Faliment - procedura insolvenţei – societăţi cu răspundere limitată - anulare acte frauduloase

Sentinţă civilă 667 din 28.03.2014


Dosar nr.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL TULCEA

SECŢIA CIVILĂ DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

SENTINTA CIVILA NR.667

Şedinţa publică din data de 28 martie  2014

JUDECATORUL SINDIC:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 571/88/2013/a5/ 11 octombrie 2013 reclamantul - lichidator al debitoarei  ..., a chemat în judecată pe pârâta ...şi debitoarea ...  prin curator special ..., solicitând anularea vânzării autoturismului BMW X83 PD 91 X3 3.0D, înmatriculat cu nr. TL..., serie şasiu ..., serie motor ...., an fabricaţie 2007, intervenită la data de 11.08.2011 între ... şi pârâta ..., restabilirea situaţiei anterioare încheierii vânzării prin restituirea bunului către averea debitoarei ..., pentru a fi valorificat în cadrul procedurii insolvenţei sau, dacă bunul nu mai există sau a fost ulterior înstrăinat, restituirea valorii acestuia de la momentul vânzării.

In motivarea cererii s-a arătat că, prin sentinţa nr. 2591 din data de 26.04.2013, pronunţată de Tribunalul Tulcea, în dosarul nr.

571/88/2013, s-a dispus deschiderea procedurii de insolvenţă, în conformitate cu Legea nr.85/2006, împotriva debitoarei ....şi a fost desemnat în calitate de administrator judiciar ..... cu sediul în mun. Iaşi, ...., jud. Iaşi.

Ca urmare a demersurilor întreprinse de administratorul judiciar în considerarea atribuţiilor legale instituite în sarcina sa, au fost identificate o serie de autovehicule ce au figurat la Direcţia Regim Permise de Conducere şi înmatriculare a Vehiculelor Tulcea ca aparţinând societăţii debitoare ...., acestea fiind, în prezent, înstrăinate şi radiate în speţă, conform facturii fiscale nr. TOPTL 1235 din data de 11.08.2011 ....a vândut către .... autovehiculul marca BMW X83 PD 91 X3 3.0D, înmatriculat cu nr. ..., serie şasiu ..., serie motor ...., an fabricaţie 2007, pentru suma de 9.920 lei.

In conformitate cu art. 79 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, „administratorul judiciar poate introduce la judecătorul-sindic acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor,în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii.

De asemenea, în temeiul art. 80 alin. 1 lit. b) şi c) din Legea nr. 85/2006,administratorul judiciar poate introduce la judecătorul-sindic acţiuni pentru anularea constituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale către terţi şi pentru restituirea de către aceştia a bunurilor transmise şi a

valorii altor prestaţii executate, realizate de debitor prin următoarele acte:

„(...) b) operaţiuni comerciale în care prestaţia debitorului depăşeşte vădit pe cea primită, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii",

precum şi "actele încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intenţia tuturor părţilor implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a le leza în orice fel drepturile".

Textele art. 79-80 din legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei au introdus o prezumţie relativă de fraudă în dauna creditorilor în temeiul căreia partea beneficiară nu mai este obligată să-şi dovedească susţinerile, ci numai existenţa unor fapte vecine şi conexe care să declanşeze prezumţia.

In acest context, partea adversă, în cauză pârâţii, trebuie să facă dovada contrară,anume caracterul nefraudulos al vânzării .

Fiind vorba de o prezumţie, reclamantul, respectiv administrator judiciar nu are obligaţia să dovedească frauda sau intenţia de prejudiciere a creditorilor, ci numai faptul că actul a fost încheiat în perioada suspectă şi că acesta a fost încheiatîncondiţiineobişnuitecedepăşesclimiteleactivităţiinormale a debitoarei.

Corelativ, pârâţii trebuie să dovedească faptul că nu există fraudă şi că actul a fost încheiat în condiţiile normale ale activităţii curente a debitoarei, că reprezintă acele fapte de comerţ şi operaţiuni financiare ce ţin de experienţa debitoarei,tipul de activitate, continuarea activităţilor contractuale, efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi, etc.

In situaţia de faţă, vânzarea autovehiculului BMW îndeplineşte condiţia prevăzută de legea nr. 85/2006 cu privire la momentul încheierii transferului de proprietate,întrucât s-a realizat la data de 11.08.2011, cu un an şi două luni înainte de deschiderea procedurii generale a insolvenţei împotriva debitorului ....

In ceea ce priveşte obiectul principal de activitate al societăţii debitoare, acesta conform codului CAEN 0111, constă în: Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de semninţe oleaginoase.

S-a mai arătat că, transferul efectuat de debitoare nu are legătură cu activitatea normală a societăţii şi nu a fost făcut în scopul realizării obiectului de activitate, ci în folosul familiei administratorului statutar de la data transferului. Prin urmare,acest transfer de proprietate este lovit de nulitate absolută deoarece are o cauză ilicită dată de scopul mediat al obligaţiei, acela de a sustrage bunurile de la urmărirea creditorilor.

Textul art. 80 lit. b din Legea nr. 85/2006 se referă la diferenţa vădită de valoare între prestaţii în defavoarea debitorului, frauda debitorului fiind prezumată de legiuitor.

Astfel, conform dispoziţiilor legale, sunt anulabile operaţiunile comerciale în care prestaţia debitorului depăşeşte vădit pe cea primită, debitorul  transferând o valoare patrimonială disproporţionat de mare în raport cu prestaţia efectiv primită de el. Prin urmare, în analizarea transferurilor patrimoniale susceptibile de a fi sancţionate potrivit art.80 lit.b din Legea nr.85/2006 trebuie să se analizeze dacă există o disproporţie între prestaţiile părţilor contractante la momentul încheierii actului, raportate la valoarea reală a bunului la data vânzării, în funcţie de factorii economici, de situaţie financiară a debitoarei, de influienţele pieţei, de interesele economice ale părţilor contractante şi pe de altă parte preţul încasat.

In ceea ce priveşte preţul stabilit pentru acest autovehicul marca BMW de 9.920 lei, în mod evident acesta este derizoriu. Astfel, după cum rezultă din înscrisurile  depuse la dosar, preţul unui autoturism marca BMW X3 fabricat în anul 2007, este cuprins între 9.000- 15.000 euro, însemnând de aproximativ cinci-şase ori preţul pentru care4 autoturismul a fost vândut de societatea falită. Or, potrivit dispoziţiilor art.1.66o din Codul civil, aplicabil acestei vânzări, pentru a putea constituit obiect al prestaţiei cumpărătorului şi cauză a obligaţiei vânzătorului, preţul trebuie să fie serios, prin preţ serios înţelegându-se un preţ al cărui cuantum să corespundă valorii bunului vândut. Preţul nu este serios atunci când este derizoriu, disproporţia între prestaţiile părţilor fiind foarte mare. Dacă preţul nu este serios vânzarea cumpărarea este nulă absolut pentru lipsă de preţ.

In aceste condiţii, consideră reclamantul că este pe deplin dovedită intenţia de fraudare a creditorilor, reaua credinţă a fostului administrator statutar al debitoarei, precum şi complicitatea la fraudă a cumpărătorului.

Mai mult, în ceea ce priveşte calitatea dobânditorului bunului, menţionează reclamantul că, pârâta ... este mama administratorului statuar al societăţii debitoare la data încheierii transferuluide proprietate, respectiv a d-nei ...., aşa cum rezultă din copia de pe certificatul de naştere al acesteia, comunicat de către Primăria comunei Topolog.

In aceste condiţii, este mai mult decât evident că scoaterea autovehiculului BMW s-a realizat cu rea-credinţă, în scopul fraudării creditorilor.

Din analiza art. 80 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006 rezulta ca pentru admisibilitatea unei asemenea acţiuni în anulare se cere îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:transferul unui bun către un terţ, în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii; intenţia tuturor părţilor contractante de a sustrage bunul de la o eventuală urmărire sau de a leza în orice fel drepturile creditorilor.

Invederează reclamantul faptul că, acest transfer de proprietate a fost încheiat cu rea credinţă, în scopul fraudării celorlalţi creditorilor. In argumentarea susţinerilor cu privire la reaua credinţă a părţilor precum şi intenţia acestora de fraudare a creditorilor, subliniază că vânzarea a fost încheiată cu tatăl administratorului statutar al societăţii debitoare, respectiv cu pârâta  .....

De asemenea, s-a mai arătat că, în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 80 alin. 1, lit. c, întrucât părţile contractante au încheiat actul juridic, în dauna intereselor creditorilor, cu finalitatea diminuării masei active a debitoarei; în speţă părţile implicate în această operaţiune juridică se aflau în legături de strânsă rudenie şi au urmărit ca prin ieşirea bunului din patrimoniul debitoarei să se creeze o situaţie favorabilă pentru administratorul societăţii şi a familiei sale.

Imprejurarea în care transferul de proprietate a avut loc între societatea debitoare şi pârâta ..., mama administratorului statutar la momentul respectiv, nu poate fi o simplă coincidenţă. Consideră reclamantul  că, prin acest transfer de proprietate s-a urmărit ca bunurile societăţii debitoare să poată fi puse la dispoziţia d-nei ...prin intermediul mamei, a pârâtei .... Datorită gradului I de rudenie dintre ...şi ..., bunurile ce fac obiectul acestui contract de vânzare cumpărare ar putea reveni d-nei ...în eventualitatea deschiderii succesiunii mamei.

Legea ataşează acestei perioade anterioare deschiderii procedurii de trei ani o prezumţie de frauda în dauna creditorilor iar acţiunea în anulare a actelor juridice încheiate de debitor în această perioadă "suspectă", are menirea de a reîntregi patrimoniul debitorului şi a-i pune pe creditori în poziţie de concurs egal faţă de masa bunurilor de împărţit.

Suspiciunea derivă din prezumţia că debitorul, care simte sau vede apropierea stării de insolvenţă, încercă să diminueze efectele negative pentru sine ale insolvenţei, externalizând fraudulos sau prin mijloace ruinătoare active, diminuându-şi pasivul în dauna unor creditori. Acestei perioade suspecte i se aplică o prezumţie relativă de fraudă în dauna creditorilor.

Perioada suspectă este de natură a produce numai revocări concursuale, adică în profitul întregii mase credale, şi nu interesul individual al creditorilor, care nu au calitate procesuală activă în astfel de acţiuni, deci se protejează unitar întreaga masă credală prin şansa reîntregirii a activelor societăţii debitoare, prevalând interesul concursual şi nu cel individual.

Din perspectiva finalităţii acţiunii în anulare, aceea de reîntregire a patrimoniului debitorului în folosul comun al creditorilor, buna sau reaua credinţă a cocontractantului debitorului nu au relevanţă.

Potrivit art. 84, alin. 2 din legea nr. 85/2006 se instituie o prezumţie de fraudă împotriva subdobânditorului care este soţ, rudă sau afin până la gradul al IV-lea al debitorului dacă acesta cunoştea sau trebuia să cunoască faptul că transferul iniţial este susceptibil de a fi anulat.

Prin urmare, atât timp cât legiuitorul instituie o prezumţie de fraudă în persoană subdobânditorului rudă cu debitorul, a fortiori această prezumţie se răsfrânge şi asupra dobânditorului bunurilor aflat în relaţie de rudenie cu administratorul societăţii debitoare, respectiv a pârâtei ..., care este rudă de gradul I cu administratorul statutar al societăţii

debitoare la momentul perfectării actului de vânzare cumpărare.

Această prezumţie de fraudă nu trebuie dovedită, debitorul sau cocontractantul său având nevoie să răstoarne prezumţia, pentru a păstra intacta tranzacţia făcută în perioada anterioară deschiderii procedurii.

Acelaşi concert fraudulos şi intenţie de fraudare a creditorilor reiese şi din transferul altor bunuri din patrimoniul societăţii debitoare către dl. Pădureanu Gheorghe, soţul pârâtei ... şi tatăl administratorului statutar al societăţii debitoare de la data transferărilor bunurilor, respectiv a d-nei ....

Menţionează reclamantul că pe rolul Tribunalului Tulcea se mai regăseşte o cerere de anulare formulată de către administratorul judiciar a unui contract de vânzare cumpărare încheiat între societatea debitoare şi tatăl administratorului statutar de la data transferului, acesta făcând obiectul dosarului nr.571/88/20134/a3.

De asemenea, societatea ... a fost conştientă de acumularea de datorii în valoare totală 3.660.055 lei la 31.12.2010, datorii ce au îngreunat situaţia financiară a societăţii şi care au condus în final la dezechilibru financiar şi la apariţia stării de insolvenţă a societăţii. Debitorul, simţind apropierea stării de încetare de plăţi, a încercat să diminueze efectele negative pentru sine ale insolvenţei şi a procedat la diminuarea pasivului în dauna unora dintre creditori.

In cauză sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de legea specială a insolvenţei pentru anularea actului juridic fraudulos. Astfel:

Prin intermediul acestui trasfer de proprietate s-a creat creditorilor ... un însemnat prejudiciu, constând în faptul că, prin acest act juridic, debitorul şi-a mărit starea de insolvabilitate, micşorându-şi în mod considerabil activul patrimonial.

Este îndeplinită, de asemenea, condiţia prevăzută de lege care se referă la frauda debitorului.

S-a mai arătat că, din aceste considerente se poate desprinde cu uşurinţă faptul că debitorul a avut cunoştinţă de rezultatul păgubitor al actului faţă de creditori, ba chiar se poate afirma că a urmărit acest rezultat. Debitorul şi-a dat seama că prin scoaterea bunului din patrimoniul societăţii şi-a mărit starea de insolvabilitate, rezultat care a fost urmărit, în mod voit, de către aceasta.

Debitorul a încheiat actul fraudulos cu scopul de a prejudicia atât creditorii prezenţi de la data încheierii vânzării, respectiv care aveau creanţe certe, lichide şi exigibile, cât şi creditorii viitori.

Astfel, actul fraudulos de înstrăinare a fost săvârşit în scopul sustragerii bunului mobil de la executare silită şi a măririi stării de insolvabilitate.

Totodată, se susţine că, prin această vânzare, debitoarea a transferat un bun patrimonial în detrimentul celorlalţi creditori, micşorând astfel gajul general al creditorilor, prin subevaluarea şi vânzarea la un preţ derizoriu a autoturismului marca BMW, cu intenţia clară a tuturor părţilor implicate în acesta de a transfera bunul într-un patrimoniu neurmăribil de creditori.

In drept, reclamantul şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 79 şi 80, alin. 1, lit. b şi c şi 84 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.

Pârâta legal citată, a depus la dosar întâmpinare, arătând că, nu avea cunoştinţă de situaţia financiară a debitoarei la momentul achiziţionării bunului, iar plata preţului s-a realizat cu chitanţa seria TOPTL nr..../11.08.2011.

Analizând actele şi lucrările dosarului, judecătorul sindic reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 2591 din data de 26.04.2013, pronunţată de Tribunalul Tulcea, în dosarul nr.571/88/2013, a fost admisă cererea ... dispunându-se deschiderea procedurii de insolvenţă, în conformitate cu Legea nr.85/2006, împotriva debitoarei ... şi a fost desemnat în calitate de administrator judiciar .....

Prin sentinţa civilă nr.4504/6 decembrie 2013 s-a dispus intrarea societăţii .... în procedura falimentului în procedură simplificată fiind numit în calitate de lichidator judiciar ...

Ca urmare a demersurilor întreprinse de administratorul judiciar în considerarea atribuţiilor legale instituite în sarcina sa, au fost identificate o serie de autovehicule ce au figurat la Direcţia Regim Permise de Conducere şi înmatriculare a Vehiculelor Tulcea ca aparţinând societăţii debitoare ..., acestea fiind, în prezent, înstrăinate şi radiate.

In speţă, conform facturii fiscale nr. TOPTL ... din data de 11.08.2011 S....)a vândut către ... autovehiculul BMW X83 PD 91 X3 3.0D, înmatriculat cu nr. ..., serie şasiu ...., serie motor ..., an fabricaţie 2007, pentru suma de 9.920 lei.

In conformitate cu art. 79 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, „administratorul judiciar poate introduce la judecătorul-sindic acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor,în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii.

De asemenea, în temeiul art. 80 alin. 1 lit. b) şi c) din Legea nr. 85/2006,administratorul judiciar poate introduce la judecătorul-sindic acţiuni pentru anularea constituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale către terţi şi pentru restituirea de către aceştia a bunurilor transmise şi a

valorii altor prestaţii executate, realizate de debitor prin următoarele acte:

„(...) b) operaţiuni comerciale în care prestaţia debitorului depăşeşte vădit pe cea primită, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii",

precum şi "actele încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intenţia tuturor părţilor implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a le leza în orice fel drepturile".

Textele art. 79-80 din legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei au introdus o prezumţie relativă de fraudă în dauna creditorilor în temeiul căreia partea beneficiară nu mai este obligată să-şi dovedească susţinerile, ci numai existenţa unor fapte vecine şi conexe care să declanşeze prezumţia.

In situaţia de faţă, vânzarea autovehiculului BMW îndeplineşte condiţia prevăzută de legea nr. 85/2006 cu privire la momentul încheierii transferului de proprietate,întrucât s-a realizat la data de 11.08.2011, cu un an şi două luni înainte de deschiderea procedurii generale a insolvenţei împotriva debitorului ...

In ceea ce priveşte obiectul principal de activitate al societăţii debitoare, acesta conform codului CAEN 0111, constă în: Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de semninţe oleaginoase.

Se reţine că, transferul efectuat de debitoare nu are legătură cu activitatea normală a societăţii şi nu a fost făcut în scopul realizării obiectului de activitate, ci în folosul familiei administratorului statutar de la data transferului. Prin urmare, acest transfer de proprietate este lovit de nulitate absolută deoarece are o cauză ilicită dată de scopul mediat al obligaţiei, acela de a sustrage bunurile de la urmărirea creditorilor.

Prevederile  art. 80 lit. b din Legea nr. 85/2006 se referă la diferenţa vădită de valoare între prestaţii în defavoarea debitorului, frauda debitorului fiind prezumată de legiuitor.

Prin încheierea actului, debitorul urmăreşte sau cel puţin acceptă posibilitatea vătămării creditorilor în beneficiul celui cu care a contractat şi căruia îi transferă o valoare patrimonială disproporţionat de mare în raport de prestaţia efectiv primită de el.

Deşi valoarea autovehiculului la momentul încheierii actului de vânzare cumpărare a fost confirmată de expertiza tehnică auto efectuată, încasarea preţului nu apare în documentele financiar contabile comunicate de DGFP Tulcea şi nici în extrasele de cont comunicate de unităţile bancare la care debitoarea a figurat cu conturi deschise.

Vânzarea încheiată între cele două părţi contractante nu poate fi considerată legal încheiată, întrucât nu există o contraprestaţie din partea pârâtei ... şi anume nu există o plată a preţului către societatea debitoare ...

Conform facturii fiscale nr. TOPTL .../11.08.2011 preţul pe care pârâta ... ar fi trebuit să-l plătească în schimbul autovehiculului BMW, este de  9920 lei.

Conform art. 5 alin. 1 din ordonanţa nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare „Pentru întărirea disciplinei financiare şi evitarea evaziunii fiscale, operaţiunile de încasări şi plăţi între persoanele juridice se vor efectua numai prin instrumente de plată fără numerar.

Prin excepţie de la prevederile alineatului precedent persoanele juridice pot efectua plăti în numerar în urmatoarele cazuri alte operaţiuni de plăţi ale persoanelor juridice cu persoane fizice plăti către persoane juridice în limita unui plafon zilnic maxim de 100.000.000 lei, plăţile

către o singură persoana juridică fiind admise în limita unui plafon zilnic în suma de 50.000.000 lei.

Aplicând prevederile ordonanţei nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare,cu modificările şi completările ulterioare, preţul de 9920 lei ar fi trebuit să fie încasat prin banca debitorului ..., fiind vorba despre o sumă mai mare de 5.000,00 lei.

Urmare notificărilor de deschidere a procedurii insolvenţei făcute de către administratorul judiciar, societatea debitoare nu a comunicat nici unul din documentele prevăzute de către prevederile art. 28 din legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei .

In urma consultării de către administratorul judiciar a extraselor de cont furnizate de către unităţile bancare la care societatea debitoare a figurat cu conturi deschise, a constatat faptul că aceasta sumă nu a fost plătită de către pârâta ..., prin urmare, nu se poate vorbi despre o contraprestaţie din partea cumpărătorului în condiţiile în care în conturile debitorului nu s-a evidenţiat încasarea sumei prevăzute pentru autovehiculul BMW, respectiv 9920 lei, putându-se afirma că preţul nu a fost plătit.

Având în vedere faptul că preţul reprezintă una dintre condiţiile esenţiale pentru perfectarea unui act de vânzare-cumpărare, acesta trebuie să existe, să fie sincer şi serios .

Prin preţ sincer se înţelege un preţ real, pe care părţile să-l fi stabilit nu în mod fictiv, ci în scopul de a fi cerut şi plătit în realitate. Preţul este fictiv, când din intenţia părţilor, rezultă că acesta nu este datorat .

In cazul de faţă chiar dacă societatea debitoare ar fi urmărit transferarea autovehiculului BMW cu titlu gratuit către pârâta ..., acest transfer poate fi anulat de către judecătorul sindic potrivit  art.80 alin. 1, lit. a, din legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, întrucât se încadrează în categoria actelor de transfer cu titlu gratuit, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii insolvenţei.

Având în vedere faptul că pârâta ... nu a achitat factura nr. TOPTL 1235/11.08.2011, nu poate fi vorba despre încheierea unui act de vânzare cumpărare.

Administratorul judiciar a notificat debitoarea şi foştii administratori cu privire la predarea documentelor prev. de art.28 din Legea nr.85/2006, astfel:

Notificarea societăţii debitoare la sediul social al acesteia, aşa cum figurează înregistrat la Registrul Comerţului, respectiv mun. Bucureşti, str...prin adresa nr. 8016/30.04.2013, confirmată de primire la data de 03.05.2013.

Notificarea d-nei ..., în calitate de administrator şi asociat al societăţii debitoare prin adresa nr. 8013/30.04.2013, confirmată de primire la 03.05.2013,

Notificarea d-lui ..., în calitate de asociat al societăţii debitoare prin adresa nr. 8014/30.04.2013, neconfirmată de primire, pilc returnat cu menţiunea „Mutat de la adresă".

Revenire cu solicitarea către d-na ... de a pune la dispoziţia administratorului Judiciara documentelor prevăzute de art. 28 din Legea nr. 85/2006 prin adresa nr. 10940/19.06.2013 confirmată de primire la data de 21.06.2013.

Revenire cu solicitarea către societatea debitoare de a pune la dispoziţia administratorului judiciar a documentelor prevăzute de art. 28 din Legea nr. 85/2006 prin adresa nr. 10941/19.06.2013, neconfirmată de primire, pilc returnat cu menţiunea „Destinatar lipsa domiciliu".

In urma acestor notificări, administratorul judiciar nu a primit nici un răspuns din partea societăţii debitoare sau din partea reprezentanţilor acesteia.

Ulterior, la data de 06.12.2013, prin sentinţa nr. 4504 pronunţată de Tribunalul Tulcea, în dosarul nr. 571/88/2013 s-a dispus deschiderea procedurii simplificate a falimentului împotriva societăţii debitoare, lichidatorul judiciar reluând solicitările către societatea debitoare şl către reprezentanţii acesteia cu privire fa predarea documentelor financiar contabile, după cum urmează:

- notificarea societăţii debitoare, la sediul acesteia,- aşa cum figurează-înregistrată la Registrul Comerţului, respectiv mun. Bucureşti, str. Liviu Rebreanu, nr. 20, bl. A6, sc. 6, et. 4, ap. 70, sector 3, prin adresa nr. 21316/10.12.2013, neconfirmata de primire, pilc returnat cu menţiunea „Destinatar mutat".

- notificarea administratorului statutar şi asociaţilor, respectiv dna. ... prin adresa nr. 21318/10.12,2013 neconfirmată de primire, pilc returnat cu menţiunea „Refuză primirea" şi dl. ... prin adresa nr. 2137/10.12.2013, neconfirmată de primire, plic returnat cu menţiunea „Destinatar mutat de la adresă".

Se reţine faptul că în urma acestor demersuri efectuate de lichidatorul judiciar, societatea debitoare şi reprezentanţii acesteia, nici până la momentul de faţă nu au pus la dispoziţie documentele solicitate în temeiul art. 28 din legea nr. 85/2006.

Singurele documente contabile comunicate lichidatorului judiciar, au fost cele furnizate de către D.G.F.P. Tulcea, respectiv: Raportarea contabilă la data de 30.06.2010, Situaţia financiară anuală simplificată la data de 31.12.2010, Raportarea contabilă la data de 30.06.2011, Situaţia financiară anuală simplificată la data de 31.12.2011, Raportarea contabilă la data de 30.06.2012, Raportul de Inspecţie fiscală nr. 22426/25.09.2007 şl balanţele de verificare la datele: 30.06.2010, 31.12.2010, 30.06.2011 şl 31.12.2011.

Insă, din analizarea acestor documente, respectiv a balanţei de verificare din data de 31.12.2011, nu reiese faptul că preţul de 9920 lei pentru autovehicul a fost plătit.

In vederea identificării acestei plăţi pretinse de către pârâtă, lichidatorul judiciar a solicitat unităţilor bancare la care societatea debitoarea a figurat cu conturi deschise, extrasele de cont pentru verificarea acestora. Din studierea acestora, se poate observa faptul că nu s-a efectuat plata cu privire la factura nr. TOPTL .../11.08.201l. .

Intrucât încasarea preţului nu a fost identificată în extrasele de cont comunicate de către unităţile bancare la care societatea debitoare a avut conturi deschise si întrucât societatea debitoare nu a pus la dispoziţia lichidatorului judiciar alte documente, din care să reiasă încasarea acestuia, respectiv registrele de casă care cuprind încasările si şi plăţile efectuate de debitoare prin casierie, se poate afirma că acesta nu a fost plătit.

In ceea ce priveşte calitatea dobânditorului bunului, pârâta ... este mama administratorului statutar al societăţii debitoare la data transferării bunului, respectiv a d-nei ..., aşa cum rezultă din copia de pe certificatul de naştere al acesteia, comunicat de către Primăria comunei Topolog.

In aceste condiţii, este mai mult decât evident că scoaterea autovehiculului BMW din patrimoniul societăţii debitoare s-a realizat cu rea-credinţă, în scopul fraudării creditorilor.

Potrivit  art. 80 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006 rezulta ca pentru admisibilitatea unei asemenea acţiuni în anulare se cere îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:transferul unui bun către un terţ, în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii; intenţia tuturor părţilor contractante de a sustrage bunul de la o eventuală urmărire sau de a leza în orice fel drepturile creditorilor.

Transferul de proprietate a fost încheiat cu rea credinţă, în scopul fraudării celorlalţi creditorilor, vânzarea fiind încheiată cu mama administratorului statutar al societăţii debitoare, respectiv cu pârâta  ....

In cauză sunt incidente dispoziţiile art. 80 alin. 1, lit. c, întrucât părţile contractante au încheiat actul juridic, în dauna intereselor creditorilor, cu finalitatea diminuării masei active a debitoarei; în speţă părţile implicate în această operaţiune juridică se aflau în legături de strânsă rudenie şi au urmărit ca prin ieşirea bunului din patrimoniul debitoarei să se creeze o situaţie favorabilă pentru administratorul societăţii şi a familiei sale.

Potrivit art. 84, alin. 2 din legea nr. 85/2006 se instituie o prezumţie de fraudă împotriva subdobânditorului care este soţ, rudă sau afin până la gradul al IV-lea al debitorului dacă acesta cunoştea sau trebuia să cunoască faptul că transferul iniţial este susceptibil de a fi anulat.

Prin urmare, atât timp cât legiuitorul instituie o prezumţie de fraudă în persoană subdobânditorului rudă cu debitorul, a fortiori această prezumţie se răsfrânge şi asupra dobânditorului bunurilor aflat în relaţie de rudenie cu administratorul societăţii debitoare, respectiv a pârâtei ..., care este rudă de gradul I cu administratorul statutar al societăţii

debitoare la momentul perfectării actului de vânzare cumpărare.

De asemenea, se reţine că, societatea ... a fost conştientă de acumularea de datorii în valoare totală 3.660.055 lei la 31.12.2010, datorii ce au îngreunat situaţia financiară a societăţii şi care au condus în final la dezechilibru financiar şi la apariţia stării de insolvenţă a societăţii. Debitorul, simţind apropierea stării de încetare de plăţi, a încercat să diminueze efectele negative pentru sine ale insolvenţei şi a procedat la diminuarea pasivului în dauna unora dintre creditori.

In cauză sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de legea specială a insolvenţei pentru anularea actului juridic fraudulos

În raport de toate aceste considerente judecătorul sindic, urmează a admite acţiunea şi a dispune anularea vânzării autovehicului BMW X83 PD 91 X3 3.0D, înmatriculat cu nr. ...., serie şasiu ...., serie motor ..., an fabricaţie 2007, respectiv anularea în parte a facturii fiscale seria TOPTL nr...../11.08.2011 pentru acest autoturism, factură încheiată între debitoarea S...

Urmează a obliga pârâta ...  să restituie averii debitoarei bunul transferat, sau, dacă bunul nu mai există, c/val. acestuia la momentul vânzării, respectiv  9920 lei.