Obligaţia de a face

Sentinţă civilă 1291/2014 din 03.06.2014


Cod operator: 2443

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentinţa nr. 1291/2014

Şedinţa publică din 3 iunie 2014

Completul compus din:

Preşedinte : ….

Grefier : ………

Pe rol fiind pronunţarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în şedinţa publică din 27.05.2014 în cauza formulată de reclamantul ………. în contradictoriu  cu pârâţii Primăria …., Instituţia Primarului comunei ….şi ……………., având ca obiect obligaţia de a face.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică  au lipsit părţile.

Procedura legal îndeplinită,din ziua dezbaterilor.

Mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunţării din data de 27.05.2014, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă ;

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, Secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 27.06.2013, sub nr………., reclamantul ………..(domiciliat în comuna ..., sat …. prin avocat R. P. cu sediul profesional în Tg.-Jiu, str..-… a chemat în judecată  pe pârâtele Primăria …………. şi …………. (cu domiciliul în comuna …, sat .……..,) şi a solicitat ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună obligarea Primăriei ……. la scoaterea din evidenţele fiscale a imobilului înregistrat la poziţia de rol nr. 382 pe numele pârâtei ……….. înscrierea imobilului format din teren intravilan curţi-construcţii de 457 mp. împreună cu construcţia C1 - cu destinaţia de locuinţă cu suprafaţa construită la sol de 55 mp. situate în comuna ……… sat ………….., jud. Gorj al cărui drept de proprietate îl dovedeşte cu actul de adjudecare nr. …./E/…. din 07.05.2013 şi obligarea pârâtelor în solidar la plata cheltuielilor de judecată;

În fapt, fostul proprietar al imobilului sus menţionat …….., a girat cu acesta un contract de împrumut pentru o terţă persoană, sens în care s-a încheiat contractul de ipoteca nr.418 din 28.06.2006 cu creditoarea CEC BANK. Contractul de ipotecă vizează un teren intravilan curţi construcţii de 457 mp. împreună cu o construcţie cu suprafaţa construita la sol de 55 mp situată în loc. …….. Proprietatea garanţiei a fost făcută de garant cu un titlu de proprietate, cu autorizaţia de construcţie pentru imobilul casă de locuit aşa cum a reieşit din contractul de împrumut. Ulterior, pentru neachitarea creditului, creditoarea CEC BANK a deschis procedura executării silite a garanţiei, cerere admisă la data de 18.09.2012 în dosarul nr…../318/…….

La data de 07.12.2012, deci după încuviinţarea executării silite, garantul debitor …… împreună cu pârâta …….. au înregistrat pe rolul Judecătoriei …… o acţiune de partaj bunuri comune unde a arătat că, chiar dacă divorţaseră din anul 2000, cei doi au avut o relaţie frumoasă în continuare, în cadrul căreia, pârâta ……. l-a ajutat pe fostul ei soţ să-şi construiască o casă pe terenul proprietatea acestuia din urma, pe care să o înregistreze în cartea funciară tot pe numele lui, şi pe care nu în ultimul rând să mai constituie şi o ipotecă asupra acestuia pentru ca o terţă persoană care să ia un împrumut. Povestea romantică prezentată în cererea principală făcută cu scopul de a se încerca scoaterea imobilului de sub imperiul executării silite, a ţinut în faţa instanţei de judecată, sens în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr…….din 01.03.2013 şi prin care s-a constatat că pârâta a avut o contribuţie de 80% din construcţia edificată la 7 ani de la divorţ şi în care nu a locuit niciodată. De altfel, lecturarea hotărârii judecătoreşti a scos în evidenţă planul conceput de cei doi.

La data de 07.05.2013 potrivit actului de adjudecare nr…../E/….., reclamantul devine proprietarul imobilului, după care acesta se adresează prin cerere către Primăria …..pentru a fi înregistrat în evidenţele fiscale pentru ca apoi, prin eliberarea unui certificat de atestare fiscală să poate înscrie imobilul în cartea funciară. Însă, pârâta Primăria …… a refuzat solicitarea cu motivarea că a înscris-o pe numita ……. care este în posesia unei hotărâri judecătoreşti de partaj irevocabile, şi care în opinia acestora, a fost mai bine caracterizată decât un act de adjudecare care are efecte constitutive de drepturi, şi nu declarative cum are o hotărâre de partaj pronunţată sub incidenţa vechiului cod de procedură civilă.

În consecinţă, a apreciat ca abuzivă şi nelegală poziţia Primăriei ……, de vreme ce reclamantul a îndeplinit condiţiile din Codul fiscal pentru a putea fi luat în evidenţele fiscale şi, evident, actul de proprietate al acestuia este mai bine caracterizat decât ceea ce a prezentat pârâta pentru a-şi dovedi dreptul de proprietate.

În drept, şi-a întemeiat cererea pe prevederile art.18 din legea nr.554/2004, art.249 din codul fiscal şi art. 519 din NCPC. A anexat în susţinerea cererii în copie în ordine cronologică: contractul de ipotecă, extras fişă dosar încuviinţare executare silită, extras fişă dosar partaj bunuri comune, sentinţa civilă nr. ….. privind soluţionarea partajului de bunuri comune, actul de adjudecare nr. …./E/….., adresele prin care Primăria ….. a răspuns solicitării reclamantului, solicitând încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Prin întâmpinarea formulată la data de 28.02.2014, pârâta Primăria comunei ……, Gorj (cu sediul în comuna ……., sat ……., nr……, Judeţul Gorj, reprezentată de primar …….,) a solicitat respingerea acţiunii, ca fiind netemeinică.

În susţinerea întâmpinării, instituţia pârâtă a fost chemată în judecată în această instanţă, pentru obligarea la scoaterea din evidenţele fiscale a imobilului înregistrat la poziţia de rol nr.382 pe numele pârâtei …..; înscrierea imobilului format din teren intravilan curţi-construcţii de 457 mp, împreună cu construcţia C1-cu destinaţia locuinţă cu suprafaţa construită la sol de 55 mp, situate în comuna ………, sat …….. judeţul Gorj, respectiv obligarea pârâtelor în solidar la plata cheltuielilor de judecată. A invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Primăriei comunei ………, judeţul Gorj, potrivit art.36 cod procedură civilă.

Potrivit art.21 alin.1 din Legea nr.215/2001: „unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală şi ale conturilor deschise la unităţile teritoriale de trezorerie, precum şi la unităţile bancare. Unităţile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii."

Faţă de considerentele expuse, a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca fiind nelegală şi netemeinică. Şi-a întemeiat întâmpinarea pe dispoziţiile art. 205 - 208 C. procedură civilă. În apărare, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.  În temeiul art. 223 alin.3 din Legea nr.134/2010, privind c.pr.civ. a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Reclamantul …….. a formulat la data de 11 martie 2014 răspuns la întâmpinarea formulată de pârâta Primăria comunei ……., prin care a fost invocată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive indicându-se ca motiv dispoziţiile art.21 alin.1 din Legea nr.215/2001. Reclamantul ………, a apreciat că excepţia este neîntemeiată şi în raport de argumentele pe care le-a prezentat mai jos, a solicitat respingerea acesteia.

Astfel, în motivarea acţiunii a arătat faptul că a devenit proprietarul unui imobil teren şi casă de locuit situat în comuna ……… în urma adjudecării acestuia la o licitaţie publică. A mai arătat faptul că după această etapă a făcut cerere în vederea luării în evidenţele fiscale pentru imobilul format din teren şi casă de locuit pentru a putea iniţia procedurile cadastrale, dar a fost refuzat cu motivarea arătata în cererea introductivă. Ulterior depunerii acţiunii care a făcut obiectul acestui dosar, a insistat la Primăria …… pentru a fi luat în evidenţele fiscale măcar pentru terenul adjudecat, cerere care a fost admisă într-un final de intimată, asta în condiţiile în care a fost necesar să le explice din punct de vedere juridic că titlul opus acestuia de către pârâţi, respectiv hotărârea de partaj invocată de pârâta ……., s-a referit doar la casa de locuit, nu şi la teren.

De asemenea, a subliniat faptul că motivul pentru care i-a fost refuzată cererea de înscriere în evidentele fiscale şi care a generat iniţierea prezentei acţiuni, a fost justificat de către intimata Primăria comuna …… de faptul că pârâtă …… a formulat contestaţie la executare împotriva actului de adjudecare în baza căruia a devenit proprietar, contestaţie care a format obiectul dosarului nr…../318/……. şi în care instanţa de judecată a pronunţat sentinţa civilă nr….. din 18.11.2013 prin care a respins contestaţie la executare, sentinţă civilă care a rămas definitivă prin decizia civilă nr. ….. din 03.03.2014. Această justificare a fost reliefată în adresa nr.1615 din 27.05.2013 depusă la dosarul cauzei precum şi în adresa nr.1796 din 13.06.2013 pe care a anexat-o la prezenta.

Nu în ultimul rând, în procedura executării silite prin procesul verbal de distribuire a sumelor de bani rezultate din executarea silită a rezultat că o diferenţă de 30.000 lei a fost virată fostului soţ al pârâtei ……., aflându-se cu alte cuvinte în situaţia în care debitorul prin pârâta ……. a vrut să rămână şi cu casa şi cu banii. Observând faptul că opoziţia de a fi înregistrat în evidenţele fiscale cu un drept de proprietate a cărui dovadă a făcut-o în condiţiile legii, a fost exclusiv a intimatei Primăria comuna ….., intimata fiind instituţia administrativ - teritorială abilitată cu rezolvarea acestor proceduri, întrebând retoric pe cine ar trebui să cheme în judecată pentru a rezolva această situaţie?

Faţă de aceste argumente a apreciat că excepţia invocată şi susţinută doar prin enunţarea unui text de lege nu a fost întemeiată. A anexat în copie conformă cu originalul şi în dublu exemplar sentinţa civilă nr.7981 din 18.11.2013 pronunţată de Judecătoria ….. în dosarul nr…../318/…., extras de pe portalul instanţelor de judecată cu privire la soluţia din apelul declarat în dosarul mai sus arătat, adresa nr 1796 din 13.06.2013, procesul verbal de distribuire nr…../E/….. de distribuire a banilor din care se poate constata că suma de 30.048,03 lei ce reprezintă suma rămasă în urma executării a fost virată fostului soţ al pârâtei, chitanţa privind plata impozitului aferent terenul pe numele subsemnatului, certificat de atestare fiscală cu privire la teren, decizia de impunere pentru stabilirea impozitului pe teren în sarcina subsemnatului, declaraţia fiscală.

Prin întâmpinarea formulată la data de 29 aprilie 2014, pârâta ……., a solicitat ca acţiunea reclamantului să fie constatată ca fiind nefondată.

În motivarea acesteia se arată că imobilul casa ipotecat de fostul ei soţ şi adjudecat de către pârât (persoana interpusă) a persoanei pentru care a ipotecat soţul acesteia, este proprietatea ei în cota de 1/1, conform  sentinţei civile nr…../2013. În imobil locuieşte soacra, fiul, pârâta fiind cea care asigură administrarea acestuia. Susţinerea adjudecatarului că actul lui a produce efecte constitutive de drepturi şi nu declarative este "hilară" care în raport cu hotărârea de partaj aceasta din urmă este un act de consolidarea unui drept real, aceasta fiind şi raţiunea legiuitorului de a da dreptul unei persoane în cadrul unei executări silite să conteste executarea şi să-şi pretindă dreptul real de proprietate asupra bunului urmărit, lucru pe care l-a făcut în conformitate cu dispoziţiile legii codului civil şi de procedură civilă  (art.401 al.2,3 V.C.p.civ). Totodată a arătat că, despre acţiunea de partaj, au avut cunoştinţă atât creditorul CEC Târgu-Jiu, cât şi adjudecatarul dar şi B.E.J. care a fost înştiinţat în scris despre această situaţie. Susţinerea că a introdus acţiunea de partaj la 07.12.2012, după încuviinţarea executării silite, nu a avut relevanţă pentru adjudecatar. Ceea ce nu a înţeles acesta a fost faptul că nu putea să cumpere un imobil care numai aparţinea garantului/ipotecar, aspect care probabil i-a fost adus la cunoştinţă de către BEJ, numai că pentru adjudecatar nu a contat deoarece a urmărit doar să cumpere imobilul la un preţ derizoriu acela de 75.625 lei, aceasta în condiţiile în care imobilul a avut o valoare mult mai mare.(peste un miliard jumate). În ceea ce priveşte poziţia Primăriei comuna ….., aceasta a fost una legală procedând în conformitate cu legea. Urmează ca pârâta să promoveze o acţiune în anularea actului de adjudecare iar după, ceea ce poate adjudecatarul să facă este a se adresa cu o cerere pentru întoarcerea executării în vederea recuperării creanţei. A solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Din actele şi lucrările dosarului tribunalul reţine următoarele considerente:

Prin cererea înregistrată la 27 iunie 2013, reclamantul a solicitat scoaterea din evidenţele fiscale a imobilelor înregistrate la poziţia de rol nr.382 pe numele pârâtei ……, la sediul Primăriei comunei …….. şi înscrierea acestora la poziţia sa de rol, respectiv a unui teren intravilan curţi construcţii în suprafaţă de 457 mp, împreună cu construcţia C1 cu destinaţia de locuinţă, având suprafaţa construită la sol de 55 mp., situate în comuna …., sat ….., jud. Gorj.

În susţinerea acestor petite, reclamantul arată că are calitatea de proprietar conform actului de adjudecare nr…./E/…. din 7 mai 2013, emis de executorul judecătoresc din cadrul Biroului Executorului Judecătoresc ……, în baza procesului verbal de licitaţie nr.395/E/2012 din 22 aprilie 2013, încheiat de acelaşi birou, prin care s-a atestat că reclamantul a adjudecat imobilul compus din un teren intravilan, curţi construcţii cu suprafaţa de 457 mp, împreună cu construcţia C1 cu destinaţia de locuinţă cu suprafaţa construită la sol de 55 mp situate în localitatea …….comuna …., jud. Gorj, cu număr cadastral 317 conform CF nr.198, conform CF  partea II a, TP nr.1325889/ 27 mai 1996, autorizaţie de construire nr.9/25.05.2006, încheiere nr.12025/14.06.2006.

Se menţionează în acelaşi act de adjudecare faptul că este construită în anul 2006, casa având un regim de înălţime P+ 1E şi Ac = 55mp, Ad =110mp, Au = 9,87mp; parterul fiind compus din patru încăperi cu destinaţia de cameră de zi, hol, bucătărie şi baie cu planşee din beton, pardosea din gresie şi parchet. Etajul este compus din patru încăperi cu destinaţie baie, dormitor, hol cu planşeu din lemn, pardoseli din gresie şi lemn. Imobilul este prevăzut cu finisaje exterior superioare, finisaje interioare superioare, pardoseli din parchet laminat în camere, gresie în baie şi bucătărie, geamuri termopane cu PVC. Imobilul este racordat la reţeaua de apă, curent, cablu, telefonie. Terenul aferent are o suprafaţă de 457 mp cu deschidere la stradă de 11,16 ml. Imobilele sunt înscrise în cartea funciară partea I a localităţii …… la preţul de 77.625 lei, respectiv 75% din 103.500 lei, echivalentul a 23.200 EUR, conform raportului de evaluare întocmit de expertul evaluator şi anexat la dosarul de executare.

Prin adresa nr.1796 din 13 iunie 2013, emisă de pârâta Primăria comunei …….. se comunică reclamantului că imobilul respectiv este înregistrat la poziţia de rol a pârâtei …… nr.382, iar documentele depuse de acesta nu impun o modificare a poziţiei de rol. Anterior acestei adrese a fost emisă adresa nr.19615 din 27mai 2013 prin care se aduce la cunoştinţa reclamantului că în urma petiţiei formulată de acesta şi înregistrată la nr.1457 din 13 mai 2013, prin care se solicită înregistrarea în evidenţele comunei a unui imobil situat în comuna ….. sat ….., prevederile art.149 alin.1 din codul fiscal şi având la baza sentinţa civilă nr.1895 din 1 martie 2013 pronunţată de  Judecătoria ……., în dosarul nr…../318/…., sentinţă definitivă şi irevocabilă, proprietarul acestui imobil ce rezultă din evidenţele autorităţii publice, este pârâta ……. cu domiciliul în localitatea ……..

Se menţionează în continuarea adresei că, întrucât reclamantul în baza actului de adjudecare nr…. /E/…. din 7mai 2013, solicită înregistrare în evidenţele comunei şi eliberarea certificatului de atestare fiscală pe numele său, pentru acest imobil precum şi datorită faptului că există certificatul de grefă emis la data de 17 mai 2013 de către Judecătoria …. din care reiese faptul că la poziţia nr…./318/…. se află înregistrată contestaţia formulată de pârâta ……, împotriva actelor execuţionale emise în dosarul nr…./E/…., al BEJ ……., a publicaţiei de vânzare care a stat la baza vânzării, a procesului verbal de licitaţie emis la 22 aprilie 2013, precum şi a faptului că reclamantul nu este în posesia unei sentinţe judecătoreşti ulterioare celei menţionate, definitivă şi irevocabilă, consideră autoritatea publică că nu poate de moment să efectueze o dublă înregistrare pentru acelaşi imobil şi să elibereze un  certificat de atestare fiscală pentru acest imobil aflat în litigiu până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a contestaţiei la executare.

Dacă iniţial s-ar putea aprecia că ar fi existat un motiv întemeiat în ceea ce priveşte refuzul înscrierii imobilul respectiv în evidenţele fiscale ale intimatei Primăria comunei ….., ca urmare a existenţei contestaţiei la executare, ulterior după finalizarea acestui litigiu refuzul înscrierii imobilului este un refuz nejustificat întrucât, reclamantul conform dispoziţiilor codului fiscal art.249 din legea nr.571/2003, are obligaţia ca în termen de 30 de zile de la data dobândirii unui imobil, să înscrie în evidenţele fiscale ale autorităţii publice competente în raza teritorială a căreia se află situat imobilul respectiv, în caz contrar acesta fiind pasibil de atragerea răspunderii contravenţionale precum şi a celorlalte sancţiuni administrativ fiscale.

Tribunalul apreciază că în condiţiile art.2 lit.1 din legea nr.554/2004 ambele refuzuri ale autorităţii publice pârâte sunt nejustificate, aşa cum s-a menţionat în alineatul anterior în ceea ce priveşte al doilea refuz, iar în ceea ce priveşte primul refuz este de asemenea nejustificat întrucât nu s-a făcut dovada existenţei formulării unei cereri de suspendare a executării silite până la soluţionarea definitivă a contestaţiei la executare. 

De altfel, din actele şi lucrările dosarului rezultă că licitaţia organizată la data de 22 aprilie 2013, a avut la bază contractul de ipotecă nr.418 din 28 iunie 2006 încheiat între CEC – Sucursala Tg – Jiu în calitate de creditor şi domnul …., în calitate de proprietar, prin care s-a constituit ipotecă de rangul 1 în favoarea creditorului asupra imobilelor acestui proprietar care a declarat că bunurile imobile asupra căruia se constituie ipoteca au intrat în proprietatea sa, în baza titlului de proprietate şi a autorizaţiei de construire menţionate anterior, obligându-se proprietarul, prin contractul respectiv, să nu înstrăineze bunurile imobile aduse în garanţie fără aprobarea scrisă a creditorului, să asigure aceste imobile la o societate de asigurare - reasigurare, agreată de creditor, şi să cesioneze în favoarea acestuia eventualele drepturi cu titlul de despăgubire pe care le va avea de primit de la societatea de asigurare.

De asemenea, în contactul de ipotecă s-a inserat şi clauza cu privire la neachitarea de debitor în calitatea sa de client al creditorului, a ratelor de credit, dobânzilor aferente, comisioanelor şi celorlalte obligaţii ce decurg din contractul de credit nr.14383 din 28 iunie 2006, în vederea garantării creditorului în valoare de 37.000 lei, în sensul îndestulării creditorului cu sumele obţinute prin executarea silită a bunului imobil specificat, în actul de garanţie, conform dispoziţiilor legale în vigoare. În urma nerespectării obligaţiilor ce au decurs din contractul de credit, creditorul a procedat la executarea silită a bunurilor imobile ipotecate, executare silită ce a făcut obiectul dosarului nr…/E/…, şi care s-a finalizat prin adjudecarea acestor imobile de către reclamant.

În timpul derulării contractului de credit şi a dosarului de executare silită, pârâta ….. a înregistrat la Judecătoria …., o acţiune de partaj bunuri comune dobândite în timpul căsătoriei cu numitul ……., anterior anului 2000, an în care se menţionează faptul existenţei sentinţei de divorţ, născându-se prezumţia simplă că după 12 ani de la desfacerea căsătoriei cei doi au încercat partajarea unor imobile, obţinute de către debitorul …… în anul 1996 şi 2006, imobile care au caracterul unor bunuri proprii ale debitorului ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate privată în baza legilor fondului funciar, şi ca urmare a unei autorizaţii de construire eliberată la 6 ani după divorţ, într-un procent de 80% în favoarea pârâtei şi de 20% în favoarea debitorului, acţiune ce s-a finalizat prin sentinţa civilă nr.1895 din 1 martie 2013, pronunţată de Judecătoria …. în dosarul nr…….., printr-o hotărâre de expedient rămasă irevocabilă prin nerecurare.

Plecând de la această hotărâre judecătorească, tribunalul constată în raport de dispoziţiile codului de procedură civilă din anul 1948 faptul că, această sentinţă are caracterul unui act juridic declarativ de drepturi şi nu constitutiv de drepturi, act juridic care nu este opozabil reclamantului din cauza de faţă, în primul rând pentru că nu a avut calitatea de parte în această cauză ce a avut ca obiect acţiunea de partaj bunuri comune, iar în al doilea rând chiar în cazul înscrierii hotărârii judecătoreşti în cartea funciară, astfel încât hotărârea să capete caracterul de opozabilitate erga omnes, sarcina impusă imobilelor respective nu poate fi înlăturată, raportat la dispoziţiile articolului 1772 din codul civil din anul 1865.

În timpul cercetării judecătoreşti autorităţile pârâte au emis din oficiu, certificatul de atestare fiscală nr.1162 din 15 aprilie2014, reclamantului, ca urmare a cererii nr.1162 din 15 aprilie 2014 privind înscrierea în evidenţele fiscale ale Primăriei Comunei …….., a terenului în suprafaţă de 457 mp intravilan, curs construcţii situat în comuna …… sat ……, tarlaua T4, parcela P153, zona B, fără a fi înscrisă şi construcţia situată pe acest teren, întrucât această construcţie se află înregistrată la poziţia de rol nr.382 pe numele pârâtei ………, deşi, autoritatea publică locală la momentul înscrierii acestui imobil nu a avut în vedere faptul că terenul pe care este situată construcţia era pe numele fostului soţ, …….., precum şi faptul că autorizaţia  de construire era eliberată de aceasta în anul 2006, în prezent terenul fiind înscris pe numele reclamantului, astfel că, în ceea ce priveşte stabilirea calităţii de contribuabil în condiţiile codului fiscal autoritatea publică nu a avut în vedere toate actele de proprietate asupra imobilelor respective.

De altfel, autorităţile publice pârâte prin întâmpinarea formulată, nu motivează aspectele de fapt şi de drept existente anterior înscrierii imobilelor în evidenţa fiscală, precum şi ulterior înregistrării acţiunii de faţă, cu atât mai mult cu cât acestea susţin caracterul superior al unei hotărâri judecătoreşti în raport de actul de adjudecare, fără a se invoca un temei juridic sau a se analiza natura juridică a fiecărui act în parte reglementat în condiţiile vechilor dispoziţii, atât ale codului civil cât şi ale codului de procedură civilă.

Conform dispoziţiilor art.816 alin.1 NCPC (fostul art.1746 c.civ.): „(1) Creditorii care au ipotecă înscrisă asupra unui imobil îl pot urmări în orice mâini ar trece şi pot cere vânzarea lui pentru a se îndestula din preţul rezultat.”; iar conform dispoziţiilor art.853 alin.1 NCPC (fostul art.517 c.pr.civ.): „(1) Un exemplar de pe actul de adjudecare se va preda adjudecatarului spre a-i servi ca titlu de proprietate, iar altul va fi comunicat din oficiu biroului de cadastru şi publicitate imobiliară pentru înscrierea provizorie în cartea funciară a dreptului de proprietate al adjudecatarului, pe cheltuiala acestuia.”. Conform dispoziţiilor art.433 şi 434 NCPC hotărârea judecătorească are putere executorie, în condiţiile prevăzute de lege şi are forţa probantă a unui înscris autentic, iar conform dispoziţiilor art.435 NCPC hotărârea judecătorească este obligatorie şi produce efecte numai între părţi şi succesorii acestora, fiind opozabilă oricărei terţe persoane atât timp cât aceasta din urmă nu face, în condiţiile legii, dovada contrară, aspecte ce nu erau reglementate în vechiul cod de procedură civilă având în vedere dispoziţiile art.255 şi următoarele c.pr.civ. şi art.377 şi următoarele c.pr.civ.

În cazul de faţă hotărârea judecătorească invocată de pârâta …… nu mai poate fi considerată ca fiind opozabilă reclamantului, atâta timp cât acesta a făcut dovada contrară printr-un just titlu, în ceea ce priveşte dreptului său de proprietate, şi anume, actul de adjudecare ca urmare a vânzării la licitaţie a imobilului ipotecat, act în baza căruia autoritatea publică locală competentă avea obligaţia înscrierii în evidenţele fiscale pe numele reclamantului care face dovada calităţii de proprietar în baza titlului său de proprietate,

Acest titlu de proprietate este mai bine caracterizat şi cu o forţă probantă superioară hotărârii judecătoreşti de expedient a partajului de bunuri comune, care a avut ca obiect tocmai acest imobil ipotecat şi faţă de care se începuse declanşarea procedurii de vânzare la licitaţie publică, conform dispoziţiilor art.500 şi următoarele c.pr.civ., procedură desfăşurată în condiţiile legii raportat şi la soluţiile pronunţate de instanţele de judecată în contestaţiile la executare formulate de pârâta ……...

În ceea ce priveşte capătul de cerere privind scoaterea din evidenţele fiscale a imobilului înregistrat la poziţia de rol unic nominal nr.382 aparţinând pârâtei ….., tribunalul urmează să respingă acest petit, raportat la dispoziţiile ce reglementează acest registru, în sensul că rolul nominal unic al pârâtei poate fi deschis, modificat sau închis doar la solicitarea acesteia, existând doar posibilitatea menţionării, de către compartimentul de specialitate, a deschiderii poziţiei de rol nominal unic nr.382.2, rol aparţinând reclamantului, conform actului de adjudecare nr.395/E/2012 din 07.05.2013, însă instanţa nu a fost investită cu un astfel de petit.

Conform dispoziţiilor art.254 din codul fiscal care reglementează dobândirea, înstrăinarea şi modificarea clădirilor: „(1) În cazul unei clădiri care a fost dobândită sau construită de o persoană în cursul anului, impozitul pe clădire se datorează de către persoana respectivă cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea a fost dobândită sau construită. (2) În cazul unei clădiri care a fost înstrăinată, demolată sau distrusă, după caz, în cursul anului, impozitul pe clădire încetează a se mai datora de persoana respectivă cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea a fost înstrăinată, demolată sau distrusă. (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) sau (2), impozitul pe clădiri se recalculează pentru a reflecta perioada din an în care impozitul se aplică acelei persoane. (4) În cazul extinderii, îmbunătăţirii, distrugerii parţiale sau al altor modificări aduse unei clădiri existente, impozitul pe clădire se recalculează începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a fost finalizată modificarea. (5) Orice persoană care dobândeşte, construieşte sau înstrăinează o clădire are obligaţia de a depune o declaraţie fiscală la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale în a cărei rază de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data dobândirii, înstrăinării sau construirii. (6) Orice persoană care extinde, îmbunătăţeşte, demolează, distruge sau modifică în alt mod o clădire existentă are obligaţia să depună o declaraţie în acest sens la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale în termen de 30 de zile de la data la care s-au produs aceste modificări. (61) Declararea clădirilor pentru stabilirea impozitului aferent nu este condiţionată de înregistrarea acestor imobile la oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară. (8) Atât în cazul persoanelor fizice, cât şi în cazul persoanelor juridice, pentru clădirile construite potrivit Legii nr. 50/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, data dobândirii clădirii se consideră după cum urmează: a) pentru clădirile executate integral înainte de expirarea termenului prevăzut în autorizaţia de construire, data întocmirii procesului-verbal de recepţie, dar nu mai târziu de 15 zile de la data terminării efective a lucrărilor; b) pentru clădirile executate integral la termenul prevăzut în autorizaţia de construire, data din aceasta, cu obligativitatea întocmirii procesului-verbal de recepţie în termenul prevăzut de lege; c) pentru clădirile ale căror lucrări de construcţii nu au fost finalizate la termenul prevăzut în autorizaţia de construire şi pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilităţii autorizaţiei, în condiţiile legii, la data expirării acestui termen şi numai pentru suprafaţa construită desfăşurată care are elementele structurale de bază ale unei clădiri, în speţă pereţi şi acoperiş. Procesul-verbal de recepţie se întocmeşte la data expirării termenului prevăzut în autorizaţia de construire, consemnându-se stadiul lucrărilor, precum şi suprafaţa construită desfăşurată în raport cu care se stabileşte impozitul pe clădiri. (9) Declararea clădirilor în vederea impunerii şi înscrierea acestora în evidenţele autorităţilor administraţiei publice locale reprezintă o obligaţie legală a contribuabililor care deţin în proprietate aceste imobile, chiar dacă ele au fost executate fără autorizaţie de construire.”.

Conform normelor metodologice de aplicare ale art.254 reglementate prin HG nr.44/2004: 61. (1) Prin expresia clădire dobândită se înţelege orice clădire intrată în proprietatea persoanelor fizice sau a persoanelor juridice. (2) În cazul clădirilor dobândite/înstrăinate prin acte între vii, translative ale dreptului de proprietate, data dobândirii/înstrăinării este cea menţionată în actul respectiv. (21) În cazul persoanelor juridice, în mod obligatoriu, în orice acte prin care se dobândeşte/înstrăinează dreptul de proprietate asupra unei clădiri se menţionează valoarea de achiziţie a acesteia, precum şi suprafaţa construită la sol a clădirii. (3) În cazul clădirilor dobândite prin hotărâri judecătoreşti, data dobândirii este data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti. (4) Impozitul pe clădiri, precum şi obligaţiile de plată accesorii acestuia, datorate până la data de întâi a lunii următoare celei în care se realizează înstrăinarea între vii a clădirii, reprezintă sarcina fiscală a părţii care înstrăinează. În situaţia în care prin certificatul fiscal eliberat de către compartimentul de specialitate se atestă existenţa unei asemenea sarcini fiscale, notarul public va refuza autentificarea actului notarial până la prezentarea documentului în original privind stingerea obligaţiilor respective. 62. Structurile de specialitate cu atribuţii în domeniul urbanismului, amenajării teritoriului şi autorizării executării lucrărilor de construcţii din aparatul propriu al autorităţilor administraţiei publice locale întocmesc procesele-verbale menţionate la art. 254 alin. (8) din Codul fiscal, care servesc la înregistrarea în evidenţele fiscale, în registrele agricole sau în orice alte evidenţe cadastrale, după caz, precum şi la determinarea impozitului pe clădiri. Transmiterea proceselor-verbale către celelalte compartimente funcţionale se face în termen de 3 zile de la întocmire. 63. (1) Data dobândirii/construirii clădirii, potrivit menţiunii prevăzute la art. 254 alin. (8) din Codul fiscal, determină concomitent, în condiţiile Codului fiscal şi ale prezentelor norme metodologice, următoarele: a) datorarea impozitului pe clădiri; b) diminuarea suprafeţei de teren pentru care se datorează impozitul pe teren cu suprafaţa construită la sol a clădirii respective. (2) Impozitul pe clădiri datorat de persoanele fizice se stabileşte pe baza datelor extrase din actele care atestă dreptul de proprietate. 64. Pentru clădirile dobândite/construite, înstrăinate, demolate, distruse sau cărora li s-au adus modificări de natura extinderii, îmbunătăţirii ori distrugerii parţiale a celei existente, după caz, în cursul anului, impozitul pe clădiri se recalculează de la data de întâi a lunii următoare celei în care aceasta a fost dobândită/construită, înstrăinată, demolată, distrusă sau finalizată modificarea.  65. (1) Impozitul pe clădiri se datorează până la data de la care se face scăderea.  (2) Scăderea de la impunere în cursul anului, pentru oricare dintre situaţiile prevăzute la art. 254 alin. (2) din Codul fiscal, se face după cum urmează: a) începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a produs situaţia respectivă; b) proporţional cu partea de clădire supusă unei astfel de situaţii; c) proporţional cu perioada cuprinsă între data menţionată la lit. a) şi sfârşitul anului fiscal respectiv. 66. (1) Contribuabilii sunt obligaţi să depună declaraţiile fiscale pentru stabilirea impozitului pe clădiri la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază se află clădirile, în termen de 30 de zile de la data dobândirii acestora, conform prevederilor art. 254 alin. (5) şi ale art. 290 din Codul fiscal. (2) Obligaţia de a depune declaraţie fiscală revine deopotrivă şi contribuabililor care înstrăinează clădiri. 67. Declaraţiile fiscale se depun în termen de 30 de zile de la data dobândirii sau de la data apariţiei oricăreia dintre următoarele situaţii: a) intervin schimbări privind domiciliul fiscal al contribuabilului; b) se realizează modificări ce conduc la recalcularea impozitului pe clădiri datorat;  c) intervin schimbări privind situaţia juridică a contribuabilului, de natură să conducă la modificarea impozitului pe clădiri; d) intervin schimbări privind numele şi prenumele, în cazul contribuabilului - persoană fizică sau schimbări privind denumirea, în cazul contribuabilului - persoană juridică. 68. Contribuabilii persoane fizice care deţin mai multe clădiri utilizate ca locuinţă sunt obligaţi să depună şi declaraţia specială, model stabilit conform pct. 256, în condiţiile prevăzute la art. 254 alin. (5) din Codul fiscal, atât la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază îşi au domiciliul, cât şi la cele în a căror rază sunt situate clădirile respective. 70. (1) Contribuabilii persoane fizice şi persoane juridice sunt obligaţi să depună declaraţiile fiscale în condiţiile prevăzute la pct. 66 - 68, chiar dacă aceştia beneficiază de reducere sau de scutire la plata impozitului pe clădiri, ori pentru clădirile respective nu se datorează impozit pe clădiri.”.

În ceea ce priveşte excepția lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Primăriei Comunei ……, raportat la dispoziţiile art.245 şi urm NCPC, tribunalul urmează să respingă această excepţie raportat la dispoziţiile art.249 şi următoarele din codul fiscal, precum şi în raport de normele metodologice de aplicare a acestor dispoziţii, prevăzute de HG nr.44/2009, în sensul că obligaţia ţinerii evidenţelor fiscale a fondului imobiliar aparţine fiecărei unităţi administrativ teritoriale, respectiv compartimentelor de specialitate sau aparatului de specialitate al autorităţilor publice locale, coroborat cu dispoziţiile Legii nr.215/2001.

În raport de toate aceste considerente, de fapt şi de drept, şi având în vedere dispoziţiile art.18 din legea nr.554/2004, tribunalul urmează să respingă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Primăria comunei ……..; să admită în parte acţiunea formulată de formulată de reclamant; să oblige Primăria comunei …… şi Instituţia Primarului comunei ……. să înscrie imobilul construcţie C1 cu destinaţia de locuinţă cu suprafaţa construită la sol de 55 mp situată în comuna ……, sat ….., jud.Gorj, la poziţia de rol nominal unic nr.382.2 rol aparţinând reclamantului, conform actului de adjudecare nr.395/E/2012 din 07.05.2013; să constate că imobilul teren intravilan curţi construcţii de 457 mp situat în comuna ……., sat …….., jud.Gorj, pe care se află imobilul construcţie C1 cu destinaţia de locuinţă cu suprafaţa construită la sol de 55 mp, a fost înscris la poziţia de rol nr.382.2 aparţinând reclamantului, conform certificatului de atestare fiscală nr.3127 din 28.10.2013; să respingă capătul de cerere privind scoaterea din evidenţele fiscale a imobilului înregistrat la poziţia de rol unic nominal nr.382 aparţinând pârâtei ……. şi să oblige pârâţii Primăria comunei ….şi Instituţia Primarului comunei …… la 1540 lei cheltuieli de judecată

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Primăria comunei …...

Admite în parte acţiunea formulată de reclamantul ……., domiciliat în comuna ….., sat ….., judeţul Gorj, prin avocat RP, cu sediul profesional în municipiul Tg-Jiu, …., judeţul Gorj împotriva pârâţilor Primăria comunei ……., Instituţia Primarului comunei ….., ambii cu sediul în comuna ……., sat ……, judeţul Gorj şi …… cu domiciliul în comuna ……,sat ……, judeţul Gorj şi domiciliul ales de citare în municipiul Tg-Jiu, str. T……, judeţul Gorj.

Obligă pârâţii Primăria comunei ….., şi Instituţia Primarului comunei ….. să înscrie imobilul construcţie C1 cu destinaţia de locuinţă cu suprafaţa construită la sol de 55 mp situată în comuna ……., sat ……., jud.Gorj, la poziţia de rol nominal unic nr.382.2 rol aparţinând reclamantului, conform actului de adjudecare nr.395/E/2012 din 07.05.2013.

Constată că imobilul teren intravilan curţi construcţii de 457 mp situat în comuna …, sat ….jud.Gorj,pe care se află imobilul construcţie C1 cu destinaţia de locuinţă cu suprafaţa construită la sol de 55 mp, a fost înscris la poziţia de rol nr.382.2 aparţinând reclamantului, conform certificatului de atestare fiscală nr.3127 din 28.10.2013.

Respinge capătul de cerere privind scoaterea din evidenţele fiscale a imobilului înregistrat la poziţia de rol unic nominal nr.382 aparţinând pârâtei ……….

Obligă pârâţii Primăria comunei …. şi Instituţia Primarului comunei … la 1540 lei cheltuieli de judecată către reclamantul ……..

Hotărâre definitivă.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare ce se va depune la Tribunalul Gorj.

Pronunţată în şedinţa publică din 3 iunie 2014 la Tribunalul Gorj.

Preşedinte, Grefier,

…………. ………….