Contestaţie la executare

Prin sentinţa penală nr. 592/27.02.2014 a Judecătoriei Bacău s-a dispus  admiterea sesizării.

În baza art.6 alin.5 din C.pen. s-a înlăturat măsura de siguranţă aplicată inculpatei C.A.L., prin sentinţa penală nr. 557/06.07.2011 a Judecătoriei Buzău rămasă definitivă prin nerecurare la data de 2.08.2011, de interzicere a se afla pe raza municipiului Buzău o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale 557/6.07.2011 a Judecătoriei Buzău.

S-au anulat formele de executare emise în baza sentinţei penale nr.557/6.07.2011 şi s-a dispus emiterea de noi forme  de executare în baza prezentei.

Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru pronunţarea sentinţei prima instanţă a reţinut că prin sentinţa penală nr.557/6.07.2011 a Judecătoriei Buzău rămasă definitivă prin nerecurare la 2.08.2011 inculpata C.A.L., în baza art.208 alin.1-209 alin.1 lit.e şi alin.2 lit.b C.pen. cu aplic.art.3201 alin.7 C.pr.pen. a fost condamnată la pedeapsa de 3 ani închisoare.

S-a constatat că infracţiunea dedusă judecăţii este concurentă cu cele pentru care inculpata a fost condamnată prin sentinţa penală nr.90/29.01.2009 a Judecătoriei Buzău şi prin sentinţa penală nr.1919/19.10.2009 a Judecătoriei Ploieşti definitivă prin decizia penala nr.517/21.05.2010 a Curţii de Apel Ploieşti.

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare, aplicată inculpatei prin sentinţa penala nr.1503/20.09.2009 a Judecătoriei Ploiesti, în pedepsele componente de 2 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penala nr.90/29.01.2009 a Judecătoriei Buzău şi de 7 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr.1919/19.10.2009 a Judecătoriei Ploieşti.

În baza art.36 alin.1 C.pen.rap.la art.33-34 C.pen. au fost contopite pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea, 7 ani închisoare.

S-a dedus din pedeapsă perioada executată de la 24.02.2009, la zi.

În baza art.116 C.pen., s-a interzis inculpatei C.A.L. să se afle pe raza municipiului Buzău o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii.

În baza sentinţei penale nr.557/6.07.2011 mai sus menţionate a fost emis mandatul de executare nr. 643 din  2.08.2011.

Potrivit dispozitiilor art.6 alin.5 N.C.pen. când legea nouă este mai favorabilă în condiţiile alin.1-4, pedepsele complementare şi măsurile neexecutate şi neprevăzute în legea nouă nu se mai execută, iar cele care au corespondent în legea nouă se execută în limitele prevazute de aceasta.

Instanţa a reţinut că executarea pedepsei a început la 24.02.2009 şi urmează să înceteze la 23.02.2016 fiind aplicată şi măsura de siguranţă a interzicerii dreptului de a se afla pe raza municipiului Buzau, după executarea pedepsei închisorii, măsură ce nu mai este prevăzută în art.108 N.C.pen.

În raport de cele expuse, instanţa a constatat intervenirea legii penale mai favorabile privind măsura de siguranţă aplicată prin sentinţa penala nr.557/6.07.2011 a Judecătoriei Buzău şi neexecutată în acest moment, fiind incidente dispoziţiile art.6 alin.5 din N.C.pen.

Prin urmare, a admis sesizarea şi în consecinţă a înlăturat măsura de siguranţă aplicată inculpatei C.A.L. prin sentinţa penală mai sus menţionată, de interzicere de a se afla pe raza municipiului Buzău pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale nr.557/6.07.2011 a Judecătoriei Buzău.

S-au anulat formele de executare emise în baza sentinţei penale anterior menţionate şi s-a dispus emiterea de noi forme  de executare în baza prezentei.

Împotriva acestei sentinţe a formulat contestaţie, în termen legal, Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău care o critică pentru nelegalitate deoarece în mod greşit instanţa a admis sesizarea Comisiei de evaluare a incidenţei aplicării legii penale mai favorabile constituită la nivelul Penitenciarului de Minori şi Tineret Bacău, înlăturând măsura de siguranţă de interzicerii de a se afla pe raza mun. Buzău pe o perioadă de 3 ani după exercitarea pedepsei închisorii, aplicată condamnatei C.A.L..

Instanţa şi-a întemeiat soluţia pe disp. art. 6 al. 5 cod penal, care prevăd că atunci când legea nouă este mai favorabilă în condiţiile art. 1-4, pedepsele complementare şi măsurile neexecutate neprevăzute în legea nouă nu se mai execută, iar cele care au corespondent în legea nouă se execută în limitele prevăzute de aceasta.

În primul rând a apreciat că dispoziţiile invocate nu sunt incidente în prezenta cauză deoarece legea penală nouă nu este mai favorabilă întrucât nu prevede o pedeapsă mai uşoară pentru niciuna dintre infracţiunile pentru care a fost condamnată numita C.A.L.

Chiar în situaţia în care s-ar fi impus reducerea pedepsei principale, prin aceiaşi hotărâre, în locul măsurii de siguranţă ar fi trebuit aplicată pedeapsa complementară care îi corespunde ca şi conţinut.

În al doilea rând, trebuie observat că instanţa a aplicat condamnatei măsura de siguranţă a interzicerii de a se afla în mun. Buzău pe durată de 3 ani, apreciind că există o stare de pericol de săvârşire de noi infracţiuni prin prezenţa acestei persoane în localitate.

În actuala reglementare, această sancţiune nu se mai regăseşte categoria măsurilor de siguranţă, dar este prevăzută ca pedeapsă complementară conform disp. art. 66 al. 1 lit. l cod penal, motiv pentru care apreciază că măsura de siguranţă trebuia menţinută aşa cum a fost aplicată. Conform disp. art. 67 al. 1 pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea sau amenda şi instanţa constată că, faţă de natura şi gravitatea infracţiunii, împrejurările cauzei şi persona infractorului această pedeapsă este necesară.

Tribunalul, analizând hotărârea atacată cu privire la motivele invocate, precum şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, consideră că această contestaţie este neîntemeiată.

Potrivit art. 1126 cod penal din 1969 „interzicerea de a se afla în anumite localităţi” era reglementată ca măsură de siguranţă.

Conform art. 66 al. 1 lit. l cod penal această măsură de siguranţă este reglementată ca o pedeapsă complementară.

Aşadar, măsura de siguranţă a interzicerii de a se afla pe raza municipiului Buzău este mai favorabilă condamnatei decât pedeapsa complementară a interzicerii de a s4 afla pe raza municipiului Buzău.

Potrivit art. 6 al. 5 cod penal pedepsele complementare şi măsurile de siguranţă neexecutate şi neprevăzute de legea nouă  nu se mai execută, iar cele ce au corespondent în legea nouă se execută în conţinutul şi limitele prevăzute de aceasta.

Este adevărat că măsura de siguranţă a interzicerii de a se afla în anumite localităţi are corespondent în legea nouă în baza dispoziţiilor art. 66 al. 1 lit. l cod penal, dar ca pedeapsă complementară. Şi comparând natura celor două instituţii penale măsura de siguranţă este mai blândă  şi deci mai favorabilă decât pedeapsa complementară.

În consecinţă, în mod corect instanţa de fond a admis sesizarea comisiei şi a înlăturat măsura de siguranţă a interzicerii de a se afla pe raza municipiului Buzău pe o perioadă de 3 ani.

Faţă de toate acestea, tribunalul în baza art. 425/1 al. 7 pct. 1lit. b cod pr. penală va respinge ca nefondată contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău împotriva sentinţei penale nr. 592/27.02.2014 a Judecătoriei Bacău.

Conform art. 275 al. 3 cod pr. penală cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Se va constata că petenta a fost asistată de avocat din oficiu.

Domenii speta

Spete similare