Procedura insolvenţei

Sentinţă civilă 670 din 17.06.2015


Potrivit art. 174 din Legea nr. 85/2014: „(1) în orice stadiu al procedurii prevăzute de prezentul titlu, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative şi niciun creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul-sindic va audia de urgenţă creditorii într-o şedinţă, iar în cazul refuzului exprimat de aceştia de a avansa sumele necesare sau în cazul neprezentării acestora, deşi s-a îndeplinit procedura citării prin BPI, va da o sentinţă de închidere a procedurii, prin care se dispune şi radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.

(2) în cazul prevăzut la alin. (1) nu sunt aplicabile prevederile art. 167."

De asemenea, din interpretarea textului art. 169 din Legea nr. 85/2014 rezultă că, de fapt, creditoarea nu are calitatea procesuală activă să formuleze o cerere de atragere a răspunderii în primă instanţă şi, cu atât mai mult, nu poate face obiect al recursului o astfel de cerere, iar lichidatorul judiciar nu poate fi obligat să formuleze o asemenea acţiune, dacă acesta consideră că nu sunt întrunite condiţiile legale pentru a se dispune antrenarea răspunderii membrilor de conducere sau de supraveghere din cadrul debitoarei aflate în procedura insolvenţei.

Prin Decizia civilă nr. 787/24.09.2015 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia a doua civilă, a fost respins ca neîntemeiat apelul formulat împotriva sentinţei civile nr. 670/17.06.2015, pronunţată de Tribunalul Arad în dosarul nr. 629/108/2015, instanţa de control judiciar reţinând următoarele:

Prin sentinţa antemenţionată, Tribunalul Arad a respins cererea formulată de practicianul în insolvenţă MRL Iaşi SPRL în cadrul procedurii insolvenţei debitorului SC P.C. SRL, de a se lua act de Hotărârile Comisiei de selecţie a practicienilor în insolvenţă şi a Deciziei nr. 95/27.05.2015 ale DGRFP Timişoara – AJFP Atrad şi a respins cererea formulată de creditorul DGRFP Timişoara- AJFP Arad, de înlocuire a practicianului în insolvenţă din cadrul aceleiaşi proceduri.

Totodată, a admis cererea formulată de practicianul în insolvenţă C.I. R SPRL şi, în consecinţă, a dispus închiderea procedurii insolvenţei debitorului SC P.C. SRL  şi radierea acestuia din registrul comerţului, a descărcat pe lichidatorul judiciar C.I. R. SPRL de orice îndatoriri şi responsabilităţi, a dispus plata sumei de 3.000  lei + TVA reprezentând remuneraţie şi a sumei de 230,43 lei reprezentând cheltuieli de procedură din fondul de lichidare, către practician. De asemenea, a dispus notificarea sentinţei debitorului, creditorilor, administratorului special, DTFP, ORC de pe lângă Tribunalul Arad. pentru efectuarea menţiunii de radiere, precum şi publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă.

Pentru a hotărî astfel, judecătorul-sindic a constatat că prin încheierea civilă nr. 73/11.03.2015, pronunţată în dosar nr. 629/108/2015, Tribunalului Arad a deschis procedura falimentului debitorului SC P.C. SRL, în cauză fiind desemnat practicianul în insolvenţă provizoriu C.I. R. SPRL

La data de 14.05.2015, în cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor, DGRFP Timişoara – AJFP Arad a comunicat că nu confirmă practicianul în insolvenţă şi onorariul, deoarece nu a fost efectuată selecţia în conformitate cu procedura internă, urmând ca această selecţie să fie efectuată ulterior.

Raportat la cererea formulată de MRL Iaşi SPRL, judecătorul-sindic a constatat că la data de 11.06.2015, MRL Iaşi SPRL a depus la dosar un înscris prin care îşi oferă disponibilitatea de a asigura serviciile de administrare/lichidare în prezentul dosar, sens în care a solicitat să se ia act de Hotărârile Comisiei de selecţie a practicienilor în insolvenţă şi a Deciziei nr. 95/27.05.2015, depunând în anexă o adresă a DGRFP Timişoara – AJFP Arad, adresată petentului.

În raport de dispoziţiile art. 45 alin. 1 lit. d), art. 57 alin. 1-4 din Legea nr. 85/2014 s-a reţinut că cererea formulată este ulterioară primei şedinţe a adunării creditorilor, practicianul în insolvenţă nemaifiind provizoriu, astfel că nu se mai poate pune problema confirmării/desemnării practicianului în insolvenţă, o cerere în acest sens având la bază o hotărâre de adunare de creditori sau  decizie a unui creditor, fiind inadmisibilă.

În cauză, deşi din conţinutul înscrisului depus la dosar rezultă doar implicit nu explicit şi deşi nu se indică vreun temei de drept, judecătorul-sindic a reţinut că  petentul tinde la confirmarea sa ca şi practician în insolvenţă în prezenta procedură în baza art. 45 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

Cererea petentului aduce la cunoştinţa judecătorului-sindic o decizie internă a unui creditor, deşi creditorul nu şi-a manifestat expres voinţa ca această decizie să producă efecte juridice în procedură, ori o decizie internă nu poate produce efecte externe decât după exteriorizarea voinţei decidentului în acest scop. Până la acel moment decidentul poate să revină asupra deciziei sale fără vreo justificare şi fără a risca angajarea vreunei răspunderi.

S-a reţinut că decizia este prezentată în copie fără semnare pentru conformitate cu originalul şi nu a fost publicată în Buletinul procedurilor de insolvenţă conform prevederilor art. 45 alin. 6 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

Lipsa de diligenţă a creditorului DGRFP Timişoara- AJFP Arad, care a depus declaraţia de creanţă la data de 27.04.2015, de a desemna prin procedură internă, până la 14.05.2015, practicianul în insolvenţă agreat de acesta şi de a publica decizia sau a vota în adunarea creditorilor s-a reţinut că nu poate fi folosită de acesta în favoarea sa spre a obţine înlocuirea practicianului în insolvenţă ulterior primei şedinţe a adunării creditorilor.

Raportat la închiderea procedurii, judecătorul sindic a reţinut că, în ciuda eforturilor depuse de lichidatorul judiciar, în patrimoniul debitoarei nu au fost identificate bunuri sau alte resurse care să permită acoperirea datoriilor societăţii şi nici elemente de natură să justifice atragerea răspunderii membrilor organelor de conducere ale societăţii debitoare.

În atare situaţie, văzând că niciunul dintre creditorii debitoarei nu a contestat raportul privind cauzele şi împrejurările care au condus la starea de insolvenţă şi nici nu a înţeles să avanseze sumele necesare acoperirii cheltuielilor administrative, judecătorul sindic a apreciat că în cauză sunt incidente prevederile art. 174 alin. 1 din Legea nr. 85/2014, motiv pentru care a dispus închiderea procedurii.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel creditoarea DGRFP Timişoara-AJFP Arad prin care a solicitat schimbare sentinţei atacate în sensul continuării procedurii insolvenţei debitoarei şi înlocuirii lichidatorului judiciar C.I. R. SPRL cu practicianul în insolvenţă M.R.L.- Filiala Timiş SPRL pentru un onorariu lunar de 200 lei şi un onorariu de succes de 0%.

În motivare a arătat că potrivit art. 2 din Legea 85/2014 "scopul prezentei legi este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului", situaţie care impune lichidatorului judiciar un ansamblu de măsuri şi diligente în vederea îndeplinirii scopului propus al legii. Dacă contrar tuturor acestor iniţiative nu se pot identifica bunuri urmăribile care să acopere pasivul debitoarei, din evidenţele contabile rezultă că nu sunt sau nu au rămas bunuri în inventar, precum si numai dacă se constată cu certitudine că nu sunt persoane cărora ie poate fi imputată vina de a fi provocat starea de insolventa, abia atunci se poate propune judecătorului sindic închiderea procedurii, potrivit art. 174 din Legea 85/2014.

Mai arată că este imposibil de acceptat o soluţie de închidere a unei proceduri de faliment cât timp nu a fost respectată o dispoziţie imperativă a legii, prin acest fapt ajungându-se la imposibilitatea realizării scopului declarat al legii, enunţat în mod imperativ în art. 2 al Legii nr. 85/2014.

Având în vedere cele expuse, consideră că nu se impune avansarea de sume de către creditorii societăţii debitoare, pentru continuarea procedurii insolvenţei cheltuielile ocazionate de continuarea procedurii insolventei urmând a fi recuperate din fondul de lichidare prevăzut de art. 39 alin. 4 din Legea nr. 85/2014, actualizată, iar motivarea primei instanţe conform căreia lichidatorul judiciar nu a identificat existenţa unor bunuri în patrimoniul debitoarei este lipsită de temei legal. Lichidatorul judiciar a prezentat raportul final, fără a fi formulată acţiune de atragere a răspunderii fostului administrator al debitoarei. Raportul final a fost aprobat de judecătorul sindic care a închis nelegal procedura prevăzută de Legea nr. 85/2014, fără a se atrage răspunderea organelor de conducere a S.C. P.C. S.R.L.

Consideră că lichidatorul judiciar nu şi-a îndeplinit toate obligaţiile care îi revin potrivit Legii nr. 85/2014, actualizată, astfel că procedura de insolvenţă nu trebuia închisă.

De asemenea, consideră că nu au fost întreprinse toate măsurile pentru obţinerea informaţiilor şi datelor necesare identificării bunurilor mobile sau imobile aflate în patrimoniul societăţii debitoare.

Învederează şi faptul că nu s-au făcut cercetări la O.C.P.I., privind eventuale bunuri imobile înscrise în cartea funciară, la Arhiva electronică de gajuri mobiliare şi la bănci, pentru eventuale conturi bancare.

Având în vedere faptul ca instanţa a dispus închiderea procedurii insolvenţei conform art. 174 din Legea nr. 85/2014, consideră că nu sunt incidente dispoziţiile acestui articol.

Totodată, apelanta apreciază că prin sentinţa atacată, Tribunalul Arad în mod greşit a respins cererea de înlocuire a lichidatorului judiciar formulată în cauză, reţinând că ulterior primei şedinţe a adunării creditorilor nu se mai poate pune problema confirmării/desemnării practicianului în insolvenţă, o cerere în acest sens având la bază o hotărâre de adunare de creditori sau decizie a unui creditor, fiind inadmisibilă.

Astfel, se arată că prin Decizia nr. 95/27.05.2015 emisă de Comisia cu atribuţii de selectare a practicienilor în insolvenţă din cadrul D.G.R.F.P. Timişoara -A.J.F.P. Arad a fost selectat M.R.L.- Filiala Timiş SPRL pentru societatea debitoare, cu un onorariu lunar de 200 lei şi onorariu de succes de 0 %, creditoarea publicând în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă nr. 10674/11.06.2015 anunţul privind schimbarea lichidatorului judiciar al debitoarei S.C. P.C. S.R.L., contrar celor reţinute de instanţa de fond.

Având în vedere că deţine 74,39 % din totalul creanţelor, apelanta consideră că a fost întrunită condiţia pentru formularea cererii de înlocuire a lichidatorului judiciar, solicitând să se constate că nu a confirmat la prima adunare a creditorilor din 14.05.2015 practicianul în insolvenţă numit de instanţă şi că textul de lege nu condiţionează efectuarea cererii de înlocuire de prima adunare a creditorilor, cum în mod greşit a reţinut instanţa de fond.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 466 si art. 480 alin. 2 Cod procedură civilă şi Legea nr. 85/2014.

Examinând apelul de faţă, prin prisma criticilor formulate de apelantă şi a prevederilor art. 466 şi urm. C. pr. civ., Curtea constată că acesta este nefondat.

Astfel, în cauză închiderea procedurii s-a realizat în baza art. 174 din Legea nr. 85/2014, conform căruia: „(1) în orice stadiu al procedurii prevăzute de prezentul titlu, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative şi niciun creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul-sindic va audia de urgenţă creditorii într-o şedinţă, iar în cazul refuzului exprimat de aceştia de a avansa sumele necesare sau în cazul neprezentării acestora, deşi s-a îndeplinit procedura citării prin BPI, va da o sentinţă de închidere a procedurii, prin care se dispune şi radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.

(2) în cazul prevăzut la alin. (1) nu sunt aplicabile prevederile art. 167."

Pentru a se dispune această măsură s-a constatat de judecătorul sindic, pe baza raportului de activitate prezentat de lichidatorul judiciar desemnat pe seama debitoarei, că debitoarea nu dispune de bunuri valorificabile şi că creditorii debitoarei nu şi-au manifestat intenţia de a avansa eventualele sume ce ar fi necesare continuării procedurii de insolvenţă.

Astfel, lichidatorul judiciar, având la dispoziţie actele contabile ale debitoarei, a întocmit raportul privind cauzele şi împrejurările care au generat apariţia stării de insolvenţă a debitoarei, constatând că nu sunt incidente prevederile art.169 din Legea nr. 85/2014. De asemenea, în averea debitoarei nu au fost identificate faptic bunuri sau alte resurse financiare de natură a asigura continuarea procedurii.

Niciunul dintre creditori nu a fost prezent la şedinţa primei instanţe din 17.06.2015, când s-a pus în discuţie închiderea procedurii în baza art. 174 din Legea nr. 85/2014.

În aceste condiţii, închiderea procedurii în baza art. 174 din Legea nr. 85/2014 se poate dispune oricând, nefiind condiţionată de vreun act sau moment anume în cadrul procedurii insolvenţei.

În ceea ce priveşte cererea creditoarei de a fi angajată răspunderea administratorului debitoarei, potrivit art. 169 alin. 1 din Legea nr. 85/2014, Curtea reţine că aceasta se poate face ca regulă numai la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului şi numai ca excepţie în condiţiile art. 169 al. 2 din lege.

De aceea, din interpretarea textului art. 169 din Legea nr. 85/2014 rezultă că, de fapt, creditoarea nu are calitatea procesuală activă să formuleze o cerere de atragere a răspunderii în primă instanţă şi, cu atât mai mult, nu poate face obiect al recursului o astfel de cerere.

De asemenea, lichidatorul judiciar nu poate fi obligat să formuleze o asemenea acţiune, dacă acesta consideră că nu sunt întrunite condiţiile legale pentru a se dispune antrenarea răspunderii membrilor de conducere sau de supraveghere din cadrul debitoarei aflate în procedura insolvenţei.

În ceea ce priveşte invocarea de către creditoare a dispoziţiilor art. 39 al. 4 din Legea 85/2014, de a fi continuată procedura apelându-se la fondul de lichidare, Curtea reţine că legiuitorul a prevăzut soluţia închiderii procedurii în baza art. 174 din Legea nr. 85/2014 pentru a se evita efectuarea de cheltuieli din fondul de lichidare în condiţiile în care se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative, iar creditorii, persoane direct interesate în continuarea procedurii, nu îşi asumă riscul efectuării unor astfel de cheltuieli.

În ceea ce priveşte cererea de înlocuire a lichidatorului judiciar, formulată de creditoarea DGRFP Timişoara – AJFP Arad, Curtea, fără a se pronunţa asupra chestiunii dacă ulterior primei şedinţe a adunării creditorilor se mai poate discuta confirmarea/desemnarea practicianului în insolvenţă, reţine că, dată fiind închiderea procedurii insolvenţei în baza art. 174 din Legea nr. 85/2014, o asemenea cerere nu îşi mai are justificarea, fiind deci nefondată.

Aşa fiind, constatând că nu există motive de schimbare sau anulare a sentinţei apelate, în baza art. 480 Cod procedură civilă Curtea a respins ca nefondat apelul.