Pensie magistrat

Calitatea de ,,pensionar,, în sensul Legii nr. 303/2004, se dobândeşte prin îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 82 – art. 86, condiţii printre care se află şi cea legată de eliberarea din funcţie, prin pensionare, a judecătorului. Ori, în lipsa emiterii decretului Preşedintelui României, precum şi a Hotărârii CSM, judecătorul, chiar dacă îndeplineşte condiţiile de eliberare din funcţie prin pensionare, nu va dobândi, în mod automat, calitatea de ,,pensionar,,. Cumulul pensiei cu salariul de magistrat.

Prin acţiunea civilă formulată de reclamantul BG împotriva pârâtei Casa Judeţeană de Pensii O, acesta a solicitat să fie obligată pârâta la plata pensiei de serviciu, la care a fost înscris prin Decizia cu nr…./2009, cu recalculările ulterioare, prin adăugarea de vechime în magistratură, cu începere din data de 01 noiembrie 2014, arătând că este titular al dreptului de pensie de serviciu, conform Deciziei nr. ../2009, emisă de Casa Judeţeană de Pensii O, recalculată prin adăugarea vechimii în magistratură, pentru activitatea ulterioară emiterii deciziei, ca judecător la Tribunalul O şi că, consideră că trebuie să fie recunoscut efectul normal al acestui drept, care este plata pensiei de serviciu întrucât, conform Legii nr. 134/15.10.2014, s-au abrogat prevederile art. 1, lit. c şi capitolul IV,  art. 17 – art. 26 din Legea nr. 329/2009, care nu permiteau cumulul pensiei din sistemul public de pensii, cu veniturile salariale sau asimilate salariilor în autorităţile ori instituţiile publice centrale şi locale, decât dacă nivelul pensiei nete nu depăşea nivelul câştigului salarial mediu brut. În plus, reclamantul arată că exercită în continuare, după data înscrierii la pensie de serviciu, funcţia de judecător. Reclamatul a mai arătat că întruneşte condiţia de a fi împlinit vârsta de 60 de ani, menţionată de art. 83¹ alin. 3 din Legea nr. 303/2004, pentru acest cumul al pensiei de serviciu cu salariul de magistrat, în condiţiile în care funcţionează în continuare ca judecător la Tribunalul O. Reclamantul a sesizat, în scris, instanţa de judecată cu excepţiile de neconstituţionalitate ale dispoziţiilor art. 82 alin. 2 şi art. 85 alin. 3 teza II din Legea nr. 303/2004, considerând, în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, potrivit cărora judecătorii care au fost eliberaţi din funcţie, prin pensionare, pot cumula pensia de serviciu cu veniturile dintr-o activitate profesională, că sunt neconstituţionale, în măsura în care exclud magistraţii care au fost înscrişi la pensie, dar care continuă activitatea de magistrat după data înscrierii la pensie. În susţinerea acestei excepţii, reclamantul arată că aceste dispoziţii încalcă dreptul la pensie, aşa cum acesta este prevăzut de dispoziţiile art. 47 alin. 2 din Constituţie, dreptul său la pensie constituind doar o prerogativă lipsit de conţinut, în absenţa plăţii pensiei, încălcându-se astfel şi principiul constituţional al egalităţii în drepturi  prevăzut de dispoziţiile art. 16 din Constituţie. S-a mai susţinut că, în aceste condiţii, în calitatea sa de judecător, este discriminat, în raport cu alţi magistraţi eliberaţi din funcţie, prin pensionare, care beneficiază de plata acestei pensii, fără a mai presta activitate, deşi sunt în aceiaşi situaţie. Reclamantul se consideră discriminat şi faţă de magistraţii care au după eliberare din funcţie, au fost reîncadraţi ca judecători, cumulând pensia de serviciu cu salariul de magistrat. Reclamantul a precizat că asupra acestor dispoziţii legale, Curtea Constituţională nu s-a mai pronunţat. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85 alin. 3 teza II din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, potrivit cărora plata pensiei de serviciu se face de la data prevăzută în decretul Preşedintelui de eliberare din fundaţie, sau în lipsă, de la data publicării în Monitorul Oficial al României, reclamantul a arătat că aceste dispoziţii legale sunt neconstituţionale, deoarece exclud de la plata pensiei de serviciu pe magistraţii înscrişi la pensie care continuă activitatea după data înscrierii la pensie. Reclamantul a arătat că argumentaţia este similară  cu cea menţionată în susţinerea primei excepţii, considerând că şi aceste dispoziţii încalcă dreptul său la pensia de serviciu, aşa cum este prevăzut acest drept de dispoziţiile art. 47 alin. 2 din Constituţie.

Tribunalul a respins acţiunea formulată de reclamantul BG împotriva pârâtei, reţinându-se că, prin decizie de pensionare reclamantului i s-a calculat pensie de serviciu, începând cu data de ...2009, conform dispoziţiilor art. 82 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, pensia de serviciu urmând a fi acordată de la data prezentării deciziei de încetare a calităţii de asigurat, iar potrivit adeverinţelor emise de către Tribunalul O, ulterior datei la care a fost acordată pensia de serviciu, reclamantul a continuat activitatea, acesta având, la data de 26.01.2015, calitatea de magistrat. S-a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 82 alin. 1 şi alin. 2 din Legea nr. 303/2004, actualizată, judecătorii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80%, din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De asemenea, judecătorii  se pot pensiona la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. 1, dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani, numai în funcţia de judecător, la calcularea acestei vechimi luându-se în considerare şi perioadele în care judecătorul a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult. Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 83 alin. 2, judecătorii care au fost eliberaţi din funcţie prin pensionare pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective, iar potrivit dispoziţiilor art. 85 alin. 3, teza a II, plata pensiei se face de la data prevăzută în decretul Preşedintelui României, ca fiind data eliberării din funcţie sau, în cazul lipsei unei astfel de date, de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului Preşedintelui României de eliberare din funcţie. S-a apreciat că, de principiu, pensia constituie o prestaţie de asigurări sociale care se acordă începând cu data dobândirii calităţii de pensionar, aceleaşi coordonate aplicându-se şi în cazul pensiei de serviciu, beneficiarul acesteia trebuind să îndeplinească condiţiile legale pentru dobândirea acestei calităţi. Calitatea de ,,pensionar,, în sensul Legii nr. 303/2004, se dobândeşte prin îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 82 – art. 86, condiţii printre care se află şi cea legată de eliberarea din funcţie, prin pensionare, a judecătorului. Ori, în lipsa emiterii decretului Preşedintelui României, judecătorul, chiar dacă îndeplineşte condiţiile de eliberare din funcţie prin pensionare, nu va dobândi, în mod automat, calitatea de ,,pensionar,,. În consecinţă, judecătorul care nu a fost eliberat din funcţie, prin pensionare şi nu a dobândit calitatea de pensionar, nu este în aceeaşi situaţie juridică cu cel care a fost eliberat prin pensionare şi a dobândit calitatea de pensionar, astfel încât tratamentul juridic aplicat în privinţa acestuia nu poate fi decât diferit. Faptul că, ulterior, judecătorul se reîncadrează în muncă şi cumulează pensia de serviciu cu veniturile realizate din activitatea în care s-a reîncadrat nu echivalează cu o renunţare la calitatea de pensionar, ci cu un cumul între două calităţi, ceea ce şi determină cumulul dintre prestaţiile aferente acestora. Prin urmare, s-a concluzionat că dispoziţiile legale criticate de către reclamant nu sunt contrare art. 16 din Constituţie, tratamentul juridic diferit aplicat judecătorului pensionat în raport cu cel nepensionat, sub aspectul punerii în plată a pensiei de serviciu, datorându-se situaţiilor diferite în care aceştia se află. Instanţa a mai reţinut că, în sistemul public general de pensii, împlinirea vârstei de pensionare şi a stagiului minim de cotizare are drept consecinţă încetarea de drept a contractului de muncă, potrivit dispoziţiilor art. 56 alin. 1 lit. c, teza I din Legea nr. 53/2003, republicată, şi numai din acest moment asiguratul poate dobândi calitatea de ,,pensionar,, în condiţiile Legii nr. 263/2010, privind sistemul unitar de pensii publice. Astfel, se apreciază că, în niciun caz, nu se poate pune în plată pensia, fără dobândirea calităţii de ,,pensionar,, constatată ca atare. În aceste condiţii, acceptarea cumulului între pensia de serviciu cu salariul de judecător ar echivala cu acordarea unui privilegiu nepermis unei categorii socioprofesionale, contrar dispoziţiilor art. 16 din Constituţie. În cauză, instanţa constată că, după emiterea Deciziei de pensionare nr…./2009, reclamantul a ales să desfăşoare activitate în funcţia de judecător, în continuare, fără să fie eliberat din funcţie şi fără să solicite punerea în plată a pensiei de serviciu, nefiind emis, în acest sens, Decretul Preşedintelui şi Hotărârea CSM, privind eliberarea sa din funcţie. În privinţa invocării dispoziţiilor art. 47 alin. 2 din Constituţie, instanţa a constatat că acest text constituţional vizează pensiile contributive, şi nu cele de serviciu, potrivit Deciziei nr. 873 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, acestea din urmă fiind acordate în considerarea statutului de care se bucură o anumită categorie socioprofesională. Astfel, în condiţiile art. 29 alin. 4 din Legea 47/1992, republicată, în cauză, dispoziţiile art. 82 alin. 2, art. 83 alin. 2 şi cele ale art. 85 alin. 3 teza II din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, nu intră în contradicţie cu prevederile art. 16 şi art. 47 alin. 2 din Constituţia României. În acest sens, se poate reţine şi că, potrivit dispoziţiilor art. 47 alin. 2 din Constituţie, dreptul la pensie se exercită potrivit legii, astfel că, legiuitorul este în drept să stabilească condiţiile şi criterii de acordare a pensiei, modul de calcul al drepturilor de pensie, data plăţii, în raport cu statutul de magistrat şi cel de pensionar deci criterii diferite pentru anumite categorii socioprofesionale, iar situaţia diferită în care se află anumite categorii de persoane, în cauză magistraţii, justifică sau chiar impune instituirea prin lege a unui tratament juridic rezonabil diferenţiat, fără ca acesta să reprezinte privilegii sau discriminări, în sensul dispoziţiilor art. 16 din Constituţia României.

Domenii speta

Spete similare