-decizie
-decizia civilă nr. 200/25.03.2014
-Partaj; Minuta şi dispozitivul;
-Contradictorialitatea între soluţia pronunţată cu ocazia întocmirii minutei, la momentul deliberării completului de judecată, şi dispozitivul sentinţei atacate întocmit cu ocazia redactării hotărârii, reprezintă prin însăşi natura sa un motiv de ordine publică, întrucât instanţa de apel, la momentul efectuării controlului, are obligaţia să verifice legalitatea sau nelegalitatea sentinţei în integralitatea sa, în baza caracterului devolutiv al apelului, şi deci să constate nerespectarea dispoziţiilor legale privind modalitatea de soluţionare a cauzei, încălcarea drepturilor procesuale ale părţilor, existând riscul ca la momentul redactării unei hotărâri judecătoreşti să se soluţioneze anumite pretenţii care nu au fost analizate efectiv, la momentul deliberării de către completul de judecată.
R E Z U M A T
R O M Â N I A
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECTIA I CIVILĂ
Dosar nr. ......./259/2013
DECIZIA CIVILĂ NR. 200
Şedinţa publică din data de 25 Martie 2014
T R I B U N A L U L
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată :
Prin acţiunea civilă înregistrată cu nr. ......./259/30.07.2013 la Judecătoria Mizil, reclamanta RG a chemat în judecată pe pârâţii RC, RF, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să se dispună ieşirea din indiviziune asupra bunurilor rămase pe urma defunctei MM, decedată la data de 07.06.2013.
In motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că de pe urma defunctei MM au rămas ca moştenitori legali reclamanta, pârâta RF, în calitate de fiice, precum şi o masă succesorală compusă din imobilul situat în Mizil, judeţul Prahova in suprafata construita de 51,40 mp, un teren de 14 mp indiviz din suprafata totala de 261,36 mp aferentă blocului de locuinte, dreptul indiviz de ½ dintr-o casă de locuit, anexe si terenul aferent locuintei in suprafata de 220 mp descrise în contractul de vânzare-cumpărare nr.667/28.06.2002, imobile situate în Mizil, judeţul Prahova, imobil asupra căruia are un drept de coproprietate şi pârâtul RC.
După administrarea probelor cu acte, prin sentinţa civilă nr. 987/07.11.2013 a Judecătoriei Mizil, a fost admisă acţiunea formulată de reclamantă împotriva pârâţilor, s-a constatat deschisa succesiunea defunctei MM, decedata la data de 07.06.2013, de pe urma cărora au rămas ca moştenitoare legale reclamanta RG, parata RF, în calitate de descendenti de gr. I, paratul RC având calitatea de coproprietar în cote egale de 1/2 cu defuncta în ceea ce priveste imobilul situat în Mizil, judeţul Prahova având o casa de locuit, anexe, terenul aferent de 220 mp individualizat descris în contractul de vânzare-cumpărare nr.667/28.06.2002 şi că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei se compune din : Imobilul situat în Mizil, jud. Prahova în suprafată construita de 51,40 mp, dreptul de proprietate in indiviziune asupra terenului de 14 mp din suprafata totala de 261,36 mp aferentă blocului de locuinte, dreptul indiviz de ½ din casa de locuit, anexe si terenul aferent locuintei de 220 mp situate în Mizil, judeţul Prahova descrise în contractul de vânzare-cumpărare nr.667/28.06.2002, luându-se act de acordul de mediere şi îl consfinţeşte şi s-a dispus ieşirea din indiviziune conform acordului de mediere încheiat între părţi, fiind respinsă ca neintemeiata cererea de restituire a ½ din cuantumul taxei judiciare de timbru in valoare de 7970 lei.
Pentru a se pronunţa o asemenea soluţie, s-a reţinut că potrivit actelor existente la dosar, contractului de vânzare-cumpărare nr.667/28.06.2002, titlului de proprietate nr. 6/1982, de pe urma defunctei au rămas ca moştenitori legali, reclamanta, parata RF, în calitate de fiice, paratul RC, fiind coindivizar asupra imobilului având o casă de locuit, anexe, un teren aferent de 220 mp situat în Mizil, judeţul Prahova, dobandit de către acesta împreună cu defuncta anterior desfacerii căsătoriei dintre cei doi, precum şi o masă succesorală compusă din imobilul situat în Mizil, judeţul Prahova, in suprafata construita de 51,40 mp, un teren de 14 mp din suprafata totala de 261,36 mp aferentă blocului de locuinte, dreptul indiviz de ½ din casa de locuit, anexe si terenul aferent locuintei in suprafata de 220 mp situate în Mizil, judeţul Prahova, descrise în contractul de vânzare-cumpărare nr.667/28.06.2002, astfel încât în spetă se aplică dispoziţiile art.63 din Legea nr.192/2006 potrivit cărora în situaţia în care conflictul dintre părţi a fost soluţionat pe calae medierii se va pronunţa o hotărâre de expedient conform dispoziţiilor art.441 Cod proc.civ. care va consfinţi învoiala părţilor materializată prin acordul de mediere, acord care constituie rezultatul manifestarii de vointa a partilor libera, neviciata, in deplina cunostinta de cauza, mai ales că acordul de mediere are o cauză licita, fiind corespunzatoare normelor legale, de convietuire sociala, indeplinind condiţiile prev. de disp. art.2, art.58 alin.2 din Legea 192/2006.
A fost respinsă cererea privind restituirea procentului de 50% din valoarea taxei judiciare de timbru de 7970 lei , ca neîntemeiată, reţinându-se că potrivit disp. art.11 alin.1 lit.a din OUG nr. 80/2013, la momentul inregistrarii cererii taxa judiciară de timbru se stabileşte în procent de 50 % din valoarea masei succesorale în raport de disp. art.5 numai atunci cand odata cu cererea de chemare in judecata partile depun si acordul de mediere, acord care în speta a fost depus ulterior parcurgerii procedurii prealabile, dupa fixarea termenului de judecata, iar cererea partilor privind restituirea taxei judiciare nu se regaseste în cadrul situaţiilor reglementate de art.45 din OUG nr. 80/2013, nefiind incidente nici disp. art.63 alin.21 din Legea nr.192/2006 privind medierea atât timp cât nu exista un certificat de mostenitor.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinţei în sensul restituirii cotei de ½ din valoarea taxei judiciare de timbru de 7.970 lei, respectiv 3.965 lei, motivându-se că în mod eronat nu s-a dispus restituirea acestei taxe atât timp cât s-a luat act de acordul de mediere intervenit între părţi, pronunţându-se o hotărâre de expedient care a consfinţit înţelegerea părţilor.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova cauza a fost înregistrată cu nr......../259/2013 la data de 14.01.2014.
Tribunalul, examinând cauza în raport de situaţia de fapt reţinuta, de probele administrate in cauza, de criticile formulate si ţinând seama de dispoziţiile legale incidente în cauza, constata ca apelul este fondat, pentru următoarele considerente:
Conform actelor de stare civilă existente la dosar, sentinţei civile nr.5903/30.06.1983 a Judecătoriei Ploieşti, certificatului depus la dosar, încheierii nr.18/09.07.2013, titlului de proprietate nr.6/28.04.1982, contractului de vânzare-cumpărare nr.667/28.06.2002, acordului de mediere nr.104/18.10.2013, de pe urma defunctei MM, decedată la 07.06.2013, ar fi rămas ca moştenitori legali reclamanta şi pârâta RF, în calitate de fiice, precum şi o masă succesorală constând în imobilul situat în Mizil, dreptul indiviz de ½ din imobilul situat în Mizil, având o casă, anexe, un terenul aferent de 220 mp, restul dreptului indiviz de ½ din acest imobil aparţinând pârâtului RC, ocazie cu care părţile din prezenta cauză ar fi încheiat la data de 18.10.2013, un acord de mediere în baza căruia şi-ar fi manifestat voinţa de a stinge litigiul pe cale amiabilă.
Disp. art. 401 cod pr. civilă modificat stipulează că, în urma deliberării, după ce a fost luată hotărârea, instanţa de judecată va întocmi o minută care va cuprinde soluţia pronunţată, iar potrivit disp. art. 425 cod pr. civlă, hotărârea va cuprinde partea introductivă întocmită cu respectarea disp. art.233 alin.1, 2, considerentele în care se vor arăta obiectul cererii, susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, dispozitivul în care se vor arăta numele, prenumele, domiciliile părţilor, soluţia dată tuturor cererilor deduse judecăţii, cuantumul cheltuielilor de judecată şi calea de atac.
De asemenea, disp. art.405 cod pr. civilă modificat prevăd că nulitatea unei hotărâri nu poate fi cerută prin intermediul căilor de atac prevăzute de lege în afară de cazul când legea prevede, în mod expres, altfel, instanţa de apel având dreptul în baza disp. art.479, art.480 cod pr. civilă să invoce, din oficiu, motive de ordine publică, iar în cazul în care constată că în mod greşit prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului, va anula hotărârea şi va trimite cauza spre rejudecare.
Aşadar, din analiza actelor şi lucrărilor dosarului rezultă că, la data de 07.11.2013, cu ocazia deliberării a fost întocmită o minută în sensul admiterii acţiunii, luându-se act de acordul de mediere, dispunându-se ieşirea din indiviziune conform acordului de mediere încheiat de părţi, fiind respinsă cererea de restituire a taxei judiciare de timbru în cuantum de ½ din suma de 7.970 lei, însă, în cuprinsul dispozitivului sentinţei atacate, s-a menţionat că a fost admisă acţiunea, s-a constatat deschisă succesiunea defunctei MM, calitatea de moştenitori legali în raport de defunctă a reclamantei şi a pârâtei, calitatea de coproprietar în cote egale de ½ cu defuncta a pârâtului, cu privire la imobilul situat în Mizil, str. Spitalului, nr.49, componenţa masei succesorale rămasă de pe urma defunctei, luându-se act de acordul de mediere şi s-a dispus ieşirea in indiviziune, ţinându-se seama de acest acord, fiind respinsă cererea de restituire a cotei de ½ din taxa de timbru.
Ca atare, atât timp cât în cuprinsul minutei întocmită cu ocazia deliberării de către completul de judecată, s-a specificat că a fost admisă cererea de chemare în judecată, consfinţindu-se acordul de mediere, dispunându-se ieşirea din indiviziune conform acestui acord, iar în cuprinsul dispozitivului sentinţei, cu ocazia redactării acestuia, s-a constatat deschisă succesiunea defunctei, reţinându-se numărul şi calitatea moştenitorilor, calitatea de coproprietar a pârâtului cu privire la un imobil, componenţa masei succesorale rămasă de pe urma defunctei, luându-se act de acordul de mediere, dispunându-se ieşirea din indiviziune în baza acestui acord, înseamnă că în realitate există o contradicţie flagrantă între soluţia pronunţată cu ocazia deliberării, la momentul întocmirii minutei şi soluţia înserată în cuprinsul dispozitivului sentinţei, dispozitiv în cadrul căruia instanţa de fond s-a pronunţat şi asupra altor cereri care nu au făcut obiectul deliberării, soluţia pronunţată cu ocazia întocmirii minutei, la momentul deliberării, fiind total diferită de soluţia înserată în cuprinsul dispozitivului sentinţei.
De fapt, analizându-se dispoziţiile legale sus menţionate, este obligatoriu ca soluţia pronunţată la momentul deliberării reflectată de minuta întocmită la momentul respectiv, să fie una şi aceeaşi cu soluţia înserată în cuprinsul dispozitivului sentinţei, fiind imposibil din punct de vedere legal să existe soluţii contrare, măsuri contradictorii între soluţia pronunţată la momentul deliberării şi soluţia înserată în cuprinsul dispozitivului unei hotărâri judecătoreşti, dispozitiv care se întocmeşte, ţinându-se seama în exclusivitate de soluţia reprezentând minuta întocmită cu ocazia deliberării, instanţa de fond neavând dreptul să modifice cu ocazia redactării sentinţei soluţia pronunţată, să adauge alte soluţii cu privire la anumite pretenţii deduse judecăţii şi pe care nu le-a avut în vedere la momentul deliberării, pronunţându-se efectiv cu ocazia redactării sentinţei şi asupra altor pretenţii deduse judecăţii, modificând deci în totalitate soluţia pronunţată cu ocazia deliberării propriu-zise.
De altfel, disp. art.428, 429 cod pr. civilă au un caracter imperativ, fiind de strictă interpretare si aplicare, instituind în favoarea instanţelor judecătoreşti doar dreptul de a adăuga, a schimba sau a efectua corecturi în cuprinsul unor hotărâri numai în cazurile expres prevăzute de lege, iar după pronunţarea unei hotărâri, adică a unei soluţii, instanţa se dezinvesteşte şi niciun judecător nu poate reveni asupra părerii sale, dispoziţii nerespectate de către instanţa de fond care a schimbat efectiv soluţia pronunţată cu ocazia deliberării, pronunţându-se la momentul redactării sentinţei şi asupra altor capete de cerere, asupra unor pretenţii cu caracter de sine stătător, fapt ce a determinat includerea în dispozitivul sentinţei a altor soluţii, mai ales că dispozitivul unei hotărâri judecătoreşti trebuie să cuprindă în mod expres soluţiile pronunţate cu ocazia deliberării, instanţa de fond neavând niciun drept să procedeze la modificarea acestor soluţii cu ocazia redactării sentinţei, să schimbe în realitate, în totalitate, soluţia pronunţată la momentul deliberării.
Faptul că în baza disp. art.428 cod pr,. civilă este posibilă efectuarea unor adăugiri, schimbări sau corecturi în cuprinsul unei hotărâri, nu înseamnă în mod automat că la momentul redactării unei hotărâri judecătoreşti instanţa de fond are dreptul să însereze în cuprinsul dispozitivului şi alte soluţii cu privire la anumite pretenţii deduse judecăţii, soluţii inexistente în cuprinsul minutei întocmită cu ocazia deliberării, deoarece situaţiile reglementate de dispoziţiile legale sus menţionate, vizează acele împrejurări care se circumscriu categoriilor de situaţii care fac parte din noţiunile de adăugare - în sens de omisiune, schimbare - în sens de eroare materială, corecturi - în sens de greşeală de redactare şi nicidecum modalitatea de soluţionare propriu-zisă, în sens pozitiv sau negativ a unor pretenţii deduse judecăţii, adică a unor cereri vizând anumite raporturi juridice susceptibile de a fi confirmate pe cale judecătorească, printr-o hotărâre care să consfinţească anumite drepturi,respectiv obligaţii în sarcina părţilor respective.
Mai mult chiar, contradictorialitatea între soluţia pronunţată cu ocazia întocmirii minutei, la momentul deliberării completului de judecată, şi dispozitivul sentinţei atacate întocmit cu ocazia redactării hotărârii, reprezintă prin însăşi natura sa un motiv de ordine publică întrucât instanţa de apel, la momentul efectuării controlului, are obligaţia să verifice legalitatea sau nelegalitatea sentinţei în integralitatea sa, în baza caracterului devolutiv al apelului, şi deci să constate nerespectarea dispoziţiilor legale privind modalitatea de soluţionare a cauzei, încălcarea drepturilor procesuale ale părţilor, existând riscul ca la momentul redactării unei hotărâri judecătoreşti să se soluţioneze anumite pretenţii care nu au fost analizate efectiv, la momentul deliberării de către completul de judecată care are obligaţia să respecte în egală măsură principiile contradictorialităţii, disponibilităţii, aflării adevărului, normele care reglementează etapele deliberării, redactării unei hotărâri judecătoreşti, în caz contrar hotărârile fiind lovite de nulitate absolută, impunându-se anularea acestora şi trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea respectării dispoziţiilor legale ce reglementează modalitatea de soluţionare a cauzei, inclusiv redactarea unei hotărâri judecătoreşti.
Criticile invocate de către reclamantă privind modalitatea de soluţionare a cererii de restituire a taxei de timbru de 3965 lei, invocându-se disp. art.11 din OUG nr.80/2013, nu pot fi analizate în prezenta cauză în condiţiile în care sentinţa este lovită de nulitate absolută, fiind pronunţată cu încălcarea disp. art. 401 şi urm. cod pr. civilă, urmând să fi analizate şi dezbătute cu ocazia rejudecării, impunându-se respectarea dispoziţiilor legale sus menţionate în scopul pronunţării unei sentinţe care să respecte normele procedurale în ceea ce priveşte soluţia pronunţată la momentul deliberării, soluţie care trebuie să fie identică cu soluţia înserată în cuprinsul unui dispozitiv la momentul redactării hotărârii respective, mai ales că dispozitivul reprezintă o reiterare a soluţiei pronunţate cu singura diferenţă că acesta cuprinde numele, prenumele, domiciliile părţilor, calea de atac şi termenul în care poate fi promovată.
În raport de aceste considerente, tribunalul, ţinând seama că nu au fost respectate disp. art. 401 şi urm. c.pr.civ. modificat, în baza disp. art.480 alin. 1, 2, 3 cod pr. civilă modificat, va admite apelul, va anula sentinţa atacată şi va trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Mizil conform considerentelor prezentei decizii şi anume în vederea respectării dispoziţiilor legale sus menţionate privind modalitatea de soluţionare a pretenţiilor deduse judecăţii care au un caracter imperativ, fiind de strictă interpretare şi aplicare, mai ales că instanţele judecătoreşti nu au dreptul să modifice soluţia pronunţată cu ocazia deliberării în momentul redactării unei hotărâri judecătoreşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul, şi în consecinţă:
Anulează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Mizil conform considerentelor prezentei decizii.
DEFINITIVĂ.
Pronunţată în şedinţa publică, azi 25.03.2014.
Judecătoria Tulcea
partaj succesoral
Judecătoria Bacău
Partaj bunuri comune
Judecătoria Botoșani
Partaj judiciar
Tribunalul Mehedinți
Partaj
Tribunalul Arad
Partaj.Imobil bun comun afectat de uzufruct viager apartinand unui terţ