Distrugere. Infracţiune continuată. Amendă penală. Răspundere civilă delictuală.

Cuprins pe materii: Drept penal. Drept procesual penal. Distrugere. Infracţiune continuată. Amendă penală. Răspundere civilă delictuală..

Termenele de reabilitare de drept şi judecătorească se socotesc de la data când a luat sfârşit executarea pedepsei principale sau de la data când aceasta s-a prescris, conform art. disp. 167 alin.1 C.pen.

Judecătoria Târgu Bujor, secţia penală, sentinţa penală nr. 154/10.07.2015

Prin rechizitoriul nr.12…/P/2012 din 23.01.2015, întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria T. B. şi înregistrat pe rolul acestei instanţe sub nr. ../316/2015 din data de 27.01.2015, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului M  M, pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere, prevăzută de art. 253 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen.

Inculpatul a fost trimis în judecată pentru fapta săvârşită în perioada 03.06.2012 - 27.09.2012, de a introduce cu aceeaşi rezoluţie infracţională turma sa, formată din aproximativ 400 de ovine, în culturile de floarea soarelui (Tarlaua 4 M, suprafeţele de 5,00 şi 4,50 ha) şi porumb (Tarlaua 8 M, 18,00 ha), ale persoanei vătămate N V, cauzându-i un prejudiciu total de 36402,75 lei, realizându-se, astfel, conţinutul constitutiv al infracţiunii de distrugere în formă continuată, prevăzută de art. 253  alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen.

În cauză, au fost audiaţi martorii încuviinţaţi pentru inculpat, respectiv: D I şi I M , martorii încuviinţaţi pentru persoana vătămată, respectiv: P I şi s-a readministrat proba cu martorii din timpul urmăririi penale, respectiv: I F-C, N M, I N , N D-N, M V, A T,  B D, M S, M I, D M.

Prin adresa nr. 21… /28.05.2015, au fost comunicate informaţiile solicitate Direcţiei pentru Agricultură G .

Analiza coroborată a probelor nu confirmă susţinerile singulare ale persoanei vătămate reţinute în actul de sesizare privind fapta săvârşită de inculpat, în seara zilelor de 03.06.2012 şi 20.07.2012, de a introduce cu aceeaşi rezoluţie infracţională turma sa de oi în culturile de floarea soarelui din tarlaua 4 M (suprafeţele de 5,00 şi 4,50 ha) ale persoanei vătămate N V, cauzându-i un prejudiciu total de 19878,75 lei, având în vedere că nu rezultă cu certitudine că turma de oi aparţinând inculpatului a fost introdusă cu intenţie de către acesta din urmă,  cauzând, astfel, un prejudiciu persoanei vătămate.

Instanţa reţine pe de o parte din declaraţia martorului I N că zona R-C se confruntă cu distrugeri de oi supravegheate deficitar sau nesupravegheate şi furturi în aceeaşi măsură, iar pe de altă parte, la data de 05.06.2012 şi data de 25.07.2012,  comisiile din cadrul Primăriei Comunei C, care s-au deplasat la faţa locului în T4- M, la suprafaţele cultivate cu floarea soarelui aparţinând persoanei vătămate, au constatat că acestea au fost păşunate de ovine şi caprine, contrazicând, astfel, susţinerile persoanei vătămate că în tarla erau urme de oi, şi nu de capre.

Declaraţia persoanei vătămate necoroborată cu alte probe din care să rezulte cu certitudine că inculpatul M M a fost cel care a introdus în seara zilelor de 03.06.2012 şi 20.07.2012, cu aceeaşi rezoluţie infracţională, turma sa de oi în culturile de floarea soarelui din tarlaua 4 M, nu este în măsură să reflecte realitatea obiectivă, motiv pentru care instanţa nu-şi poate forma convingerea pe probabilitate, astfel că în lipsa probelor certe privind fapta de distrugere a culturii de floarea soarelui a persoanei vătămate din 03.06.2012 şi 20.07.2012, nu va reţine forma continuată a infracţiunii de distrugere, ci forma sa simplă,  prevăzută de art. 253  alin. 1 C.pen., constând în: fapta inculpatului M M, săvârşită la data de 27.09.2012, de a introduce turma sa de oi, formată din aproximativ 200 de ovine, în culturile de porumb situate în tarlaua 8- M, în suprafaţă de 18,00 ha, aparţinând persoanei vătămate N V, cauzându-i acesteia un prejudiciu de 12960 lei.

Instanţa  nu poate reține solicitarea de achitare a inculpatului M M pe temeiul disp. art. 16 alin.1 lit.a C.pr.pen., respectiv că fapta de distrugere săvârșită la data de 27.09.2012 nu există, o astfel de soluție fiind infirmată de ansamblul probator, și anume: declarația persoanei vătămate din ambele faze procesuale coroborate cu: declarația martorului I F C; declarația martorului N M; declarația martorului N D N; declarația martorului I N

Declarațiile martorilor propuși de inculpat prezintă elemente de subiectivism care, fie nu se coroborează cu alte probe din dosar sau cuprind date contradictorii, fie nu sunt relevante în cauză: martorul D I a precizat că nu știe nici măcar unde sunt amplasate culturile de porumb și floarea soarelui ale persoanei vătămate , iar martorul I M a precizat că persoana vătămată a făcut inclusiv martorului o plângere învinovățind pe nedrept anumite persoane, adevăratul motiv fiind neobținerea recoltelor dorite pentru că nu lucrează corespunzător suprafețele avute în arendă, motivând că nu poate plăti arenda pentru că i-au fost distruse în mod culpabil de alții culturile, aspecte infirmare de Postul de Poliție C, care prin adresa nr. …330038 din 26.05.2015 a comunicat instanței că în evidențele sale, din anul 2010 până în prezent, nu au fost înregistrate reclamații ale numitului N V împotriva lui I M.

Din analiza coroborată a materialului probator, instanța constată că fapta inculpatului M M, săvârşită la data de 27.09.2012, de a introduce turma sa de oi, formată din aproximativ 200 de ovine, în culturile de porumb situate în tarlaua 8- M, în suprafaţă de 18,00 ha, aparţinând persoanei vătămate N V, cauzându-i acesteia un prejudiciu de 12960 lei, întrunește elementele constitutive la infracțiunii de distrugere prevăzută de art. 253  alin. 1 C.pen.

Pe latură subiectivă, inculpatul a săvârşit fapta cu vinovăţie în forma intenţiei directe deoarece a prevăzut și urmărit rezultatul păgubitor constând în distrugerea de către turma sa de oi a culturii de porumb aparținând persoanei vătămate (art. 16 alin.3 lit.a C.pen.)

Raportat la dispoziţiile art. 5 C.pen., care prevăd aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, instanţa constată următoarele: pedeapsa amenzii este prevăzută pentru infracțiunea de distrugere în ambele legi, iar limitele între care poate fi aplicată pedeapsa amenzii sunt mai ridicate în noul Cod penal. Privitor la limitele de pedeapsă în cazul închisorii, se constată că minimul special prevăzut de Codul penal din 1969 este mai mic (1 lună) decât cel prevăzut de noul Cod penal (3 luni), însă maximul special prevăzut de Codul penal din 1969 este mai mare (3 ani) decât cel prevăzut de noul Cod penal (2 ani). În procesul de individualizare judiciară a pedepsei, instanța constată că termenele de reabilitare sunt mai reduse conform noului Cod penal, aspect important pentru reținerea sau nu a stării de recidivă postexecutorie a inculpatului, având în vedere că din fișa de cazier judiciar a acestuia, rezultă că are antecedente penale, prin sentinţa penală nr. …./07.02.2001 pronunțată de Judecătoria T B, definitivă prin decizia penală nr.2…./24.05.2001 a Curţii de Apel G , inculpatul M  M fiind condamnat la 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 197 alin. 2 lit. a, art. 201 alin. 2 şi art. 200 alin. 3 C.pen.-1969, fiind arestat la data de 14.07.2000 şi eliberat condiţionat la data de 23.12.2003, rămânând un rest neexecutat de 933 zile. Potrivit noului cod penal, inculpatul nu este recidivist întrucât fapta din prezenta cauză a fost săvârşită după împlinirea termenului de reabilitare judecătorească, calculat conform disp. art. 166 alin.1 lit.b C.pen. Potrivit Codului penal- 1969, inculpatul este recidivist întrucât termenul de reabilitare judecătorească calculat conform disp. art. 135 alin.1 lit. b C.pen.- 1969 nu se împlinise la data săvârşirii infracţiunii de distrugere (27.09.2012).

Având în vedere că termenul de reabilitare judecătorească, prevăzut de noul Cod penal este mai scurt, având drept consecință nereținerea stării de recidivă postexecutorie, instanța constată că noul Cod penal este mai favorabil inculpatului, neimpunându-se schimbarea încadrării juridice.

La individualizarea pedepsei principale pentru infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului, instanţa are în vedere  criteriile generale de individualizare enumerate de art.74 alin.1 NCP, respectiv: gravitatea infracţiunii săvârşite şi periculozitatea infractorului se evaluează după următoarele criterii: a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c)natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Având în vedere situaţia de fapt, modalitatea săvârşirii infracţiunii, gradul mediu de pericol social al acesteia, consecinţa infracţiunii săvârşite, persoana inculpatului, cu antecedente penale, dar nerecidivist, cu studii profesionale, integrat în mediul familial, fiind căsătorit, instanţa, în baza art. 253 alin.1 C.pen., va condamna pe inculpatul M M, la pedeapsa amenzii în număr de 150 zile-amendă pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere.

Instanța stabileşte valoarea unei zile-amendă, ținând seama de situația economică a inculpatului, care nu are un venit lunar cert, fiind crescător de animale, motiv pentru care suma corespunzătoare unei zile-amendă este de 15 lei, rezultând, astfel, amenda penală de 2250 lei.

Inculpatul va depune recipisa de plată integrală a amenzii la judecătorul delegat cu executarea în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, iar în caz de neexecutare cu rea-credinţă a plăţii amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuieşte cu un număr corespunzător de zile cu închisoare.

Sub aspectul laturii civile, instanţa constată că au fost formulate pretenţii civile în cauză, de către persoana vătămată, N V, în cuantum de  35402,75 lei reprezentând daune materiale produse prin săvârşirea infracţiunii de distrugere de către inculpatul – M M

Ȋn dovedirea pretenţiilor materiale, partea civilă  a avut ca reper raportul de expertiză tehnică-agricolă din data de 10.06.2013, efectuat de expertul autorizat în specialitatea agricultură, F J, desemnat de către Postul de Poliţie C în vederea stabilirii prejudiciului creat în urma distrugerii prin păşunare a mai multor suprafeţe cultivate cu porumb şi floarea soarelui, ce aparţin persoanei vătămate, , de către oile ciobanului M M.

La termenul de judecată din data de 14.05.2015, în vederea stabilirii prejudiciului persoanei vătămate, instanţa, în baza disp. art. 172 alin.7 C.pr.pen., a solicitat informaţii Direcţiei pentru Agricultură G pentru a comunica informaţii privind anul agricol 2012, producţia medie realizată pe raza comunei C, jud. G, la cultura de porumb şi floarea soarelui în anul agricol 2012 şi preţul mediu de vânzare-cumpărare.

Prin adresa nr. 2….6/28.05.2015, au fost comunicate informaţiile solicitate, în sensul că anul agricol 2011-2012 a fost unul deficitar în precipitaţii; producţia medie de porumb în anul agricol 2011/2012 este de 800 kg/ha, iar cea de floarea soarelui este de 903kg/ha; preţul mediu nu este monitorizat, având în vedere că acesta este reglat de raportul dintre cerere şi ofertă; cultura de floarea soarelui, în condiţii naturale, nu poate fi înfiinţată de două ori pe an, în plus în condiţiile anului 2011/2012 o cultură de floarea soarelui însămânţată în luna iulie nu putea garanta realizarea unei producţii care să reprezinte valoarea investiţiei .

Preţul mediu de valorificare din raportul de expertiză din data de 10.06.2013, efectuat de expertul autorizat în specialitatea agricultură, F J, pentru porumb este de 1,0 lei/kg, iar producţia medie de porumb în anul agricol 2011/2012 este de 800 kg/ha, conform informaţiilor transmise de Direcţia pentru Agricultură G.

Instanţa, având în vedere situaţia de fapt reţinută prin coroborarea materialului probator din care a rezultat în mod cert distrugerea în proporţie de 90% de către inculpatul M M prin introducerea turmei sale de oi, a culturii de porumb în suprafaţă de 18 ha situată în T8 M, aparţinând persoanei vătămate, va stabili cuantumul pretenţiilor materiale raportat la preţul mediu de valorificare din raportul de expertiză din data de 10.06.2013 (1 leu/kg) şi producţia medie de porumb în anul agricol 2011/2012 de 800 kg/ha, conform informaţiilor transmise de Direcţia pentru Agricultură G, cu un procent de distrugere de 90%, constatat prin procesul-verbal nr. 1416/28.09.2012 încheiat de Comisia Primăriei C , rezultând suma de 12960 lei.

Drept urmare, instanţa, în temeiul art. 19 C. pr. pen. şi art. 397 C. pr. pen., în referire la art. 1357 C.civ., va admite în parte acţiunea civilă şi va obliga inculpatul la plata către partea civilă, N V, a sumei de 12960 lei, cu titlu de despăgubiri materiale, reprezentând contravaloarea porumbului distrus. Instanţa va respinge ca neîntemeiate restul pretenţiilor materiale în cuantum de 23442,75 lei ale părţii civile.

Domenii speta

Spete similare