Contestatie la executare

Sentinţă penală 829 din 09.09.2014


Sentinţa penala nr. 829

Data : 09 septembrie 2014

Autor: Ivan Popa Daniela

Domeniu asociat: contestaţie la executare

Titlu :

Deliberând asupra contestaţiei penale de faţă, constată următoarele:

Prin cererea adresată Tribunalului Prahova şi înregistrată sub nr. 5388/105/2014, condamnata V.T. în prezent deţinută în  Penitenciarul  Târgşor a formulat contestaţie la executare cu privire la sentinţa penală nr. 298/25.03.2014 a  Tribunalului Prahova definitivă prin decizia penală nr. 258/13.06.2014 a Curţii de Apel Ploieşti.

În motivarea contestaţiei condamnata a arătat că în mod greşit  Tribunalul Prahova , la momentul pronunţării sentinţei penale  contestate nu a reţinut circumstanţele atenuante judiciare prevăzute de art. 74 alin.1. lit a,b şi alineatul 2 cod penal, astfel cum fuseseră reţinute prin sentinţa penala nr. 449/23.10.2009 a Tribunalului Galaţi, rămasă definitivă la 12.03.2012 prin decizia penala nr. 676 a I.C.C.J  şi, în consecinţă, nu a redus pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege.

A mai arătat condamnata că aceste circumstanţe atenuante judiciare reţinute de instanţă cu ocazia soluţionării pe fond  a cauzei au intrat în puterea lucrului judecat, astfel că se impune reducerea pedepsei sub minimul special.

S-a dispus ataşarea la dosar a copiei mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 305/16.06.2014 emis de Tribunalul Prahova. 

Instanţa , din oficiu, a  dispus ataşarea dosarului de fond nr.1356/105/2014 al Tribunalului Prahova.

Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport cu motivele invocate, instanţa constată neîntemeiată contestaţia formulată.

Astfel, prin s.p. nr. 298/25.03.2014 a Tribunalului Prahova, definitivă prin decizia penală nr. 258/13.06.2014 a Curţii de Apel Ploieşti , în baza disp. art.23 alin.1-9 din codul de procedură penală , respectiv Legea nr.135/2010  astfel cum a fost modificată prin Legea 255 /2013 privind punerea în aplicare a codului de procedură penală si prin OUG 116/2013, a fost admisă sesizarea formulată de Comisia de Evaluare a incidenţei aplicării legii penale mai favorabile în cazul persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate , constituită conform Hotărârii Guvernului nr. 836/2013 la nivelul Penitenciarului Târgşor, privind aplicarea legii penale mai favorabile faţă de  condamnata V.T. în prezent aflată in stare de deţinere la Penitenciarul Târgşor, în executarea unei pedepse de 8 (opt) ani închisoare şi 6 (şase) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. teza a II a , b şi c C.p., aplicată prin sentinţa penală nr. 449/23.10.2009 a Tribunalului Galaţi rămasă definitivă la data de 12.03.2012 prin decizia penală nr. 676 a ICCJ.

S-a constatat că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 6 alin.1.din Noul Cod Penal, respectiv Legea 286/2009 ca lege penală mai favorabilă condamnatei , sub aspectul comiterii de către aceasta a infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave  prev. şi ped. de disp.art. 215 alin.1,2,3,4 si 5 c.p. (legea veche), faptele penale arătate fiind prevăzute în Noul cod penal în dispoziţiile art. 244  alin.1 şi 2, care prevăd condiţii de încriminare , de tragere la răspundere penală si pedepse mai uşoare, urmând a se proceda potrivit art.6 alin.1 din Legea 286/2009;

Astfel, în baza art.6 alin.1. din Legea 286/2009 (Noul cod penal),a fost redusă pedeapsa de 8 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prev.de disp.art. 64 lit.a teza a II a,b şi c cod penal aplicată condamnatei V.T., pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune cu consecinte grave prev. şi ped. de disp.art. 215 alin.1,2,3 şi 5 C.p. cu aplic. art. 41 alin.2, C.p aplicată prin sentinţa penală nr. 449/23.10.2009 a Tribunalului Galaţi rămasă definitivă la data de 12.03.2012 prin decizia penală nr. 676 a ICCJ, la 5 ani închisoare, respectiv maximum special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită care se încadrează în dispoziţiile art. 244 alin.2 cod penal, potrivit legii vechi care este mai favorabilă,  respectiv infracţiunea de înşelăciune în formă calificată.

În baza  art.6 alin.4. din Noul cod penal s-a dispus ca pedeapsa complementară să se  execute în conţinutul şi limitele prevăzute de legea nouă, respectiv condamnatei i s-a  aplicat pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 lit.a şi b din Noul cod penal, care se va executa în condiţiile prevăzute de art. 68 din Noul cod penal, durata acesteia fiind de 5 ani , respectiv durata maximă prevăzuta de legea nouă ( Noul cod penal), mai favorabilă.

S-a dedus din pedeapsa aplicată perioada arestării preventive, de la 19.03.2012 la zi.

S-au menţinut în rest dispoziţiile sentinţei de condamnare menţionate anterior.

S-a dispus anularea M.E.P.I. nr. 503/ 13.03.2013 emis de Tribunalul Galaţi şi emiterea unui nou mandat de executare.

În baza sentinţei menţionate a fost emis M.E.P.I. nr. 305 din16.06.2014.

În raport de cele arătate mai sus instanţa constată că în ceea ce priveşte situaţia juridica a condamnatei V. T., aceasta a beneficiat de dispoziţiile  articolului 23 cod procedură penală, respectiv aplicarea legii penale mai favorabile, sentinţa penala nr.298/23.03.2014 a Tribunalului Prahova intrând în puterea lucrului judecat, fiind rămasa definitiva prin decizia penala  nr. 258/13.06.2014 a  Curţii de Apel Ploieşti.

Instanţa apreciază ca fiind neîntemeiate susţinerile condamnatei în ceea ce priveşte greşita nereţinere de către instanţă a circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 – 76 cod penal, circumstanţe ce ar fi intrat în puterea lucrului judecat, pe de o parte raportat la dispoziţiile art.6 alin.1. Noul cod penal potrivit cărora în cazul intervenirii unei legi mai favorabile pedeapsa aplicată se reduce la maximul special prevăzut de legea noua  pentru infracţiunea săvârşită, iar pe de altă parte, raportat la dispoziţiile deciziei nr.8 /26 mai 2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie si Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.

Potrivit deciziei sus-menţionate, în aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei potrivit art. 6 alin.1. cod penal, la maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea savârsită nu se vor lua în considerare circumstanţele atenuante sau agravante reţinute condamnatului şi care apar valorificate în pedeapsa concretă, atunci când se compară pedeapsa aplicată cu maximul special prevăzut de legea nouă.

Faţă de motivele invocate, instanţa apreciază contestaţia condamnatei ca neîntemeiată şi ca atare, în baza art.597 si 598 c.p.p. o va respinge. 

Văzând şi disp.art. 275 al.2. c.p.p.