foloseşte instrumente sau procedee specifice uciderii. Nu are relevanţă timpul necesar pentru îngrijiri medicale, deoarece acesta este caracteristic infracţiunilor de vătămare corporală şi nu exprimă dinamismul interior al actului infracţional.

Anumite stări ale infractorului ori defectuozitatea mijloacelor folosite de el în executarea actului nu au relevanţă în sine, întrucât intenţia de omor se deduce din modul în care a acţionat, iar nu din elemente exterioare.

Forma şi modalitatea intenţiei, element al laturii subiective a infracţiunii, rezultă din materialitatea actului, printre altele, din relaţiile personale anterioare existente între inculpat şi victimă, din obiectul vulnerant folosit, numărul şi intensitatea loviturilor, zona anatomică vizată etc.

Aceste aspecte vor fi avute în vedere de instanţa, respectiv că fapta s-a produs pe fondul unui conflict anterior între inculpat şi victimă, prin folosirea unui obiect apt de a produce moartea (cuţit tip briceag), prin aplicarea unor lovituri ce au vizat o zonă anatomică vitală (zona toracelui), lovituri puternice, de mare intensitate, care au avut consecinţe grave.

Pentru calificarea faptei în dispoziţiile prevăzute de art. 32 Cod penal raportat la art. 188 Cod penal este important nu atât rezultatul concret al acţiunii agresorului, cât intenţia lui directă sau indirectă în raport cu viaţa victimei.

Atât Codul penal de la 1969, cât şi Noul cod penal  incriminează omorul în forma tentativei.

La stabilirea legii penale mai favorabile, in lipsa unor criterii prestabilite prin lege, instanța va avea in vedere criteriile statornicite in practica judiciară și in literatura de specialitate și anume condițiile de incriminare, condițiile de tragere la răspundere penală și condițiile de pedepsire.

De asemenea, instanța va avea in vedere și Decizia Curtii Constituționale nr.265/6.05.2014, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de ICCJ – Secția penală in dosarul nr.5714/118/2012 și s-a constatat că dispozițiile art.5 din Codul penal sunt constituționale in măsura in care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive in stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.

Raportând criteriile susmenționate la speța de față, in urma aprecierii acestor criterii in funcție de circumstanțele concrete ale cauzei, tribunalul consideră că legea penală mai favorabilă inculpatului este Noul cod penal.

Astfel, din punctul de vedere al condițiilor de incriminare, se observă că termenul de reabilitare, după Noul cod penal, spre deosebire de codul anterior, este împlinit, astfel încât nu mai operează în cauză recidiva post executorie, care ar fi agravat situaţia inculpatului sub aspectul individualizării sancţiunii.

Deși fapta este săvârșită la data de 26.12.2013, îi este mai favorabilă aplicarea legii penale noi.

Astfel, pe legea nouă pedeapsa pentru infracţiunea săvârşită este de la 10-20 ani și nu i se poate reține recidiva, în timp ce potrivit vechiului cod penal, pedeapsa este de la 15-25 ani și i se poate reține recidiva prev.de art.37 lit.b Cod penal, ceea ce impune în mod obligatoriu executarea în regim de detenție.

Inculpatul are antecedente penale însă, pentru pedeapsa de 5 ani închisoare, pronunţată prin sentinţa penală nr. 944/2003 a Judecătoriei Bârlad s-a împlinit termenul de reabilitare prevăzut de lege.

Pentru motivele arătate mai sus, în baza art. 386 Cod de procedură penală, se va respinge cererea de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de tentativă de omor, prev. de art. 32 rap. la art. 188, cu aplic. art. 5 Cod penal nou în infracţiunea de vătămare corporală prev. de art. 194 alin. 1 lit. e, cu aplic. art. 5 Cod penal nou.

In drept, fapta inculpatului P C întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor în forma tentativei, prev. de art. 32 rap. la art. 188 Cod penal, cu referire la art. 5 Noul Cod penal.

Sub aspectul formei de vinovăție, din probele administrate in cauză rezultă că inculpatul a comis fapta cu intenție directă, prin violențele exercitate asupra părţii vătămate şi având în vedere instrumentul folosit la comiterea infracţiunii, precum şi fondul de conflict pe care s-au desfăşurat evenimentele, se reţine că  inculpatul a putut să prevadă rezultatul faptei sale.

Inculpatul nu beneficiază de circumstanţa atenuantă a provocării, chiar dacă anterior a existat un motiv care l-a determinat pe inculpat să poarte ură asupra victimei, însă această imprejurare, în care vătămatul din prezenta cauză i-a cauzat inculpatului o leziune permanentă, acesta rămânând cu o cicatrice pe obraz, va fi avută in vedere la individualizarea răspunderii penale. 

Având în vedere că din probele administrate in cauză rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost comisă de inculpat cu vinovăţie, sub forma intenţiei directe, în  temeiul art. 32 rap. la art. 188, cu aplic. art. 75 alin. 2 lit. a şi cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală,  cu referire la art. 5 Noul Cod penal, instanţa îl va condamna pe inculpat la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare.

La stabilirea şi individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicate inculpatului, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare, prevăzute de art. 74 C.P. şi anume împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit,  natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Instanţa va ţine cont de faptul că imediat după comiterea faptei, inculpatul l-a vizitat pe vătămat la spital, i-a dat o sumă de bani pentru spitalizare, precum şi că ulterior, s-a înţeles cu acesta asupra reparării pagubei produse, achitându-i suma de 13.000 lei şi stingând definitiv conflictul dintre ei, aşa cum se arată în înscrisul de la fila 24 urm. pen.

În acest sens, va reţine circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 75 alin. 2 lit.a C.pen.

De asemenea, la stabilirea pedepsei vor fi avute in vedere și prevederile art. 396 al.10 C.P.P., limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă reducându-se cu o treime, ca urmare a recunoașterii de către inculpat a comiterii faptei.

Cu privire la fapta săvârșită, tribunalul reține că această faptă, constând in tentativă la infracţiunea de omor, prezintă in concret, o gravitate ridicată, aceasta aducând atingere celui mai important drept fundamental, viața omului, consacrat ca atare de Constituția României și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (art.2).

Dacă Codul penal sancționează aspru (inchisoare de la 5 la 10  ani), tentativa de omor, totuşi, inculpatul va beneficia de reducerea cu 1/3 a limitelor de pedeapsă, datorită faptului că a recunoscut fapta şi a solicitat judecarea pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi de asemenea, beneficiază  potrivit art. 76 C.pen, de încă o reducere cu 1/3 a limitelor speciale ale pedepsei, în urma reţinerii de către instanţă a circumstanţei atenuante prevăzută de art. 75 alin. 2 lit. a C.pen.

Instanţa nu poate neglija atitudinea inculpatului imediat după comiterea faptei, respectiv aceea de  a încerca să repare daunele provocate şi sentimentul de regret al acestuia şi nu poate să-l pedepsească pe inculpatul care a depus toate eforturile pentru îndepărtarea efectelor infracţiunii comise, ca şi pe unul care nu ar depune nici un astfel de efort.

Instanţa reţine că inculpatul, chiar dacă este cunoscut cu antecedente penale, acestea nu sunt ca urmare a unor infracţiuni cu violenţă, pe cazierul acestuia regăsindu-se doar infracţiuni de furt.

La stabilirea pedepsei şi la individualizarea acesteia, instanţa are în vedere şi principul umanismului, care este un principiu fundamental al dreptului penal, potrivit căruia, în determinarea scopului legii penale şi a mijloacelor de realizare a acesteia, se porneşte de la înţelegerea şi ocrotirea intereselor fundamentale ale omului. În determinarea legii penale si a valorilor apărate, o pozitie deosebit de importantă o ocupă interesele si drepturile fundamentale ale omului, demnitatea, onoarea si alte atribute ale personalităţii umane. Ținând seama de toate aspectele expuse anterior, referitoare la imprejurările concrete ale comiterii faptei, precum și la persoana inculpatului, tribunalul va aplica acestuia pedeapsa inchisorii de 2 ani şi 6 luni, această pedeapsă fiind proporțională cu gravitatea faptei și imprejurările comiterii acesteia și suficientă pentru realizarea funcțiilor coercitivă, preventivă și de reeducare ale pedepsei.

Potrivit art.12 din Legea nr.187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal, in cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă in raport cu infracțiunea comisă.

Față de această dispoziție legală, urmează ca aplicabilitatea in prezenta cauză a pedepselor accesorii și complementare să fie examinată in baza Noului cod penal, apreciată de instanță ca lege penală mai favorabilă inculpatului.

In acord cu prevederile art.67 N.C.P., instanţa consideră că, faţă de natura şi gravitatea infracţiunii comise de inculpat, împrejurările cauzei şi persoana infractorului, este necesară aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h C.pen., pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 65 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până când pedeapsa principală a fost considerată ca executată.

Se observă că in viziunea Noului cod penal, pedeapsa accesorie se aplică in mod automat alături de pedeapsa principală a inchisorii in cazul in care instanța a dispus față de inculpat pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, cele două pedepse având același conținut, diferind doar perioada in care se execută acestea.

In raport de prevederile art.68 al.1 lit.b C.P., instanța apreciază că pedeapsa accesorie este aplicabilă și in cazul in care s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei inchisorii aplicate inculpatului, insă executarea pedepsei accesorii, ca și in cazul pedepsei principale (chiar dacă codul nu prevede expres acest lucru), nu se va aplica pe durata termenului de supraveghere. In acest sens, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării unor drepturi se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată. Nepunându-se problema executării pedepsei principale, nu se va executa nici pedeapsa accesorie, aceasta fiind strâns legată de pedeapsa principală.

Un prim argument al acestei optici a instanței il constituie faptul că art.65 C.P. nu exclude aplicarea pedepsei accesorii in cazul in care s-a aplicat in prealabil pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, iar instanța a dispus  suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale.

Un al doilea argument il constituie faptul că, dacă nu s-ar aplica pedeapsa accesorie in ipoteza suspendării sub supraveghere a executării pedepsei inchisorii, iar apoi se revocă suspendarea, in condițiile art.96 C.P., ne-am afla in situația incălcării art.65 C.P., in sensul că prin hotărârea de condamnare s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi și nu s-a aplicat automat și pedeapsa accesorie.

Prin urmare, în baza art.65 al.1 C.p., instanța va interzice inculpatei exercițiul drepturilor prevăzute de art.66 al.1 lit. a, b, h C.P., cu titlu de pedeapsă accesorie.

In privința modalității de executare a pedepsei, ținând seama de toate circumstanțele cauzei, tribunalul apreciază că sunt intrunite condițiile prevăzute de art.91 C.p. privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale aplicate inculpatului.

Astfel, față de persoana inculpatului, faţă de împrejurările concrete ale săvârşirii faptei şi faţă de atitudinea procesuală a inculpatului, instanța consideră că aplicarea pedepsei este suficientă, că aceasta prezintă un potențial ridicat de indreptare și, chiar fără executarea pedepsei, inculpatul nu va mai comite alte infracțiuni.

Chiar în condițiile naturii și gravității faptei comise, dacă executarea efectivă a pedepsei s-ar face prin privarea de libertate a inculpatului, nu ar avea efecte consistente in privința reeducării și reintegrării sociale a inculpatului, ci mai degrabă ar avea un efect punitiv disproporționat.

Tribunalul are în vedere că politica penală, prin noile dispoziţii ale codului penal, pune accentul intr-o măsură mult mai mare pe sancțiunile și măsurile neprivative de libertate, altfel spus se acordă o importanță mai mare funcției de reeducare a pedepsei, în detrimentul cele punitive.

Supunerea inculpatului la frecventarea unor programe de reintegrare socială, măsurilor de supraveghere şi control, în condițiile lăsării acestuia în libertate, constituie garanții ale reformării conștiinței inculpatului, conștientizării consecințelor profund negative ale faptei sale și reeducării acesteia in spiritul respectării legii penale și a valorilor sociale apărate de aceasta.

In consecință, in baza art.91 C.p., instanța va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei inchisorii aplicate inculpatului, pe un termen de supraveghere de 2 ani şi 6 luni ani, stabilit conform art.92 al.1 C.p.

În baza art. 93 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, condamnatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere :

a)să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Vaslui, la datele fixate de acest serviciu;

b)să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d)să comunice schimbarea locului de muncă;

e)să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul de mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, instanţa impune condamnatului P C următoarea obligaţie:

b)să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune Vaslui sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, potrivit art. 52 din Legea nr. 253/2013  la Primăria municipiului Bârlad.

Va atrage atenţia condamnatului asupra dispoziţiilor art. 96 C.pen., privind conduita sa viitoare şi consecinţele la care se expune dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va respecta obligaţiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.

In baza art.7 din Legea nr.76/2008, instanța va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat in vederea introducerii profilului genetic in S.N.D.G.J.

Sub aspectul laturii civile,  instanța reține că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.

Instanța constată că s-au constituit părţi civile Serviciul de Ambulanţă Judeţean Vaslui, Spitalul Municipal de Urgenţă Elena Beldiman Bârlad, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe Sf. Spiridon Iaşi şi Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi.

Astfel, se vor admite acţiunile civile formulate de părţile civile şi va obliga pe inculpatul P C la plata sumelor de

- 1.218 lei cu titlu de despăgubiri materiale către partea civilă Serviciul de Ambulanţă Judeţean Vaslui.

- 214,3 lei cu titlu de despăgubiri materiale către partea civilă Spitalul Municipal de Urgenţă Elena Beldiman Bârlad.

- 3.250 lei cu titlu de despăgubiri materiale către partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe Sf. Spiridon Iaşi.

- 2.018,27 lei cu titlu de despăgubiri materiale către partea civilă Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi.

Se vor pune în vedere dispoziţiile art. 93 alin. 5 C.pen., care prevăd faptul că persoana condamnată trebuie să îndeplinească integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere.

Stabilindu-se culpa procesuală a inculpatului prin darea unei soluţii de condamnare, în baza art.274 al.1 N.C.p.p., instanța îl va obliga pe acesta la plata sumei de 559 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat. (suma de 359 lei reprezentând cheltuieli judiciare efectuate în cursul urmăririi penale, iar suma de 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare efectuate în cursul judecăţii.)

De asemenea, suma de 100 lei – reprezentând 50% din onorariul apărătorului din oficiu desemnat iniţial - a se vedea delegaţia nr. 444/11.06.2014, avocat Alexandru Violeta – va fi suportată din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

În baza art. 386 Cod de procedură penală, respinge cererea de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de tentativă de omor, prev. de art. 32 rap. la art. 188, cu aplic. art. 5 Cod penal în infracţiunea de vătămare corporală prev. de art. 194 alin. 1 lit. e, cu aplic. art. 5 Cod penal. 

Condamnă pe inculpatul PC, cetăţean român, neşcolarizat, fără ocupaţie, concubinaj –doi copii minori, cu antecedente penale, la pedeapsa de 2 (doi) ani şi 6(şase) luni de închisoare pentru tentativă la săvârşirea infracţiunii de omor prev. de art. 32 rap. la art. 188, cu aplic. art. 75 alin. 2 lit. a şi cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală,  cu referire la art. 5 Cod penal.

În baza art. 188 alin. 1 teza a II a C.pen., aplică inculpatului P N pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h C.pen., pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 65 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până când pedeapsa principală a fost considerată ca executată.

În baza art. 91 Cod penal, dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 92 C.pen. fixează termen de supraveghere 2(doi) ani şi 6(şase) luni, care va începe să curgă de la data când prezenta hotărâre rămâne definitivă.

În baza art. 93 alin. 1 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, condamnatul P N trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere :

a)să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Vaslui, la datele fixate de acest serviciu;

b)să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d)să comunice schimbarea locului de muncă;

e)să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul de mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 C.pen., pe durata termenului de supraveghere, instanţa impune condamnatului P N următoarea obligaţie:

b)să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune Vaslui sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, potrivit art. 52 din Legea nr. 253/2013  la Primăria Municipiului Bârlad.

Atrage atenţia condamnatului asupra dispoziţiilor art. 96 C.pen., privind conduita sa viitoare şi consecinţele la care se expune dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va respecta obligaţiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.

În baza art. 68 alin. 1 lit. b C.pen., executarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi va începe de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 raportat la art. 3, 4, 5 şi 9 din Legea nr. 76/2008, dispune, după rămânerea definitivă a hotărârii, prelevarea de probe biologice de la inculpatul P C în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, urmând ca, în baza art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, să fie informat inculpatul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

Constată că partea vătămată G MI nu s-a constituit parte civilă.

În baza art. 19 Cod procedură penală raportat la art. 397 alin. 1 Cod de procedură penală, având în vedere şi prevederile art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii modificată prin O.U.G. nr. 72/2006, admite acţiunile civile formulate de părţile civile şi obligă pe inculpatul P C la plata sumelor de:

- 1.218 lei cu titlu de despăgubiri materiale către partea civilă Serviciul de Ambulanţă Judeţean Vaslui.

- 214,3 lei cu titlu de despăgubiri materiale către partea civilă Spitalul Municipal de Urgenţă Elena Beldiman Bârlad.

- 3.250 lei cu titlu de despăgubiri materiale către partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe Sf. Spiridon Iaşi.

- 2.018,27 lei cu titlu de despăgubiri materiale către partea civilă Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi.

În baza art. 93 alin. 5 C.pen., condamnatul trebuie să îndeplinească integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere.

În baza art. 272 şi art. 274 alin. 1 Cod de procedură penală, obligă pe  inculpatul P C la plata sumei de 559 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat. (suma de 359 lei reprezentând cheltuieli judiciare efectuate în cursul urmăririi penale, iar suma de 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare efectuate în cursul judecăţii.)

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 decembrie 2014.

Proces-verbal,

Încheiat, azi, 6.01.2015

Prin încheierea  din 6.01.2015, în baza art. 278  alin.1  şi 3 Noul Cod de procedură penală s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate  în minuta şi dispozitivul  sentinţei penale nr. nr. 495 din 22.12.2014 pronunţată în dosarul nr. 1731/89/2014 al Tribunalul Vaslui, privind pe inculpatul P C,  în sensul că, se va menţiona la alineatele 3, 7 şi 8  P C în loc de P N.

În baza art. 279 Cod procedură penală, a înlăturat omisiunea vădită referitoare la neacordarea cheltuielilor avocatului din oficiu, în cuantum de 100 lei – reprezentând 50% din onorariu, conform  delegaţiei nr. 444/11.06.2014, avocat Alexandru Violeta care se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei.

Grefier,

Domenii speta

Spete similare