Minori si familie

Sentinţă civilă 201 din 21.01.2015


JUDECATORIA

Prin cererea inregistrata la instanta cu nr. X din 22.12.2014, reclamantul X X-X,prin reprezentant legalX X-X a solicitat sa se emita un ordin de protectie impotriva paratului X X, ordin prin care sa se dispuna:

- reintegrarea sa in locuinta familiei din X, str. X,

- obligarea paratului la pastrarea unei distante minime de 200 de metri fata de reclamant sifata debunicul X X , precum si

-interdictia pentru parat de a se deplasa in X, str. X,

- interdictia pentru parat a oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu reclamantul.

In motivarea cererii, reclamantul, prin reprezentant legal, a aratat ca intre el si parat exista relatia de familie, respectiv tata-fiu, a mai formulat anterior cerere impotriva paratului, ce face obiectul dosarului nr. X/2014, iar paratul este parte in dosarul X/2014 si X/2014. Se mai arata ca in locuinta familiei convietuieste alaturi de mama sa X X, X X- bunica si X X – X – bunicul.

A aratat ca la data de 15.12.2014 minorul a fost luat cu forta si dus intr-un domiciliu necunoscut, paratul exercitand violente verbale in prezenta acestuia, fiind in stare de ebrietate, punandu-i viata in pericol. Sustine ca si anterior au mai existat agresiuni verbale fata de reclamant.

In drept, reclamantul a invocat prevederile Legii nr. 217/2003, republicata.

In dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar, in copie, acte de stare civila,fisa UPU,Sentinta civila nr. X/2014, Sentinta civila nr. X/25.06.2014, plangerea penala inregistrata la Parchetul de pe langa Judecatoria X la data de 18.12.2014.

Paratul nu a depus intampinare,i s-a asigurat asistenta judiciara obligatorie potrivit art. 27 alin 4 din Legea nr. 217/2003, iar la termenul din data de 21.01.2015 paratul a fost reprezentat de avocat ales.

Judecata cauzei s-a facut cu citarea partilor.

Din analiza actelor si lucrarilor dosarului, se retin urmatoarele:

Reclamantul minor X X-X este fiul paratului X X, rezultat din casatoria acestuia din urma cu reprezentatul legal al reclamantului, X X –X.

Prin Sentinta civila nr. X/05.11.2014 pronuntata de Judecatoria X in dosarul nr. X/2014 a fost admisa actiunea de divort formulata de reclamanta X X X in contradictoriu cu paratul X X si s-a dispus desfacerea din vina paratuluicasatoria incheiata de parti la data de 30 august 2008, inregistrata cu nr.327 in Registrul de stare civila al Primariei Municipiului X, jud. X. Totodata s-a dispus ca autoritatea parinteasca asupra minorului X X X, nascut la data de 11 octombrie 2008, sa fie exercitata de catre reclamanta, iar locuinta minorului X X X, nascut la data de 11 octombrie 2008,a fost stabilita la mama. Paratul a fost obligat sa plateasca reclamantei suma de 165 lei lunar cu titlu de obligatie de intretinere pentru minorul X X X, nascut la data de 11 octombrie 2008, incepand cu data inregistrarii actiunii, 19 iunie2014 si pana la majoratul minorului.

Pentru a pronunta aceasta solutie in ceea ce priveste situatia juridica a minorului s-a retinut ca este in interesul acestuia ca autoritatea parinteasca asupra sa sa fie exercitata de reclamanta, intrucat minorul se afla in grija ei si ar putea fipusain situatia de a nu putea lua hotarari in privinta minorului, avand in vedere ca tatal nu s-a implicat in cresterea minorului dupa despartirea in fapt si nu-l viziteaza. De altfel,paratul nu a avut obiectiuni la aceasta solicitare.

S-a mai retinut ca fata de imprejurarea ca minorul se afla in grija reclamantei si sprijinita de parinti, aceastaii poate asigura conditii materiale si morale,asa cum rezulta din concluziile referatului de ancheta psiho sociala intocmit de Directia de Asistenta Sociala X , jud.X, astfel ca este in interesul minorului ca locuinta acestuia sa fie stabilita la–Mama.

Potrivit art. 402 din Codul civil, paratul a fost obligat sa contribuie la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala aleminorului prin plata lunara a unei pensii de intretinere, stabilita in bani, suma ce va fi datorata, conform disp.art.532 alin.1 Cod civil,incepand cu data inregistrarii actiunii, 19 iunie 2014 si pana la majoratul minorului.

Prin Sentinta civila nr. X/25.06.2014 pronuntata de Judecatoria X in dosarul nr. X/2014 a fost admisa in partecerereamodificata formulata de reclamanta-victima X X in contradictoriu cu paratul-agresor X X, si s-a emis un ordin de protectie in scopul inlaturarii starii de pericol in care se afla reclamanta - victima, X X si s-a dispus urmatoarele masuri, pe o durata de sase luni: obligarea paratuluisapastreze o distanta minima de 200 m fata de reclamanta, copilul partilor X X-X siparintii reclamantei: X X si X X. Totodata s-a interzis paratului sa se deplaseze la locuinta reclamantei si parintilor acesteia situata in X, str. X, jud.X; s-a interzisoricecontact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod cu reclamanta, copilul si parintii acesteia.

De asemenea s-a dispus stabilirea locuintei minorului X X-X, nascut la data de 11.10.2008, la mama.

Prin aceeasi hotarare s-a pus in vedere paratului agresor, X X, dispozitiile art.27 indice 8 din Legea 25/2010si s-a atras atentia acestuiaca incalcarea oricareia dintre masurile dispuse prin ordinul de protectie constituie infractiunea de nerespectare a hotararii judecatoresti si se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an.

Pentru a pronunta aceasta solutie instanta a retinut ca in cauza sunt aplicabile dispozitiile Legii 25/2012 . Partile sunt soti si potrivit art.2 indice 2pct.2 lit.b din Legea nr. 25/2012 se incadreazain acceptiunea data de legiuitor notiunii demembru de familie.

Din declaratia martorului audiat coroborata cu inscrisurile depuse in proba, instanta a retinut ca paratul agresor, consuma alcool si se comporta agresiv cu reclamanta de mai mult timp. In urma cu doua saptamani paratul a lovit-o pe reclamanta in prezenta copilului lor minor si in prezenta tatalui reclamantei. A amenintat-o pe reclamanta cu moartea. Cu toate ca reclamanta a sustinut ca paratul detine arme nu a rezultat din probe acest aspect.

S-a mai retinut ca violentele paratului nu sunt intamplatoare ci exista o constanta in exercitarea acestora fata de reclamanta si familia ei. Reclamanta s-a separat de parat si locuieste cu minorul la parintii ei.

In ceea ce priveste existenta unei situatii faptice cu un grad sporit de pericol pentru victima astfel incat ordonanta de protectie prin ea insasi sa aiba menirea de a inlatura starea de pericol, instanta a retinut ca acest pericol iminent a fost dovedit de reclamanta victimasi se impune ca aceasta sa fie protejata prin inlaturarea pericolului ce-l reprezinta pentru ea, copil si pentru parintii reclamantei comportamentul agresiv al paratului.

La data de 18.12.2014 mama minorului-reclamant a formulat plangere penala impotriva paratului, inregistrata la Parchetul de pe langa Judecatoria X, prin care a sesizat faptul ca paratul nu a respectat Sentinta civila nr. X/25.06.2014 privind ordinul de protectie , prin aceea ca a mers in locul unde se afla minorul, respectiv la domiciliul unei prietene,X X , a luat copilul cu forta si nu l-a mai inapoiat mamei.

Potrivit adresei nr. 301127/13.01.2015 comunicata instantei de Politia Municipiului X, in prezent se efectueaza cercetari in vederea solutionarii plangerii penale formulata de X X, dosarul fiind in stadiu de finalizare.

Potrivit Raportului de evaluare psihologica preliminar nr. 12/13.01.2015 intocmit de cabinet de psihologie expertiza judiciara Ionel Bratianu, s-a retinut ca minorul X X X se prezinta cu trasaturi psiho emotionale de disconfort in contextul conflictului intretinut de tata cu manifestari explozive de violenta verbala in prezenta copilului. Jocul copilului este agresiv, cu folosirea mesajelor internalizate ca fiind cu valori de jargon, vulgaritate. In plan comportamental sunt evidente starea de disconfort emotional aceasta stare este mascata prin evadare in joc, zambet nejustificat, ton ridicat pentru a masca suferinta. In cadrul interviului sunt evidentiate trairea sentimentelor legate de alerta, spaima. In prezent X este crescut si ingrijit de catre bunicii materni, sunt satisfacute nevoile specifice ale copilului. Se arata ca evaluarea s-a facut lasolicitarea bunicului matern X X.

Prin declaratia data in instanta, martorul X X-X, propus de reclamant si care este bunicul reclamantului, a aratat ca relatia dintre parat si reclamant nu este una tocmai buna deoarece paratul este violent si consumator de alcool, se poarta urat cu minorul si vorbeste urat in fata acestuia. Dupa finalizarea actiunii de divort dintre parintii minorului, acesta are locuinta stabila la bunicii materni, insa mai locuia si la o cunostinta, X X, pe perioada cat bunicii erau la serviciu, X X ocupandu-se de ducerea si aducerea minorului de la scoala. Arata ca la data de 15.12.2014 minorul a fost luat din locuinta numitei X X de catre parat, impotriva vointei minorului, fiind luat mai mult cu forta. Minorul a fost intrebat de cei de la Protectia minorului unde vrea sa locuiasca si a declarat ca vrea sa stea la X. A mai declarat martorul ca din data de 23.12.2014 minorul locuieste din nou la ei, fiind luat de la parat cu executorul judecatoresc. Paratul a venit in vizita la minor in urma cu o saptamana si era in stare de ebrietate, nu i s-a permis sa vada minorul,desi nu a fost violent sau agresiv. A mai revenit si cu alta ocazie cand nu erain stare de ebrietate a fost primit in casa de bunicii materni ai reclamantului, a stat 5 minute de vorba cu minorul in prezenta bunicilor, a vorbit frumos cu minorul , nu l-a bruscat. Martorul, fata de care s-a solicitat de altfel si instituirea ordinului de protectie, a mai declarat ca este sunat de parat cam la 3-4 zile, insa nu-i raspunde la telefon, astfel ca in ultimul timp paratul nu l-a mai sunat. Sustine ca a asistat la acte de violenta exercitate de parat in prezenta minorului in preajma actiunii de divort, insa dupa acea perioada nu mai asistat la astfel de scene. Martorul a apreciat ca este necesar un ordin de protectie deoarece paratul il influenteaza negativ pe minor, il invata sa injure, sa bata copiii la scoala, dar si din cauza consumului de alcool, minorul receptand ideile negative. Minorul i-a povestit ca in perioada cat a fost la parat a locuit la mai multe adrese, ba la un unchi, ba la hotel, paratul l-a scuipat si dat afara din locuinta. A apreciat ca viata minorului este i pericol din cauza consumului de catre parat de alcool si a drogurilor. Exista doua dosare penale impotriva paratului unul de distrugere si unul de conducere sub influenta bauturilor alcoolice.

Prin declaratia data in fata instantei, martora X X, prietena a mamei minorului reclamant, a aratat ca aceasta este plecata de la sfarsitul lunii noiembrie in Irlanda, iar intre cele doua a existat o intelegere ca pentru o perioada de 6 luni minorul sa locuiasca la martora in schimbul unei remuneratii. Minorul locuia si la bunici pe perioada week-end-uluisi in perioada vacantelor scolare. Martora a declarat ca paratul obisnuia sa-l sune pe minor la 3-4 zile , venea la el in vizita, se intalneau in fata blocului , martora il urmarea pe minor si nu a observat niciodata un comportament violent al paratului asupra minorului, Dupa intalnirea cu paratul minorul era neschimbat , nu i-a povestit niciodata despre cum se comporta paratul cu el. Martora a mai declarat ca dupa 3 saptamani de la plecarea mamei minorului, respectiv la data de 15.12.2014 a fost sunata de cei de la Asistenta sociala care i-au spus sa duca minorul la ei intrucat tatal copilului doreste sa-l ia la el. A vorbit la telefon cu paratul, acesta i-a vorbit frumos, i-a explicat ca doreste sa ia minorul pentru ca este tatal sau si nu vrea ca minorul sa locuiasca la straini, desi stia de la inceput ca minorul este la ea, nu aprotestat , ba dimpotriva spunea minorului sa asculte de ea. A mai declarat ca in ziua de 15.12.2014 a vrut sa duca minorul cu masina personala insa paratul era deja in fata blocului cu o masina si a insistat sa mearga cu el. La Protectia copilului minorul a fost intrebat daca vrea sa mearga la tata, acesta a fost de acord pentru cateva zile. Martora a declarat ca nu a asistatin tot acest interval de timp la acte de violenta fizica sau verbala exercitate de parat asupra minorului, ea stia insa de la mama minorului ca paratul este violent si consumator de alcool. Martora a mai declarat si ca nu a observat la minor sa nu-si doreasca intalnirile cu tatal.

Conform art. 4 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, republicata, violenta in familie se manifesta sub urmatoarele forme:

a) violenta verbala - adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenintari, cuvinte si expresii degradante sau umilitoare;

b) violenta psihologica - impunerea vointei sau a controlului personal, provocarea de stari de tensiune si de suferinta psihica in orice mod si prin orice mijloace, violenta demonstrativa asupra obiectelor si animalelor, prin amenintari verbale, afisare ostentativa a armelor, neglijare, controlul vietii personale, acte de gelozie, constrangerile de orice fel, precum si alte actiuni cu efect similar;

c) violenta fizica - vatamarea corporala ori a sanatatii prin lovire, imbrancire, trantire, tragere de par, intepare, taiere, ardere, strangulare, muscare, in orice forma si de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otravire, intoxicare, precum si alte actiuni cu efect similar;

Conform art. 23 alin.1 din Legea nr. 217/2003:

„(1) Persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa in pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei poate solicita instantei ca, in scopul inlaturarii starii de pericol, sa emita un ordin de protectie, prin care sa se dispuna, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre urmatoarele masuri - obligatii sau interdictii:

a) evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate;

b) reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in locuinta familiei;

c) limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei comune atunci cand aceasta poate fi astfel partajata incat agresorul sa nu vina in contact cu victima;

d) obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate;

e) interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza ori le viziteaza periodic;

f) interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu victima;

g) obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute;

h) incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora”.

Potrivit art.2 din Legea nr. 217/2003, republicata, protectia si promovarea drepturilor victimelor violentei in familie se realizeaza in conformitate cu urmatoarele principii:

a) principiul legalitatii;

b) principiul respectarii demnitatii umane;

c) principiul prevenirii savarsirii actelor de violenta in familie;

d) principiul celeritatii;

e) principiul parteneriatului;

f) principiul egalitatii de sanse si de tratament."

In scopul realizarii acestor principii judecarea cauzei are loc de urgenta potrivit regulilor ordonantei presedintiale cu asigurarea asistentei juridice pentru parat. Totodata aceasta procedura speciala presupune existenta unei situatii faptice cu un grad sporit de pericol pentru victima, astfel incat ordonanta de protectie prin ea insasi sa aiba menirea de a inlatura starea de pericol.

In prezenta cauza reclamantul, prin reprezentantul legal nu a facut dovada starii de pericol iminent in care s-ar afla,astfel incat, instanta apreciaza ca solicitarea nu indeplineste conditiile impuse de Legea nr. 213/2003, intrucat nu existaprobe din care sa rezulte ca seimpune luarea vreunei masuri dintre cele solicitatepe motiv caintegritatea fizica sau psihica ii este pusa in pericol, considerente pentru care cererea urmeaza sa fie respinsa . Din probele administrate rezulta ca paratul incearca sa aiba legaturi personale cu minorul, solicitand in acest scop de fiecare data acceptul celor caruia minorul ii este incredintat in fapt de catre mama, fie bunicilor materni, fie unor cunostinte. S-a facut dovada ca atunci cand aceste persoane nu sunt de acord ca minorul sa-l intalneasca pe parat, acesta din urma nu vocifereaza, nu este agresiv sau violent. Atunci cand minorul a fost luat de parat , la data de 15.12.2014 paratul nu l-a luat cu forta, ci a avut sustinerea celor de la Centrul de Primire in Regim de Urgenta pentru Copilul abuzat, neglijat, exploatat X in fata carora a incheiat Angajamentul nr. 983/15.12.2014. Minorul nu se teme de tatal sau, accepta sa se intalneasca cu acesta, a acceptat chiar si sa locuiasca cu el.

Instanta retine si ca a obliga paratul sa nu se apropie de copilul sau ar insemna sa fie afectate relatiile dintre parinte si copil, ceea ce ar contraveni interesului minorului.

Faptul ca paratul este cercetat in mai multe dosare penale nu face dovada starii de pericol asupra minorului. Trebuie facuta distinctie intre conflictul parintilor minorului si dreptul minorului la viata defamilie si la interesul ca acesta sa pastreze relatiile cu ambii parinti.

In ceea ce priveste cererea de a obliga pe parat sa pastreze distanta fata de X X , bunicul minorului reclamant instanta retine ca aceasta este neintemeiata, nu s-a facut dovada starii de pericol iminent in care s-ar afla,astfel incat, instanta apreciaza ca solicitarea nu indeplineste conditiile impuse de Legea nr. 213/2003, intrucat nu existaprobe din care sa rezulte ca seimpune luarea vreunei masuri dintre cele solicitatepe motiv caintegritatea fizica sau psihica ii este pusa in pericol. Dimpotriva X X, audiat si in calitate de martor a aratat ca paratul a inteles ca nu au ce discuta astfel ca in ultimul timp nu-l mai suna. De asemenea, martorul a aratat ca il primeste pe parat in imobil pentru a-l vedea pe minor, iar in aceste situatii paratul nu este agresiv nici cu minorul dar nici cu bunicii materni.

Fata de aceste considerente, urmeaza a respinge cererea astfel cum a fost precizata.

Fata de dispozitiile art.453 C.proc. civ. constatand careclamantul, prin reprezentant legala cazut in pretentii, va dispune obligarea acestuia la plata sumei de 200 lei cheltuieli de judecata catre stat pentru asistenta juridica acordata din oficiu paratului X X de Baroul de avocati X, potrivit delegatiei 3175 din 30.12.2014, suma ce va fi suportata din fondurile speciale aleMinisterului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.

5