Contestaţie decizie de concediere

Sentinţă civilă 967/2015 din 26.02.2015


Cod operator: 2443

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONFLICTE DE MUNCA ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentinţa Nr. 967/2015

Şedinţa publică de la 26 Februarie 2015

Completul compus din:

PREŞEDINTE

Asistent  judiciar

Asistent  judiciar

Grefier

Pe rol fiind soluţionarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul N.I. D., în contradictoriu cu  pârâta S.C. M. S. S.A., având ca obiect contestaţie decizie de concediere.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns reclamantul asistat de avocat M. Alpârâta fiind reprezentată de consilier juridic N. D. F.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă după care, reprezentantul pârâtei a prezentat în original înştiinţarea către reclamant privind participarea la concursul organizat de pârâtă în data de 14.07.2014, adresa nr. 9618/04.07.2014 şi adresa nr. 2691/20.02.2015.

Faţă de înscrisurile depuse la dosar apărătoarea reclamantului a arătat că nu solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea observării acestora.

Nemaifiind cereri de formulat, excepţii de invocat  si probe de administrat, constatând cauza în stare de judecată, instanţa  o retine  spre soluţionare şi acordă cuvântul părţilor.

Apărătoarea reclamantului, avocat M.  A, a solicitat admiterea contestaţiei, anularea deciziei  de concediere individuală nr. 724/28.8.2014, reintegrarea reclamantului pe postul deţinut anterior concedierii,obligarea pârâtei să plătească reclamantului drepturile salariale indexate, majorate şi actualizate  începând cu data de 29.08.2014 şi până la reintegrarea efectivă, precum şi celelalte drepturi băneşti de care ar fi beneficiat în aceeaşi perioadă, cu cheltuieli de judecată.

Reprezentantul pârâtei, consilier juridic N. D. F. a solicitat respingerea contestaţiei pentru motivele inserate în întâmpinare şi faţă de probatoriu administrat în cauză.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj-Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale la data de 18.09.2014, sub nr., reclamantul N. I. D.  a chemat în judecată pârâta S.C. M. S. S.A, solicitând ca prin sentinţa ce se  va pronunţa să se dispună anularea deciziei  de concediere individuală nr. 724/28.8.2014, reintegrarea reclamantului pe postul deţinut anterior concedierii,obligarea pârâtei să plătească reclamantului drepturile salariale indexate, majorate şi actualizate  începând cu data de 29.08.2014 şi până la reintegrarea efectivă, precum şi celelalte drepturi băneşti de care ar fi beneficiat în aceeaşi perioadă, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii reclamatul a arătat că a fost angajatul societăţii parate din anul 2002 , deţinând funcţia de" adjunct sef sector ", conform contractului individual de munca pe perioada nedeterminata , încheiat la data de 15.08.2002, înregistrat la ITM Gorj sub nr. 361/2002.

A menţionat reclamantul că prin decizia nr. 724/28.08.2014 din  data de 03.09.2014 s-a dispus de pârâtă desfacerea contractului individual de munca începând cu data de 29.08.2014 ,

conform prevederilor art.65-67 din Codul muncii , având in vedere Hotărârea nr.7/10.06.2014 a Consiliului de Administraţie al S.C. M. S. S.A. , prin care a fost desfiinţat un post de adjunct I sef sector in cadrul Sectorului de Vest.

A susţinut reclamantul că decizia contestata este lovita de nulitate absoluta , întrucât a fost data atât cu nerespectarea cerinţelor obligatorii de forma prevăzute de disp. art. 76 din Legea 53/2003 actualizata, cat si cu încălcarea procedurii prevăzute de lege.

Reclamantul a precizat că  potrivit art. 76 din Codul muncii prevede ca decizia de concediere pentru motive ce nu țin de persoana salariatului se comunica acestuia in scris si trebuie sa cuprindă in mod obligatoriu motivele care  determina concedierea, durata preavizului , lista tuturor locurilor de munca disponibile in unitate si termenul pe care salariatul 1-a avut la dispoziţie pentru a ocupa un loc de munca vacant , in condiţiile art. 64 din Codul muncii.

 Totodată,  menţionarea in cuprinsul deciziei de concediere a situaţiei de fapt , in mod explicit si clar este necesara pentru verificarea îndeplinirii cerinţelor art. 65 alin.2 din Legea 53/2003, respectiv ca desfiinţarea locului de munca sa fie efectiva si serioasa , fără a disimula realitatea si pentru verificarea seriozităţii cauzei raportat la situaţia angajatorului si a angajatului.

A precizat reclamantul că rezultă fără dubiu faptul ca reglementările din Codul muncii cu privire la conţinutul deciziei de concediere sunt de stricta interpretare , iar neindicarea motivelor de fapt sau indicarea lor greşită atrage, in toate cazurile, nulitatea absoluta a deciziei de concediere , nefiind posibil ca angajatorul sa le schimbe in proces si nici sa fie stabilite de instanţa de judecata.

De asemenea a învederat reclamantul că în lipsa unora din menţiunile obligatorii prevăzute de art. 76 din C. muncii nu poate fi complinită cu probe exterioare deciziei de concediere.

Totodată, reclamantul a precizat că din analiza deciziei contestate se observa in mod clar faptul ca aceasta nu este motivata in fapt, întrucât din cuprinsul deciziei nu se regăseşte nici o referire la motivul desfiinţării postului ocupat de mine , neexistând o justificare plauzibila , doar arătându-se ca motivul concedierii îl reprezintă " Hotărârea nr. 7/10.06.2014 a Consiliului de Administraţie al S.C. M.S. S.A. " , fara a se releva existenta unor motive întemeiate care au avut drept urmare necesitatea desfiinţării acestui post.

Reclamantul a susţinut că din cuprinsul deciziei nu rezulta care din motivele obiective fără legătura cu persoana salariatului la care face referire art. 65 alin.2 din Codul muncii au avut ca efect concedierea mea , situaţia de fapt trebuind indicata in materialitatea ei , in ce consta ea si nu sub forma unor generalităţi si afirmaţii vagi  context in care nu este clar ca este vorba de chiar postul pe care le-am ocupat , întrucât aveam dreptul de a cunoaşte care sunt acele motive care justifica măsura desfacerii contractului individual de munca.

Tot reclamantul a precizat că deciziei de concediere ii lipseşte un element esenţial , cel mai important ca si condiţie de forma, respectiv aceasta nu cuprinde motivele care determina concedierea , menţiune obligatorie potrivit prevederilor art. 76 alin. 1 lit. a din Codul muncii si a cărei lipsa atrage sancţiunea nulităţii absolute a concedierii astfel efectuate , întrucât a fost dispusa cu nerespectarea procedurii prevăzute de lege potrivit art. 76 din acelaşi act normativ.

Mai mult decât atât, a relatat  reclamantul că in cuprinsul deciziei pârâta menţionează ca datorita faptului ca niciunul dintre cei doi adjuncţi șefi de sector neacceptând ocuparea unui alt post, a decis ca postul rămas disponibil sa fie ocupat in urma evaluării profesionale si a unei probe scrise , încheind in acest sens Regulamentul nr. 9966/07.07.2014, iar in urma analizării documentelor existente 1-a declarat câştigător pe numitul R. C. in postul de adjunct sef sector in cadrul Sectorului de Vest.

 A precizat reclamantul ca relatarea situaţiei de fapt este parţial adevărata , întrucât nu a avut cunoştinţa de faptul ca postul rămas disponibil se va ocupa in urma susţinerii unei probe scrise , deşi se arata in preambulul deciziei atacate ca prin adresa nr. 9618/04.07.2014 acesta  ar fi fost informat despre faptul ca in data de 14.07.2014 , la orele 10 va avea loc proba scrisa pentru departajarea persoanei care va ocupa postul de adjunct sef sector disponibil in cadrul Sectorului de Vest .

A menţionat reclamantul că în cuprinsul deciziei se menţionează faptul ca pârâta i-a propus ocuparea unui alt loc de munca disponibil in cadrul societăţii, conform pregătirii profesionale, însă acesta l-ar  fi refuzat. A precizat însă că prin adresa nr. 8229/12.06.2014 pârâta  i-a oferit un loc de munca disponibil, însa nu conform pregătirii profesionale , întrucât după cum se poate observa din conţinutul acestei adrese urma să ocupe funcţia de conducător de formaţie de lucru in Sectorul de Vest, funcţie care nu este corespunzătoare meseriei sale de inginer si totodată drepturile salariale erau inferioare celor care i se cuveneau in calitate de adjunct sef sector .

A precizat reclamantul că în acest context era normal sa refuze postul, in condiţiile in care nu era in conformitate cu meseria si funcţia deţinute anterior si mai mult decât atat in situaţia in care la nivelul Sectorului in care îşi desfăşura activitatea exista un post disponibil  (încă de la data de 01.07.2014)  pe care putea sa-1 ocupe , întrucât numitei V. E , care era sef secţie, i s-a suspendat contractul individual de munca in temeiul art. 52 alin.l litera b din Codul Muncii.

In drept, reclamanta şi-a întemeiat  cererea pe disp. art. 76,78 si 80 din Legea 53/2003 actualizata si art. 115 din CCM la nivel de unitate pe anul 2014.

Reclamanta a depus la dosar, în copie xerox următoarele înscrisuri: cartea de identitate, decizia de concediere nr. 724 din data de 28.08.2014, actul adiţional nr. 1681 din 05.05.2014, extras din contractul colectiv de muncă pe anul 2014, act adiţional nr. 3280/05.12.2013, fişa postului, adresa nr. 8229/12.06.2014, decizia nr. 462/01.07.2014certificat de concediu medical seria CCMAG nr. 2116273, preaviz nr. 10705/21.04.2014, decizia nr. 538/08.07.2014, decizia nr. 531/08.07.2014, certificat de naştere.

Pârâta  SC M. S. SA a formulat întâmpinare prin care solicitat respingerea acţiunii ca nefondată.

A arătat pârâta că  pana la data încetării raporturilor de munca cu aceasta, respectiv  29.08.2014 prin decizia nr. 724 a  emisă in temeiul art.65 Codul Muncii, reclamantul a fost angajatul societăţii in baza contractului individual de munca nr.361/2002.

In baza art. 65 din Codul Muncii, concedierea individuala a salariatului pentru motive ce nu tin de persoana acestuia, reprezintă încetarea contractului individual de munca determinata de desfiinţarea locului de munca ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătura cu salariatul.

A arătat pârâta că potrivit prevederile art. 65 Codul Muncii nu presupun cu necesitate existenta unei situaţii economice precare a angajatorului, ci priveşte orice modificare a schemei de personal in scopul eficientizării activităţii.

De asemenea a susţinut pârâta că având in vedere Nota de Fundamentare nr. 7978/06.06.2014, prin Hotărârea nr. 7/10.06.2014 , Consiliului de Administraţie , a aprobat noua organigrama si statul de funcţii - Organigrama din 10.06.2014 cu consecinţa desfiinţării unui post de adjunct sef-secţie in cadrul Sectorului Vest unde reclamantul îsi desfăşura activitatea.

Astfel, din compararea celor doua organigrame , cea anterioara desfiinţării postului si cea ulterioara se observa ca :

-pentru Organigrama din 11.12.2013 a SC M. S. SA in STATUL DE FUNCŢII TESA/OPERATIVI/C.F.L Sectoare de Producţie, pentru Sectorul Vest figurau 2 Adjuncţi Sef Sector ;

-pentru Organigrama din 10.06.2014 a SC M. S. SA in STATUL DE FUNCŢII TESA/OPERATIVI/C.F.L, - Sectoare de Producţie, pentru Sectorul Vest figura 1 post Adjunct Sef Sector , rezultând astfel reducerea efectiva a posturilor de adjunct sef sector deţinute de reclamantul N. A. si R. C. din organigrama societăţii.

 A arătata pârâta că potrivit art.40 Codul Muncii prevede ca " Angajatorul are dreptul sa stabilească organizarea si funcţionarea unităţii "(fit.a) iar litera (b) prevede ca " angajatorul are dreptul sa stabilească atribuţiile corespunzătoare fiecărui salariat , in condiţiile legii", motiv pentru care in temeiul Notei nr. 9361/01.07.2014 a Serviciului Personal S.N.Fp.A, a Regulamentului nr. 9966/08.07.2014  privind desemnarea persoanei care va ocupa postul de adjunct sef-sectie in cadrul Sectorului-Vest, a deciziei nr.550/09.07.2014 a SC M S V SA , prin adresele cu nr.9617/04.07.2014 si 9618 /04.07.2014 , d-nul R. C. si reclamantul N. A. au luat la cunoştinţa despre organizarea concursului pentru ocuparea postului de adjunct sef-sector in cadrul Sectorului Vest, concurs finalizat cu admiterea pe postul de adjunct sef-sector a domnului R. C. conform procesului-verbal nr. 10277/14.07.2014.

Cu privire la criticile reclamantului in ceea ce priveşte îngrădirea dreptului de a participa la concursul organizat, raportat la adresa 9618/04.07.2014, a arătat pârâta  că reclamantul a refuzat primirea acesteia, ori refuzul primirii nu înseamnă neluarea la cunoştinţa a conţinutului acelui înscris , respectiv adresa prin care acesta a fost informat de organizarea si data concursului.

In drept, pârâta  şi-a întemeiat  prezenta  întâmpinare pe dispoziţiile art 65 Codului Muncii, art. 205-206 NCPC.

Pârâta a depus la dosar, în copie xerox următoarele înscrisuri: organigrama SC M. S. SA din 11.12.2013 , Stat de Functii-Structura Funcţionala, Stat de Functii-Sectoare de Producţie;nota nr. 7978/06.06.2014;organigrama SC M SSA DIN 10.06.2014 , Stat de Funcţii- Structura Funcţional, Stat de Functii-Sectoare de Producţie;Hotărârea nr.7/10.06.2014 a Consiliului de Administraţie al SC M. S. SA; Nota nr. 9361/01.07.2014 a Serviciului Personal S.N.F.P.A;Regulamentul nr. 9966/08.07.2014 privind desemnarea persoanei care va ocupa postul de adjunct sef sector in cadrul Sectorului Vest;decizia nr. 550/09.07.2014 a SC M. S. SA;adresa nr. 9617/04.07.2014 ,adresa nr. 9618/04.07.2014;proces-verbal nr.  10277/14.07.2014 privind Rezultatul -Desemnare Adjunct Sef Sector-Sectorul de vest, proces -verbal nr. 10276.14.07.2014 ;

-Test Grila pentru candidatul R. C, Extras Contract Colectiv de Munca al SC M. S. SA.

Analizând actele şi lucrările dosarului, probatoriu administrat şi dispoziţiile aplicabile prezentei cauze, tribunalul urmează să admită contestaţia de faţă cu următoarea motivare:

Reclamantul N. I. D. a fost angajat al pârâtei SC M S. SA în funcţia de adjunct şef sector.

Prin decizia nr. 724/28.08.2014 s-a dispus încetarea contractului individual de muncă al reclamantului în temeiul art. 65 din Codul muncii, ca urmare a desfiinţării postului ocupat de acesta, măsură dispusă în baza Hotărârii nr. 7/10.06.2014 a Consiliului de Administraţie.

S-a reţinut în cuprinsul deciziei prin Hotărârea Consiliului de Administraţie nr. 7/10.06.2014 s-a decis desfiinţarea unui post de adjunct şef sector în cadrul Sectorului de Vest. Întrucât niciunul dintre cei doi adjuncţi şef de sector nu a acceptat ocuparea unui alt post, pârâta a dispus ca postul disponibil să fie ocupat în urma evaluării activităţii profesionale şi a susţinerii unei  probe scrise, fiind declarat câştigător domnul R. V..

Reclamantul a contestat această decizie, invocând pe de-o parte caracterul neserios al concedierii, iar pe de altă parte faptul că nu i s-a adus la cunoştinţă faptul că urma să fie organizat concursul pentru ocuparea postului de adjunct şef sector.

Din contră, pârâta a susţinut că desfiinţarea postului ocupat de reclamant a fost efectivă şi a avut o cauză reală şi serioasă, fiind determinată de reorganizarea activităţii. De asemenea, a susţinut că reclamantul a refuzat primirea adresei nr. 9618/04.07.2014 prin care i s-a adus la cunoştinţă susţinerea concursului pentru ocuparea postului de adjunct şef sector, însă a refuzat primirea acestei adrese, motiv pentru care i-a fost comunicată prin poştă.

Potrivit art. 65 alin1 din Codul muncii, concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia. Alineatul 2 al aceluiaşi articol prevede că desfiinţarea locului de muncă trebuie să fie efectivă şi să aibă o cauză reală şi serioasă.

În primul rând, instanţa constată că desfiinţarea locului de muncă a fost efectivă, în  statul de funcţii (fila 55 din dosar) figurând un singur post de adjunct şef sector, faţă de 2 astfel de posturi, câte existau anterior emiterii deciziei de concediere. Desfiinţarea postului a fost aprobată prin art. 1 din Hotărârea nr. 7/10.06.2014 a Consiliului de Administraţie, hotărâre prin care  s-a aprobat modificarea structurii organizatorice a unităţi.

În vederea ocupării postului de adjunct şef sector,  a fost aprobat regulamentul înregistrat sub nr. 9966/08.07.2014. conform acestui regulament, departajarea candidaţilor trebuia să aibă în vedere evaluarea activităţii profesionale, ponderea acestei evaluării fiind de 40% şi o probă scrisă, a cărei pondere era de 60%. Au fost emise două adrese,  adresele nr. 9617 şi nr. 9618 din 4 iulie 2014, prin care cei doi candidaţi, reclamantul şi R.l . erau invitaţi la data de 14.07.2014 la ora 10,00 la sediul societăţii din Rovinari, cartier Vârţ, … pentru susţinerea probei scrise.

Pe comunicarea adresată reclamantului, şeful de sector a consemnat faptul că reclamantul a refuzat să primească adresa.

Instanţa a solicitat pârâtei să facă dovada comunicării acestei înştiinţări reclamantului, iar la data de 26.02.2015, reprezentantul pârâtei a depus un exemplar al adresei pe care este menţionat faptul că se comunică prin poştă. Pârâta nu a depus însă la dosar dovada confirmării de primire şi nici măcar dovada înaintării la poştă a acestei adrese.

Potrivit notei interne nr. 1547/21.05.2014 (fila 83 din dosar), distribuirea documentelor în cadrul sectorului de vest se face numai pe bază de semnătură de primire sau de luare la cunoştinţă de către personalul nominalizat în documente, iar în cazul refuzului de a primi documentele, trebuie întocmit un proces-verbal de motivare a refuzului de minim două persoane cu atribuţii de conducere în cadrul sectorului.

Aceste cerinţe nu au fost respectate, pârâta consemnând pe adresa nr.9618/04.07.2014 că reclamantul a refuzat să primenească adresa, însă această consemnare este semnată doar de şeful de sector şi nu de două persoane cu atribuţii de conducere, aşa cum impunea nota menţionată anterior.

Ori, din moment ce a adoptat norme privind comunicarea documentelor, pârâta era obligată să le respecte. De altfel, chiar pârâta a apreciat că menţiunea şefului de sector nu are valoarea unei comunicări şi de aceea a dispus să  fie comunicată prin poştă (înscrisul de la fila 118 din dosar). Nu rezultă însă că într-adevăr această comunicare s-a şi realizat.

Tribunalul constată astfel că pârâta nu a dovedit faptul că reclamantul a fost înştiinţat cu privire la desfăşurarea concursului organizat la data de 14 iulie 2014, situaţie în care concedierea reclamantului în aceste condiţii este nelegală.

În consecinţă, în temeiul art.80 Codul muncii, va fi admisă contestaţia, va fi  anulată decizia de concediere nr. 724/28.08.2014, iar pârâta va fi obligată să-l reintegreze pe reclamant pe postul deţinut anterior. Pârâta va fi obligată să plătească reclamantului drepturile salariale indexate, majorate şi actualizate  începând cu data de 29.08.2014 şi până la reintegrarea efectivă, precum şi celelalte drepturi băneşti de care ar fi beneficiat în aceeaşi perioadă.

În temeiul art. 453 alin. 1 Cod de procedură civilă, pârâta va fi obligată şi la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamantului, în cuantum de 1000 lei, reprezentând onorariu de avocat.

Opinia asistenţilor judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite contestaţia formulată de reclamantul N. I. D., în contradictoriu cu  pârâta S.C. M. S. S.A .

Anulează decizia  de concediere individuală nr. 724/28.8.2014.

Dispune reintegrarea reclamantului pe postul deţinut anterior concedierii.

Obligă pârâta să plătească reclamantului drepturile salariale indexate, majorate şi actualizate  începând cu data de 29.08.2014 şi până la reintegrarea efectivă, precum şi celelalte drepturi băneşti de care ar fi beneficiat în aceeaşi perioadă.

Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept  de  apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce  se va depune la  Tribunalul Gorj.

Pronunţată în şedinţa publică din 26.02.2015, la Tribunalul Gorj.