Proceduri speciale. Acordul de recunoastere a vinovăţiei

PROCEDURI SPECIALE

ACORDUL DE RECUNOAŞTERE A VINOVĂŢIEI

Cuprins pe materii : Drept procesual penal. Proceduri speciale.

Indice alfabetic : art. 478, art. 479, art. 484 şi art. 485 Cod procedură penală

Potrivit art. 478 alin. 1 Cod procedură penală, în cursul urmăririi penale, după punerea în mişcare a acţiunii penale, inculpatul şi procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei de către inculpat.

Conform alin. 2 din acelaşi articol, efectele acordului de recunoaştere a vinovăţiei sunt supuse avizului procurorului ierarhic superior.

Potrivit art. 479 Cod procedură penală, acordul de recunoaştere a vinovăţiei are ca obiect recunoaşterea comiterii faptei şi acceptarea încadrării juridice pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi priveşte felul şi cuantumul pedepsei, precum şi forma de executare a acesteia.

Potrivit art. 480 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală, acordul de recunoaştere a vinovăţiei se poate încheia numai cu privire la infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult 7 ani şi când, din probele administrate, rezultă suficiente date cu privire la existenţa faptei pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală şi cu privire la vinovăţia inculpatului. La încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei, asistenţa juridică este obligatorie.

Conform art. 484 alin. 2 Cod procedură penală, instanţa se pronunţă asupra acordului de recunoaştere a vinovăţiei prin sentinţă, în urma unei proceduri necontradictorii, în şedinţă publică, după ascultarea procurorului, a inculpatului şi avocatului acestuia, precum şi a părţii civile, dacă este prezentă.

Tribunalul Ialomiţa – secţia penală, sentinţa penală nr. 21/F/30.01.2015.

La data de 19.01.2015, a fost înregistrat pe rolul T. I., sub nr. ….., acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat de Parchetul de pe lângă T. I. cu inculpatul D. D. C. (date),  cercetat în stare de libertate, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită, prevăzută de art. 255 alin. 1 din codul penal anterior, cu aplicarea art. 5 cod penal, obiect al cauzei penale nr. …./P/…., al Parchetului de pe lângă T. I..

S-a reţinut în esenţă, prin actul de sesizare a instanţei, că în ziua de …....., aflându-se în trafic şi fiind surprins de aparatul Radar cu o viteză peste limita legală, a remis suma de 400 lei agenţilor de poliţie rutieră  M.C.C. şi D.D.D., pentru a nu-i aplica sancţiunea contravenţională constând în amendă şi/sau puncte de penalizare, eventual şi o măsură în legătură cu permisul de conducere auto, ci o sancţiune mult mai uşoară, respectiv avertisment.

Totodată, s-a precizat că prin sentinţa penală nr. 363/F/06.11.2012, a T. I., pronunţată în dosar nr. …., definitivă şi modificată prin decizia penală nr. 44/A/19.02.2013 a C.A.B., secţia a II-a Penală, s-a dispus condamnarea, în calitate de inculpaţi, a celor doi agenţi de poliţie pentru infracţiunea corelativă de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. 1 şi 2 cod penal, rap. la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal, art. 320 ind. 1 alin. 7 Cod procedură penală, rap. la art. 74 - 76 Cod penal anterior. Pentru ambii inculpaţi s-a pronunţat suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor pronunţate şi s-a dispus confiscarea sumelor de bani reprezentând mită, primite de aceştia urmare a săvârşirii actelor materiale reţinute în rechizitoriul nr. 462/P/2012 al Parchetului de pe lângă T. I., prin care s-a dispus trimiterea în judecată, inclusiv cu privire la suma de bani primită de la D.D.C..

Aşa cum reiese din actul de sesizare, situaţia de fapt anterior expusă a fost stabilită în urma analizei coroborate a mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: proces verbal de redare în formă scrisă a dialogului ambiental purtat la data de …...... între agenţii de poliţie M.C.C., D.D.D. şi inculpatul D.D.C., proces - verbal de identificare, declaraţii de martori, (depoziţiile celor doi agenţi de poliţie), copie proces-verbal de contravenţie seria … nr. …., declaraţiile date în calitate de suspect şi de inculpat, fişa de cazier judiciar.

Instanţei i-a fost înaintat dosarul de urmărire penală nr. …/P/…...

Analizând acordul de recunoaştere a vinovăţiei înaintat de către Parchetul de pe lângă T. I., instanţa a constatat că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 480 - 482 C. proc. pen.

Din analiza aceluiaşi  material probator administrat în cursul urmăririi penale,Tribunalul a reţinut următoarea situaţie de fapt:

Prin Rechizitoriul nr. 125/P/2012 din 19.09.2012 al Parchetului de pe lângă T. I. s-a dispus trimiterea în judecată a mai multor persoane, printre care şi inculpaţii M.C.C. şi D.D.D., sub învinuirea săvârşirii infracţiunii de luare de mită în formă continuată, prev. de art. 254 alin. 1şi 2 C. pen. rap. la art. 7 alin. 1 din legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 din codul penal.

S-a reţinut în sarcina acestora că, în calitate de agenţi de poliţie în cadrul S. R. al I.P.J. I., în perioada 11.04.2012 – 18.04.2012, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, au primit diferite sume de bani de la mai mulţi conducători auto depistaţi în trafic în timpul săvârşirii unor fapte contravenţionale, pentru a nu le aplica sancţiunile corespunzătoare sau pentru a le aplica sancţiuni mai uşoare.

Prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei în ceea ce-l priveşte pe inculpatul D.D.C., sub aspectul săvârşirii infracţiunii corelative de dare de mită, prev. de art. 255 alin. 1C. penal.

În fapt, în ziua de 17.04.2012, în intervalul orar ….., agentul şef principal de poliţie, M.C.C., împreună cu agentul şef adjunct de poliţie, D.D.D., aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu cu autospeciala Radar înmatriculată ……., l-au oprit în trafic pe conducătorul auto D.D.C., care circula cu viteză neregulamentară, de 132 km/h, în loc de 100 km/h, cât prevăd normele legale pentru circulaţia pe drumurile naţionale.

În aceste împrejurări, inculpatului D.D.C. i s-a adus la cunoştinţă că urmează să fie sancţionat contravenţional, precum şi sancţiunile contravenţionale ce urmează a-i fi aplicate.

În acest context, fără a i se pretinde în mod expres, înţelegând însă din comportamentul poliţiştilor, (conţinut discuţii, priviri), că sunt dispuşi să primească o sumă de bani pentru a nu-l sancţiona foarte aspru, a mers la maşina celor doi poliţişti şi, în timpul discuţiilor cu aceştia, le-a înmânat două bancnote a câte 200 lei, pe care poliţiştii le-au primit.

După aceasta, i-au întocmit proces-verbal de contravenţie seria … nr. … din …… prin care au stabilit sancţiunea avertisment pentru contravenţia prevăzută de art. 121 alin. 1 şi 2 din HG nr. 1391/2006, cu referire la art. 108 din O.U.G. nr. 195/2002. Inculpatul a semnat procesul-verbal de contravenţie fără obiecţiuni şi nici nu l-a contestat în instanţă, ceea ce denotă că a fost evident mulţumit de sancţiunea pe care a primit-o.

În drept, fapta inculpatului întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de dare de mită, infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, condiţie îndeplinită pentru încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei, conform art. 480 alin. 1 C. proc . penală, din dosar rezultând suficiente date cu privire la această faptă, pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală şi cu privire la vinovăţia inculpatului, de altfel recunoscută de acesta.

Potrivit art. 5 cod penal, dintre cele două legi penale intervenite în intervalul de timp de la săvârşirea faptei şi până la judecarea definitivă a cauzei, mai favorabilă este reglementarea material-penală din vechiul cod, în raport de limitele de pedeapsă  mai reduse, de la 6 luni la 5 ani, din art. 255 alin. 1, vechiul cod penal,  faţă de 2 - 7 ani, cum prevăd dispoziţiile art. 290 alin. 1 din noul cod.

Aşadar, în opinia Tribunalului, încadrarea juridică a faptei reţinute în acordul transmis instanţei este cea corectă, iar acţiunea inculpatului de oferire a unei sume de bani agenţilor de poliţie, nerespinsă de către aceştia, în scopul de a-i determina  să îndeplinească un act de serviciu contrar îndatoririlor obişnuite, realizează elementul material al infracţiunii reţinute de parchet.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acţionat cu vinovăţie în modalitatea intenţiei directe, prevăzând rezultatul faptei sale şi urmărind producerea lui.

La încheierea în formă scrisă a acordului de recunoaştere a vinovăţiei, inculpatul a fost asistat de către avocat ales, iar prin declaraţiile date în prezenţa aceluiaşi apărător, a recunoscut fapta şi a acceptat încadrarea juridică reţinută de parchet.

Totodată, pentru considerentele expuse, Tribunalul a reţinut că probele administrate în cursul urmăririi penale sunt suficiente pentru a se stabili existenţa faptei şi vinovăţia inculpatului, maximul special prevăzut de lege pentru infracţiunea pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală este mai mic de 7 ani închisoare, iar acordul de recunoaştere a vinovăţiei conţine toate menţiunile prevăzute de art. 482 C. proc. penală.

În ceea ce priveşte cuantumul pedepsei propuse  de parchet, pe baza acordului încheiat cu inculpatul, Tribunalul a apreciat întemeiat, în raport de dispoziţiile art. 74 C.penal şi de circumstanţele ce-l caracterizează favorabil: conduita  bună înainte de săvârşirea infracţiunii, lipsa antecedentelor penale, comportarea sinceră în cursul urmăririi penale, situaţia familială în sensul că este căsătorit, are un copil minor şi se preocupă de întreţinerea familiei, având ocupaţie şi loc de muncă.

Tribunalul a considerat justificate cuantumul şi felul sancţiunii propuse raportat  şi la circumstanţele reale ale cauzei, printre altele, suma de bani modică oferită agenţilor de poliţie, dar şi avantajele concrete, obţinute prin comiterea faptei. Este de menţionat, în acest sens, că inculpatul în calitate de conducător auto nu ar fi riscat, astfel cum se susţine în cuprinsul acordului de recunoaştere a vinovăţiei, şi o măsură în legătură cu permisul de conducere, ci doar 4 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. 1 lit. d din OUG nr.195/2002.

Sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce se dispune doar în situaţia depăşirii cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv, potrivit art. 102 alin. 3 din acelaşi act normativ, mai sus menţionat, ceea ce nu este cazul inculpatului. Aşadar, în opinia Tribunalului, fapta contravenţională însăşi nefiind de o gravitate excesivă, se poate reţine o periculozitate socială  mai redusă şi sub aspect penal.

Faţă de cele ce preced şi apreciind cuantumul pedepsei cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror şi inculpat ca fiind suficient pentru atingerea scopului şi îndeplinirea funcţiilor de constrângere, de reeducare şi de exemplaritate ale pedepsei, în baza art. 485 alin. 1 lit. a rap. la art. 396 alin. 2 C. proc. penală, a admis acordul de recunoaştere a vinovăţiei, încheiat de Parchetul de pe lângă T. I. şi inculpatul D.D.C., cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prev. şi ped. de art. 255 alin. 1 cod penal anterior, obiect al cauzei penale nr. ../P/.. al Parchetului de pe lângă T. I..

În baza art. 255 alin. 1 din codul penal anterior, cu aplicarea art. 5 cod penal, l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa amenzii pecuniare de 1000 lei.

A pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 63 ind. 1 cod penal anterior.

A luat act că suma de bani oferită drept mită de inculpat a fost deja confiscată prin sentinţa penală nr. …. a T. I..

În baza art. 274 alin. 1 cod procedură penală, a obligat inculpatul la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Domenii speta

Spete similare