Locatorul poate fi locatorul principal, sublocatorul, cesionarul şi dobânditorul imobilului, iar ocupantul este oricare persoană, alta decât proprietarul sau locatorul, care ocupă în fapt imobilul cu sau fără permisiunea ori îngăduinţa proprietarului.

Sentinţă civilă 147 din 05.03.2014


Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei T B la data de 05.02.2014, reclamantul M G, cu domiciliul în satul M, jud. G, l-a chemat în judecată pe pârâtul I A, cu domiciliul în com. M, sat C, jud. G, solicitând instanţei să dispună evacuarea pârâtului pentru lipsă de titlu, din imobilul situat în sat M, jud. G.

 De asemenea, a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, reclamantul a arătat că, în anul 2008, pe fond de vulnerabilitate în urma divorţului, i-a permis pârâtului să-şi ridice în curtea sa un magazin în schimbul plăţii unei chirii  de 250 lei/lună.

În anul 2012, reclamantul şi fosta soţie i-au vândut fiicei imobilul situat în sat M, jud. G, imobil compus din casă şi terenuri, rezervându-şi dreptul de abitaţie viageră doar asupra locuinţei.

Reclamantul a arătat că nu a putut să-l determine pe pârât să-şi ridice magazinul de pe terenul său, în ciuda tuturor eforturilor sale de a-l evacua,  cereri adresate diferitelor instituţii ale statului, precum Inspectoratul în Construcţii, Sanepid, Protecţia civilă, întrucât pârâtul nu are autorizaţie de construcţie a magazinului pe terenul său,

Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în valoare de 100 lei.

În dovedire, reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri.

La termenul de judecată din data de 24.02.2014, procedura fiind legal îndeplinită, pârâtul nu a depus întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii reclamantului ca fiind introdusă de către o persoană fără calitate procesuală activă, întrucât fiica reclamantului este proprietara terenului pe care este ridicat magazinul din anul 2012.

Pentru la termenul de judecată din data de 05.03.2014, când a fost prorogată discuţia cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active, părţile au depus o serie de înscrisuri, printre care: chitanţele prin care pârâtul a înţeles să dovedească plata taxei la cartea funciară pentru reclamant, copie sentinţă civilă nr. 16/15.01.2014 având ca obiect revendicare imobiliară, prin care s-a luat act de renunţarea fiicei reclamantului la judecarea cauzei, copie sentinţă divorţ dintre reclamant şi fosta soţie, declaraţia olografă a fostei soţii a reclamantului dată la 28.02.2014.

Analizând ansamblul probelor administrate în cauză, instanţa reţine următoarele:

Calitatea procesuală activă presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului  şi cel care este subiect activ în raportul juridic dedus judecăţii.

Faţă de excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, invocată de către pârât la primul termen de judecată, instanţa o va admite pentru următoarele considerente:

La data de 24.10.2012, reclamantul împreună cu fosta soţie, au vândut fiicei sale imobilul situat în com. M, jud. G, constituit din locuinţă, teren aferent şi teren cu păşune, rezervându-şi dreptul de abitaţie viageră doar asupra locuinţei.

Din schiţa locuinţei asupra căreia reclamantul cu fosta sa soţie au păstrat  dreptul de abitaţie viageră şi din răspunsul reclamantului la interogatoriul instanţei, rezultă că reclamantul nu este împiedicat în exercitarea folosinţei asupra locuinţei de către pârât, deoarece acesta din urmă are o intrare separată în magazinul ridicat pe terenul aparţinând proprietarului de drept şi de fapt, care este dna M G A, fiica reclamantului în prezenta cauză.

Astfel că, instanţa va admite  excepţia de fond, peremptorie şi absolută a lipsei calităţii procesuale active invocată de către pârât şi va respinge acţiunea reclamantului ca fiind introdusă de către o persoană fără calitate procesuală activă.