Uzucapiune - Soluţie de respingere

Sentinţă civilă 1136 din 26.11.2014


Reclamantul C. I. GH. a chemat în judecata la data de 13.01.2014 pe paraţii pârâţii I.E., B.M., H.N. şi după precizarea acţiunii pe  paratul O.B. prin primar şi C.L. B. cu sediul în oraşul B., Bd. L., nr. , judeţul Prahova prin cererea înregistrata sub nr. de dosar 38/310/2011, pentru ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună constatarea dreptului sau de proprietate asupra terenului in suprafaţa de 408 mp situat in B., str. M. nr… jud. Prahova  - urmare a uzucapiunii de lungă durată, fata de dispoziţiile art.1860, art.1890 Cod civil, constatarea dreptului de proprietate asupra construcţiei  situata pe acest teren pe baza accesiunii reale imobiliare, fără cheltuieli de judecată .

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că prin certificatul de moştenitor nr. 721 din 1967 şi  prin certificatul de moştenitor nr. 32 din 1975  este  unicul moştenitor al  părinţilor săi C.E. si C.G.I.

Reclamantul pretinde că  părinţii săi au avut aşa cum rezultă din cuprinsul certificatelor de moştenitor enunţate mai sus o bucată de teren obţinută urmare unui partaj voluntar cu alţi moştenitori în suprafaţa de aproximativ 700-750 m.p., sau 885 m.p., aşa cum este inserată în actul din 1928.

Din totalitatea acestei suprafeţe de teren reclamantul arată că vândut în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.2195 din 03.08.2006 o suprafaţă de 446 m.p. nepotului său H.N., fiind efectuat si cadastru numai pentru aceasta suprafaţa de teren vânduta si care este situată tot la nr…

În continuare diferenţa de teren pentru care nu a avut niciodată titlu de proprietate În sensul legii numai un certificat de moştenitor a rămas ca Şi pana atunci În folosinţa mea netulburată.

Pe această suprafaţa de teren există şi o casa care a fost construită de părinţii reclamantului şi apoi îmbunătăţită permanent de el precum si de copiii săi, dar fără autorizaţie de construcţie. Casa este din cărămida si lemn, acoperită cu tablă, compusă din 5 camere in suprafaţa utilă de aproximativ 70 m.p.

 De la moartea  părinţilor săi reclamantul  a fost singurul  care a stăpânit neîntrerupt aceasta suprafaţa de teren, nefiind tulburat de către nimeni in posesia lui, exercitându-si de altfel toate prerogativele de proprietar, fiind îndeplinite condiţiile impuse de art.1860, art.1890 cod civil.

În drept , acţiunea a fost întemeiată  pe prevederile art.1860, art.,1890 , art. 494 din vechiul  cod civil sub imperiul cărora a început a opera uzucapiunea lungă şi pe celelalte acte normative incidente în speţa şi în dovedirea acesteia a solicitat probe cu înscrisuri, interogatoriul paraţilor , proba testimoniala cu doi martori expertiza extrajudiciara topografica.

Paratul O.B. - prin primar nu a formulat întâmpinare dar a trimis un răspuns  ( f 104--108) prin care învederează ca reclamantul figurează cu un rol fiscal compus din teren in suprafaţa  de 304 mp si clădire pentru care plăteşte impozit  , cu următoarele susţineri :

În ceea ce priveşte vecinătăţile terenului s-a arătat ca acesta nu se poate identifica în planurile cadastrale existente la Primărie si ca nu face parte din domeniul public sau privat al oraşului B.

 În cauză părţile au depus înscrisuri ( f 47-61, 70-87,100-107,110-115,138-139) ,) , au fost încuviinţaţi martorii C.C., M.E.I.,  propuşi de reclamant si a fost efectuata o expertiza tehnica de specialitate topometrica de către ing. Andreescu Florin Gabriel (f.111-1112) având ca obiective: identificarea, măsurarea, schiţarea si evaluarea terenului in litigiu.

S-a solicitat de către instanţa ( f 139) paratei sa se comunice care este regimul juridic al terenului in litigiu  in suprafaţa de 408 mp situat in B., str. M. nr…. jud. Prahova, daca face parte din domeniul public sau privat al oraşului care este suprafaţa care figurează in evidentele primăriei si care sunt proprietăţile limitrofe, respective daca a făcut obiectul Legii nr. 18/1991 sau Legii nr. 10/2001  daca s-a eliberat titlu de proprietate si, in caz afirmativ, sa se indice persoana pe numele căreia a fost emis, precum si orice alte informaţii deţinute cu privire la teren si sa depună înscrisuri doveditoare.

Primăria or.B. a răspuns solicitării instanţei prin adresa nr. 11526/10.11.2014 ( f. 143), comunicând ca: - din evidentele sale nu a fost identificat nici un teren cu suprafaţa si vecinătăţile indicate de reclamant; - terenul indicat de aceasta si măsurat de către expertul Andreescu Florin; - expertul nu s-a prezentat la sediul Primăriei pentru a obţine relaţii cu privire la acest teren; - terenul in litigiu nu a făcut obiectul Legii nr. 18/1991 si Legii nr. 10/2001. In dovedire s-a depus înscrisuri ( f. 146-149).

Din examinarea actelor si lucrărilor dosarului instanţa retine următoarele :

De pe urma defunctului tata al reclamantului, numitul C.Gr.I., decedat la data de 22.09.1967, a rămas, printre alte imobile si terenul - curte in suprafaţa de 700 mp situat in or. B., str. Fdt. M. nr…. jud. Prahova - vecin cu N.M., B. O., cu proprietatea scolii  si la m.n. cu IRSBC - conform certificatului  de moştenitor nr. 721 /30.111997 eliberat de Notariatul de Stat Local Câmpina ( f 31). In cuprinsul actului se mai menţionează ca , atât acest teren cat si celălalt teren  indicate la punctul 1 au fost dobândite de către defunct prin moştenire de tatăl sau, decedat din  1930.

În  calitate de moştenitori ai defunctului C.Gr.I. au rămas:  - C.I.E. - soţia supravieţuitoare si fiul acestuia C.I.Gh.

De pe urma defunctei mame a reclamantului, numita C.I.E. -  decedat la data de 09.12.1975, a rămas, printre alte imobile si terenul - curte in suprafaţa de 700 mp situat in or. B., str. Fdt. M. nr…. jud. Prahova - vecin cu N.M., B.O., cu proprietatea scolii si la m.n. cu IRSBC – conform certificatului  de moştenitor nr. 32 /24.021976 eliberat de Notariatul de Stat Local Câmpina ( f 31). In cuprinsul actului se mai menţionează ca, atât acest teren cat si celălalt teren  indicate la punctul 1 au fost dobândite de către defuncta prin moştenire de la soţul acesteia.

În  calitate de moştenitori ai defunctei C.I.E. a rămas fiul  acesteia C.I. Gh. Asupra terenului de 408 mp reclamantul pretinde dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea de lunga durata - fata de disp. art. 1860, 1890 din vechiul Cod civil.

În ceea ce priveşte dobândirea dreptului de proprietate - prevederile vechiului Cod civil - enumără modurile generale de dobândire prin art. 644 si 645 . Aceste dispoziţii sunt aplicabile in speţa de faţă in raport de disp. art. 6 din noul Cod civil si de altfel sunt reluate , in conţinutul lor, prin art. 557 alin. 1 din acelaşi cod.

Astfel , art.644 precizează că “proprietatea bunurilor se dobândeşte şi se transmite prin succesiune, prin legate, prin convenţie şi prin tradiţiune”. In privinţa succesiunii, ca mod de dobândire a dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale, legiuitorul a omis să facă precizarea că este vorba de succesiunea legală, câtă vreme succesiunea testamentară este prevăzută ca un mod distinct de dobândire (legatele ).

Art.645 adaugă că “proprietatea se mai dobândeşte prin accesiune sau incorporaţiune, prin prescripţie, prin lege şi prin ocupaţiune”.

Rezultă asadar că pot fi analizate ca moduri generale de dobândire a dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale: 1. contractul (convenţia) translativă sau constitutivă de drepturi reale; 2. succesiunea legală;  3.succesiunea testamentară; 4. uzucapiunea (prescripţia achizitivă); 5. accesiunea; 6. posesia de bună credinţă a bunurilor mobile; 7. dobândirea fructelor de către posesorul de bună credinţă a bunului frugifer; 8. tradiţiunea; 9.ocupaţiunea. Analizate global modurile de dobândire a dreptului de proprietate privesc toate acele mijloace reglementate de lege (acte şi fapte juridice), prin care se poate dobândi dreptul de proprietate, indiferent de forma sub care se prezintă.

Aceste moduri de dobândire a proprietăţii pot fi grupate după criterii variate, dintre care se reţin, ca fiind mai importante: întinderea dobândirii; momentul când operează transmisiunea, situaţia juridică a bunului şi caracterul transmisiunii.

1) Referitor la criteriul privind momentul când operează transmisiunea, se disting:  - moduri de dobândire între vii (inter – vivos) – si  moduri de dobândire pentru cauză de moarte (mortis causa).

Modurile de dobândire “inter – vivos” îşi produc efectul translativ de proprietate în timpul vieţii părţilor. Majoritatea modurilor de dobândire a dreptului de proprietate au acest caracter (contractele translative de proprietate, accesiunea, uzucapiunea, ocupaţiunea).

Modurile de dobândire “mortis causa” îşi produc efectul translativ de proprietate numai în momentul morţii proprietarului actual (succesiunea legală, succesiunea testamentară).

2) Cat priveşte criteriul referitor la situaţia juridică a bunului în momentul dobândirii – se reţin : moduri de dobândire a dreptului de proprietate originare - si  moduri de dobândire a dreptului de proprietate derivate.

Modurile de dobândire originare nu comportă o transmisiune juridică a dreptului de proprietate de la o persoană la alta pentru că, înaintea dobândirii, bunul nu a mai aparţinut altei persoane. Asemenea mod de dobândire originar  este uzucapiunea ( sau prescripţia achizitiva ) – proprietatea imobiliara dobândindu-se prin efectul unei posesiuni prelungite.

Modurile de dobândire derivate presupun un transfer al dreptului de proprietate de la o persoană la alta. Asemenea moduri de dobândire derivate sunt: contractele, succesiunea legală, succesiunea testamentară, tradiţiunea.

Posesia prelungita (uzucapiune, prescripţie achizitiva) este un mod originar, ce se întemeiază pe faptul posesiei, pe o stare de fapt, ce exclude ideea existentei unui act juridic translativ de proprietate, deoarece modurile de dobândire originare nu comportă o transmisiune juridică a dreptului de proprietate de la o persoană la alta pentru că, înaintea dobândirii, bunul nu a mai aparţinut altei persoane .

Ca efect al posesiei, uzucapiunea presupune o posesie utilă, neafectată  de niciunul dintre  viciile acesteia.

Două elemente trebuie să fie întrunite, cumulativ, pentru ca stăpânirea unui lucru să poată fi calificată drept posesie şi anume: un element material - corpus şi un element psihologic, intenţional-animus.

Dacă elementul material presupune contactul direct cu lucrul, concretizat în orice fel de acte materiale, animus implică intenţia, voinţa celui care stăpâneşte bunul de a efectua această stăpânire pentru sine, de a se comporta cu privire la lucru ca proprietar ori ca titular al altui drept real - animus domini sau animus sibi habendi.

Lipsa elementului psihologic face ca acela care deţine lucrul să nu albă calitatea de posesor, ci pe aceea de detentor precar.

Pe de alta parte  reclamantul nu a probat in niciun mod că în cauza este vorba de o posesie propriu-zisă, detenţia precară neputând fi  considerată  posesie.

Deşi este tratată ca viciu al posesiei în Codul civil, precaritatea reprezintă  însăşi lipsa posesiei.

Reclamantul  nu a demonstrat ca a exercitat o posesie utilă asupra suprafeţei de 408 mp., stăpânirea bunului, terenului pretins fiind lipsită de animus sibi habendi aceasta considerându-se titular al unui drept de proprietate, pentru care a achitat impozit doar pentru 304,5 mp nu pentru 713 mp, deci nu si pentru cei 408 mp astfel cum rezultă din istoricul de  rol fiscal depus la dosarul cauzei de către paratul O.B. prin primar şi C.L.B. 

Ţinând cont ca în prezenta cauza reclamantul nu a dovedit decât că este un detentor precar asupra ternului de 408 mp şi nu a dovedit nici calitatea de constructor de buna credinţă sau calitatea de constructor de rea credinţă  asupra imobilului construcţie  situat pe acest teren  şi nici nu s-a stabilit cu materialele cui şi dacă s-a construit pe partea din terenul proprietatea reclamantului, ce suprafaţa din construcţie e situată pe terenul proprietatea reclamantului, reclamantul neînţelegând să solicite în cauza efectuarea unei expertize constructor, absolut necesare pentru soluţionarea acestei cauze, instanţa urmează a considera prezentul capăt de cerere în constatare a dreptului de proprietate pe calea accesiunii imobiliare artificiale ca neîntemeiat cât şi prezenta acţiune având ca obiect uzucapiune, ca neîntemeiată.

În absenţa dovezilor referitoare la cheltuiala celui care a făcut construcţia, la valoarea materialelor si preţului muncii, la identificarea terenului pe care se afla construcţia, nefiind suficiente simplele susţineri ale reclamantului,  in absenta  unui probatoriu solid şi a unei expertize construcţii, instanţa va respinge prezenta acţiune, ca neîntemeiată.