Contestaţie la executare întoarcere executare silită

Prin contestaţia înregistrată pe rolul instanţei la numărul de mai sus, contestatorul C.I.  a chemat-o în judecată pe intimata DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE A JUDEŢULUI IAŞI pentru anularea popririi pentru suma de 10571 lei din dosarul de executare nr. 1017166/27.03.2013 în baza titlului executoriu nr. 13067/27.12.2011, dosar nr. 2396/245/2012, a deciziei pentru obligaţiile accesorii pentru 744 lei ce face obiectul dosarului fiscal nr. 405027/2012 şi întoarcerea executării silite.

A arătat că nu are contract cu casa şi că a formulat contestaţie. A mai precizat că nu este certă creanţa.

A invocat Noul Cod de procedură civilă şi Lg. 554/2004.

A depus copie după: înştiinţare poprire, adresa 1017166/27.03.2013, decizia nr. 405027/2012, decizie de impunere, extras portal – decizia nr.828/1.11.2012 şi dovada achitării timbrajului.

Intimata a formulat întâmpinare invocând inadmisibilitatea cauzei, necompetenţa materială a Judecătoriei Iaşi, tardivitatea contestaţiei, obligarea contestatorului de a-şi declara veniturile şi de a achita contribuţia la fond şi faptul că actele ce au stat a baza executării au fost preluate pe bază de protocol de la ANAF.

A fost depusă copia dosarului de executare, somaţie, titlul executoriu nr. 13067/2011, confirmare de primire, înştiinţare poprire, decizie de impunere nr. 5027-10/30.06.2011 şi anunţ colectiv.

Probatoriul a fost completat cu copie după factura-chitanţă nr. 17103622/28.11.2013.

Estimând materialul probator administrat în cauză instanţa reţine următoarele:

1.a)şi b) Excepţiile de necompetenţă materială, inadmisilităţii  a cererii, tardivităţii cererii, perimării şi lipsa calităţii procesuale pasive sunt neîntemeiate şi instanţa le va respinge.

Contestatorul are calea contestaţiei la executare, în baza art. 172 C.pr.civ. şi 399 şi urm. C.pr.civ. şi a accesului liber în justiţie garantat de Constituţie şi de normele europene raporta la data promovării contestaţiei 10.04.2013 şi cea a emiterii adresei de înfiinţare a popririi – 27.03.2013 şi a comunicării acesteia – 2.04.2013, contestaţia a fost formulată cu respectarea termenului prevăzut de lege. Creanţele bugetare nu se perimă, conform C.pr. fiscală. Con testatorul a contestat legalitatea titlului executoriu, prin prisma actelor de executare, deci competenţa aparţine Judecătoriei Iaşi. Intimata are calitate procesuală pasivă atât în contestaţie cât şi în cererea de întoarcere a executării, fiind emitenta actelor contestate.

2.Prezenta contestaţie este neîntemeiată şi, prin urmare, instanţa o va respinge.

Contestatorul nu a făcut dovada că sumele înscrise în decizia invocată au fost modificate sau că sunt nelegale şi temeinicia sau că poprirea ar fi înfiinţată pentru alte sume, decât cele datorate conform C.pr.civ.

De asemenea, aceasta nu a probat că se află în situaţia prevăzută de Lg. 554/2004 – art. 3 alin. 3, care să justifice întoarcerea executării.

Conform Lg. 95/2004, art. 215, OG 92/2003 şi OUG 150/2001 contestatorul avea obligaţia de a-şi declara veniturile şi de a plăti contribuţia datorată fondului, principiul fiind acela al solidarităţii. Fiind creanţe bugetare, sumele datorate, stabilite în urma informaţiilor primite de CAS de la ANAF, pe bază de protocol, sunt producătoare de accesorii. Termenul de prescripţie fiscală este de 5 ani şi curge de la data de 1.01 a anului imediat următor celui în care a fost realizat venitul (88 lit. c, 119, 120 al. 7 şi 120˄ din OG 92/2003).

Prevederile imperative ale C.pr.civ. şi Codului de procedură fiscală al emiterea actelor menţionate au fost respectate. Nu sunt motive de nulitate absolută şi/sau relativă deoarece nu s-a făcut nici dovada unei vătămări care nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea actului.

Adresa nr. 71514/18.11.2013 emisă de ORC nu conduce la altă concluzie (vizând situaţia de la data emiterii şi perioada anterioară).

Prin urmare, actele de executare contestate şi executarea silită însăşi sunt temeinice şi legale, iar cererea de întoarcere a executării nu se justifică, nefiind probat un prejudiciu.

Faţă de cele reţinute, instanţa urmează ca, în baza art. 172 şi urm. C.pr. fiscală şi 399 şi urm. C.pr.civ. să respingă prezenta contestaţie şi cerere de întoarcere a executării silite şi va menţine actele de executare.

Domenii speta

Spete similare