Prin acţiunea înregistrată la această instantă sub nr. (…/…) reclamanta (…) a chemat în judecată pe pârâtul (…) solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să se constate că este proprietara unui teren în suprafaţă de 1174 mp. situat în (…) şi să se dispună înscrierea în cartea funciară.
În motivarea acţiunii reclamanta arată că în anul 1960, părinţii săi, au cumpărat un teren în suprafaţă de 1174 mp. în acest sens încheindu-se un act sub semnatură privată. A mai precizat că la data de 6 iunie 1961 s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare însă numai pentru suprafaţa de 605 mp., părinţii săi stăpânind întreaga suprafată de teren, astfel că solicită admiterea acţiunii, aşa cum a fost formulată.
În drept, a invocat dispoziţiile art. 1846 şi urm. cod civil vechi.
A depus alăturat, în copie, înscrisuri.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri şi au fost audiaţi martorii (….)
Analizând actele şi materialul probator existent la dosarul cauzei instanţa reţine următoarele:
În sistemul codul civil român uzucapiunea este un mod de dobândire a proprietăţii unui bun imobil ca efect al exercitării unei posesii utile asupra acelui bun, într-un interval de timp determinat de lege. De asemenea, orice posesor posterior are facultatea, spre a putea opune prescripţia să unească posesia sa cu posesia autorului său, deci există posibilitatea joncţiunii posesiei actualului posesor cu cea a autorului său.
Pentru dobândirea dreptului de proprietate imobiliară prin uzucapiunea de 30 de ani, aşa cum este reglementat în art.1890 vechiul Cod civil e necesar să fie îndeplinite cumulativ două condiţii; posesia propriu-zisă să fi utilă, adică neviciată şi să fie exercitată neîntrerupt timp de 30 de ani, indiferent dacă posesorul este de bună-credinţă sau de rea-credinţă.
În acest sens, art.1846 al.1 vechiul Cod civil prevede că orice prescripţie este fondată pe faptul posesiunii. Conform art.1847 vechiul Cod civil, ca să se poată prescrie se cere o posesie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică şi sub nume de proprietar.
Aşadar, ceea ce trebuie să dovedească reclamantul care invocă în favoarea sa efectele uzucapiunii de 30 de ani este că stăpânirea pe care a exercitat-o pe toată durata termenului respectiv a fost o adevărată posesie, respectiv că aceasta reuneşte cele două elemente constitutive(animus şi corpus) şi toate calităţile cerute pentru ca posesia să fie utilă.
Reclamanta a precizat că este unica moştenitoare a părinţilor său (…)-decedată la data de (…) şi (…)-decedat la data de (…). Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.(…) de către fostul Notariat de Stat al (…) cei doi au dobândit de la numiţii (…) şi (…) un teren în suprafaţă de 605 m.p. situat în (…) teren cămin de casă, având ca vecini: (…) Cumpărătorii au intrat în posesia imobilului de la data autentificării contractului. Ulterior, prin înscrisul sub semnătură privată intitulat „chitanţă” încheiat la (…) a fost înstrăinat numitului (…) şi terenul situat în continuarea celui sus-menţionat, fiind achitată suma de 10.000 lei cu titlu de preţ numitei (...) întrucât în perioada respectivă vânzarea terenurilor nu era posibilă. În această situaţie a fost înscrisă în Registrul agricol al (…) suprafaţa de 1.700 m.p.
La dosarul cauzei s-au depus copia contractului de vânzare-cumpărare sus-menţionat, copia chitanţei, certificatul de atestare fiscală, certificatul eliberat de Serviciul Public Comunitar de Evidenţă Informatizată a Persoanelor (…) privind decesul părinţilor reclamantei, adeverinţa eliberată de Primăria (…) privind terenul solicitat prin prezenta acţiune, precum şi raportul de expertiză topo extrajudiciară întocmit de expert (…), cu planul de situaţie anexă.
În cauză s-a emis încheierea prevăzută de art.1051 C.pr.civ., fiind realizate afişări ale somaţiei la locul situării imobilului, la sediul instanţei, la sediul B.C.P.I.(…) şi la sediul Primăriei (…), fiind publicată somaţia şi în două ziare de largă răspândire.
În speţă nu s-a formulat opoziţie în conformitate cu prevederile art.1051 al.2 lit.e şi al.5 C.pr.civ., astfel că la termenul din (…) au fost audiaţi martorii propuşi, respectiv (…)
Din declaraţiile martorilor audiaţi, ambii vecini cu reclamanta rezultă că terenul în litigiu are o suprafaţă de circa 2.000 m.p. şi este stăpânit de familia reclamantei şi de aceasta de peste 30 de ani. Imobilul este împrejmuit cu gard pe toate laturile şi nu au existat litigii cu alte persoane privitoare la teren.
Drept urmare, faţă de situaţia de fapt astfel reţinută instanţa apreciază că reclamanta a făcut dovada actelor materiale de stăpânire efectivă pe tot termenul prevăzut de lege iar toate aceste acte materiale de stăpânire reflectă intenţia reclamantei dar şi a autorilor săi de a se comporta ca adevărat titular al dreptului de proprietate, ceea ce caracterizează o atitudine subiectivă specifică titularului real al dreptului de proprietate.
Aşadar, fiind întrunite condiţiile prevăzute de art.1846 şi urm.vechiul Cod civil, instanţa constată împlinit termenul de 30 de ani prevăzute de lege, precum şi joncţiunea posesiilor reclamantei şi a autorilor săi, situaţie în care va admite acţiunea şi va constata că reclamanta a dobândit prin efectul prescripţiei achizitive de 30 de ani şi joncţiunea posesiilor dreptul de proprietate asupra imobilului teren în suprafaţă de 1.179 m.p. situat în (…) situat între vecinii: (…), aşa cum a fost identificat prin raportul de expertiză topo extrajudiciară (…) şi planul de situaţie anexă. Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.