Prin decizia civilă nr. 13/14.01.2015, tribunalul a admis apelul declarat de apelanta-intimată AFPT; a schimbat sentinţa apelată în sensul că a respins contestaţia la executare, ca nefondată.
Pentru a pronunţa această hotărâre tribunalul a reţinut că, prin contestaţia înregistrată sub nr. 5195/740/2013 din data de 28.10.2013 pe rolul Judecătoriei A, contestatoarea VM în contradictoriu cu intimatele AFPT şi CAST a solicitat instanţei ca prin hotărârea care se va pronunţa să dispună anularea somaţiei nr. 34/30/1/2013/343010021275372 şi a titlului executoriu nr. 343010016865651.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că la data de 14 octombrie 2013 AJFPT i-a comunicat somaţia nr. 34/30/1/2013/343010021275372 şi titlul executoriu nr. 343010016865651, prin care s-a început executarea civilă împotriva sa pentru contribuţii de asigurări de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activităţi independente.
A mai arătat contestatoarea că s-a adresat către AFP T pentru a afla de unde provin sumele respective şi ce reprezintă, însă inspectorii acestei instituţii i-au spus că sumele au fost comunicate de CAS T.
La data de 04.12.2013 s-a formulat întâmpinare de către intimata AJFP T, prin care s-a solicitat respingerea cererii.
A motivat că actele de executare contestate sunt întocmite cu respectarea normelor speciale ce le reglementează, au fost transmise în baza datelor declarate de CAS T.
Cu ocazia cercetării judecătoreşti s-a administrat proba cu înscrisuri.
Prin sentinţa civilă nr. 2573 din 19 august 2014 a Judecătoriei A s-a admis contestaţia formulată, dispunându-se anularea titlului executoriu nr. 343010016865651/04.10.2013 şi a somaţiei nr. 34/30/1/2013/343010021275372/04.10.2013 emise de intimata AJFPT şi exonerarea contestatoarei de plata sumei de 787 lei prevăzută în aceste acte.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că la data de 14 octombrie 2013 MFP, ANAF prin AJFPT a comunicat contestatoarei somaţia nr. 34/30/1/2013/343010021275372 şi a titlului executoriu nr. 343010016865651, prin care s-a început executarea civilă pentru contribuţii la asigurările de sănătate.
S-a mai reţinut că intimata nu a făcut dovada emiterii şi comunicării în termen a unei decizii de impunere care să stea la baza emiterii titlului executoriu.
În raport de dispoziţiile art. 172 şi 174 alin.3 O.G nr. 92/2003 rap. la art. 403 C. proc. civ. s-a considerat că este admisibilă contestaţia, actele de executare fiind supuse controlului instanţei.
Analizând dispoziţiile art. 141 alin.1-2 C. proc. fiscală, instanţa de fond a reţinut că nu se poate emite un titlu executoriu fiscal fără a exista un titlu de creanţă.
În speţa de faţă, s-a reţinut că intimata AJFP T nu avea un titlu de creanţă împotriva contestatoarei VM în baza căruia să emită ulterior un titlu executoriu, astfel că actului atacat îi lipseşte o condiţie esenţială, de fond, prevăzută de lege pentru a fi titlu executoriu.
Concluzionând, s-a apreciat că actele atacate sunt întocmite cu încălcarea legii, vatămă interesele legitime ale contestatoarei şi pe cale de consecinţă trebuie anulate.
Mai mult, potrivit adresei de la fila 35 dosar, contestatoarei i se opreau deja contribuţii la asigurările sociale de sănătate, aceasta fiind angajată cu contract de muncă la S.C. EST S.R.L., încă din data de 22.12.2009, astfel că s-a considerat că nu sunt întrunite condiţiile legale pentru a se menţine titlul executoriu atacat şi creanţa conţinută în el, motiv pentru care s-a admis contestaţia la executare.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel în termen AJFP T, care a formulat critici pentru nelegalitate şi netemeinicie, prin care a solicitat schimbarea hotărârii, în sensul respingerii contestaţiei.
A motivat că în mod greşit, prima instanţă a admis contestaţia la executare, dispunând anularea titlului executoriu şi a somaţiei.
În dezvoltarea acestui motiv de apel, a arătat că executarea a fost începută în urma primirii debitelor de la CAST şi care au fost preluate începând cu data de 107.2012 în temeiul art. V alin.4 din OUG nr. 125/2011.
Apelanta a mai susţinut că actele de executare au fost emise cu respectarea dispoziţiilor art. 145 din OG nr. 92/2003, creanţa reprezentând contribuţii la asigurările de sănătate fiind certă, lichidă şi exigibilă.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 466 şi urm. C. proc. civ.
Intimaţii nu au depus întâmpinare în procedura de regularizare.
La data de 13.01.2015 intimata CAS T a depus note de concluzii scrise prin care a solicitat admiterea apelului şi schimbarea sentinţei instanţei de fond, în sensul respingerii contestaţiei.
Verificând în limitele cererii de apel, stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea legii de către prima instanţă, prin prisma dispoziţiilor legale aplicabile, tribunalul a admis apelul declarat pentru considerentele care vor succede.
În ce priveşte legea de procedură aplicabilă, instanţa de apel constată că aceasta este Noul Cod de procedură civilă în raport de dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 76/2012 şi art. 25 C. proc. civ, având în vedere că executarea silită a început în 4.10.2013 prin comunicarea somaţiei.
Prin contestaţia formulată, contestatoarea a solicit anularea actelor de executare în ce priveşte suma de 787 lei, motivele invocate de acesta fiind de fapt critici aduse titlului de creanţă emis de CAST, acestea vizând faptul că nu era obligată să plătească contribuţia la asigurările de sănătate şi nu a cunoscut că datorează suma respectivă
Dispoziţiile art. 172 alin 3 C. Pr. fiscală prevăd că prin contestaţia la executare se pot formula apărări de fond împotriva titlului executoriu emis de un alt organ decât o instanţă de judecată, numai în situaţia în care nu provine de la un organ cu activitate jurisdicţională sau nu este prevăzută o altă cale de atac.
Astfel, pentru necomunicarea respectivelor decizii către contestator sau încălcarea art. 44, 45 din C. proc. fiscală în procedura de emitere a deciziei de către CAS T, există cale de atac separată, prevăzută de art. 205 C. Pr. Fiscală.
Prin urmare, se apreciază că hotărârea instanţei de fond este nelegală, întrucât titlul executoriu a fost emis în baza deciziilor menţionate în cuprinsul acestuia emise de CAS T, care constituie titlu de creanţă, iar necomunicarea lor nu deschide calea contestaţiei împotriva titlului executoriu, ci are drept consecinţă faptul că nu curge termenul de contestare prevăzut de art. 205 C. proc. fiscală împotriva titlului de creanţă decât de la comunicare.
Ca urmare, în baza art. 480 alin.1 alin. 1 C. proc. civ., s-a admis apelul declarat, s-a schimbat hotărârea instanţei de fond, în sensul că s-a respins contestaţia la executare formulată.
Judecătoria Onești
Contestatie la executare
Judecătoria Orșova
Necompetenţă teritorială a executorului judecătoresc
Tribunalul Maramureș
Gresita aplicare a dispozitiilor art 6 alin. 1 din Codul penal, dispozitie care reglementeaza aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitiva a cauzei
Judecătoria Târgu Jiu
contestaţie la executare
Judecătoria Târgu Jiu
contestaţie la executare