Apel - partaj

Dosar nr. XXXXX/193/2011 Partaj bunuri comune 

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BOTOŞANI

SECŢIA – I – CIVILĂ

 DECIZIA Nr. XXX A

Şedinţa publică din xx.xx.xxxx

Preşedinte -

Judecător -

Grefier  -

Pe rol pronunţarea asupra apelului civil formulat de apelantul T. C., în contradictoriu cu intimata B. L., împotriva sentinţei civile nr. XXXXX din xx.xx.xxxx, pronunţată în dosarul nr. XXXXX/193/2011 al Judecătoriei Botoşani, având ca obiect partaj bunuri comune.

Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în şedinţa publică xx.xx.xxxx, ce face parte integrantă din prezenta decizie şi când, din lipsă de timp mai îndelungat pentru deliberare s-a amânat pronunţarea pentru astăzi,

După deliberări,

T R I B U N A L U L,

Asupra apelului civil, de faţă;

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Botoşani în data de xx.xx.xxxx sub nr. XXXXX/193/2011, reclamanta B. L. a chemat în judecată pe soţul său, pârâtul T. C. solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce urmează a se pronunţa, să se dispună partajarea bunurilor comune dobândite de părţi în timpul căsătoriei, în cotă de 80% pentru reclamantă şi 20% pentru pârât, cu cheltuieli de judecată.

În motivare a  arătat că, prin sentinţa civilă nr. XXXX din xx.xx.xxxx a Judecătoriei Botoşani, s-a dispus desfacerea căsătoriei părţilor. În timpul mariajului, acestea au dobândit o casă nefinisată situată în comuna Băluşeni, jud. Botoşani în valoare de 10000 lei, teren în suprafaţă de 1980 mp în valoare de 1000 lei, un apartament cu două camere situat în mun. Botoşani, X nr Y, bloc Z, scara T, ap. U în valoare de 50000 lei şi suma de 6750 lei reprezentând un împrumut bancar contractat la BancPost Botoşani, achitat de reclamantă exclusiv.

În ce priveşte cota majorată de 80%, reclamanta a susţinut că a avut serviciu în permanenţă, că începând cu anul 2005 îşi desfăşoară activitatea în Italia, iar sumele de bani obţinute au fost folosite pentru dobândirea bunurilor imobile, în timp ce pârâtul şi-a folosit veniturile în interes personal.

În dovedire s-au depus  în copie înscrisuri.

Prin întâmpinarea şi cererea reconvenţională formulate, pârâtul T. C. a solicitat admiterea în parte a acţiunii promovată de reclamantă, să se constate că părţile au dobândit o casă nefinisată situată în comuna Băluşeni, jud. Botoşani în valoare de 20000 lei, teren în suprafaţă de 1980 mp în valoare de 1000 lei, un apartament cu două camere situat în mun. Botoşani în valoare de 80000 lei, să nu se aducă la masa de partajat pasivul patrimonial în sumă de 6750 lei (corect fiind suma de 7300 lei) întrucât împrumutul bancar a fost contractat de către persoana sa la data de xx.xx.xxxx pentru achiziţionarea materialelor de construcţii (tablă) necesare edificării casei din comuna Băluşeni şi rambursat exclusiv de către dânsul, ultima rată fiind plătită în luna octombrie 2010, când părţile nu erau divorţate. De asemenea, a solicitat constatarea unei contribuţii egale la dobândirea bunurilor comune, pârâtul susţinând că a lucrat pe perioada căsătoriei şi ulterior desfacerii acesteia, s-a implicat în creşterea şi educarea copiilor, a lucrat împreună cu muncitorii la edificarea casei din comuna Băluşeni, iar reclamanta, deşi a plecat în străinătate din anul 2005, nu realiza venituri în mod permanent şi trimitea acasa, pentru copii, aproximativ 100 euro la un interval de 2-3 luni. În ce priveşte ieşirea din indiviziune, pârâtul solicită să-i fie atribuite casa nefinisată din comuna Băluşeni şi terenul în suprafaţă de 1980 mp, iar reclamantei apartamentul din mun. Botoşani.

În apărare s-au anexat copii după adresa nr. XXXX/xx.xx.xxxx emisă de BancPost SA, cartea de muncă a pârâtului.

Prin precizările formulate pentru termenul din xx.xx.xxxx, reclamanta B. L. a arătat că, prin contractul de întreţinere autentificat sub nr. XXXX/xx.xx.xxxx, părţile au dobândit terenul în suprafaţă de 1980 mp şi o casă veche în valoare de 3000 lei, solicitând a fi adus la masa bunurilor comune şi acest din urmă imobil şi partajat în cote de 80%, respectiv 20%. Pe acelaşi teren, părţile şi-au edificat propria casă, însă nefinisată, fila 98, 136.

Pentru justa soluţionare a cauzei, instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisurile depuse de părţi la dosar; proba testimonială, proba cu o expertiză cadastrală şi cu o expertiză în construcţii.

Prin sentinţa civilă nr. XXXXX din 21.11.2013 Judecătoria Botoşani a admis în parte cererea având ca obiect partaj bunuri comune formulată de reclamanta B. L., în contradictoriu cu pârâtul T. C..

A admis în parte cererea reconvenţională formulată de pârâtul T. C. în contradictoriu cu reclamanta B. L..

A constatat că părţile au dobândit în timpul căsătoriei, în proprietate comună, următoarele bunuri: casă în construcţie (la roşu) situată în sat Băluşeni, comuna Baluşeni, jud. Botoşani, în valoare de 81.434,76 lei; 1980 m.p. teren situat în sat Băluşeni, comuna Băluşeni, jud. Botoşani,  p.c. XXX, în valoare de 3.397,68 lei;  apartament cu două camere, situat în mun. Botoşani, X nr.Y, bloc Z, scara T, ap.U, jud. Botoşani, în valoare de 86.032,44 lei;  casă veche, situată în sat Băluşeni, comuna Băluşeni, jud. Botoşani, în p.c. XXX, în valoare de 2.822,40 lei.

A constatat că valoarea masei totale de împărţit este de 173.687,28 lei.

A constat că reclamanta are o cotă de contribuţie la dobândirea bunurilor comune de 60%, echivalentul valoric al cotei fiind de 104.212,36 lei, iar pârâtul o cotă de 40%, echivalentul acesteia fiind de 69.474,92 lei.

A dispus încetarea stării de coproprietate devălmaşă, prin atribuirea către reclamanta B. L. a următoarelor bunuri, în valoare totală de 87.654,84 lei: casă în construcţie (la roşu) situată în sat Băluşeni, comuna Baluşeni, jud. Botoşani, în valoare de 81.434,76 lei; 1980 m.p. teren situat în sat Băluşeni, comuna Băluşeni, jud. Botoşani,  p.c. XXX, în valoare de 3.397,68 lei;  casă veche, situată în sat Băluşeni, comuna Băluşeni, jud. Botoşani, în p.c. XXX, în valoare de 2.822,40 lei şi către pârâtul T. C.: apartament cu două camere, situat în mun. Botoşani, X nr.Y, bloc Z, scara T, ap.U, jud. Botoşani, în valoare de 86.032,44 lei.

 A obligat pârâtul T. C. la plata către reclamanta B. L. a sumei de 16.557,52 lei, reprezentând sultă egalizatoare.

A respinscelelalte pretenţii ca neîntemeiate.

A obligat pârâtul T. C. la plata către reclamanta B. L. a sumei de 2.401  lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, după compensare.

Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut că reclamanta B. L. şi pârâtul T. C. s-au căsătorit în data xx.xx.xxxx, mariajul lor fiind desfăcut prin sentinţa civilă nr. XXXX din xx.xx.xxxx a Judecătoriei Botoşani, astfel cum rezultă din înscrisul depus la dosarul cauzei, filele 7-8.

În timpul căsătoriei, părţile au dobândit în proprietate devălmaşă mai multe bunuri imobile. Astfel, părţile au dobandit prin contractul de întreţinere autentificat sub nr. XXXX/xx.xx.xxxx la Notariatul de Stat Judeţean Botoşani un teren în suprafaţă de 1980 mp (1940 mp rezultată din măsurători), situat în p.c. XXX, pe raza satului Băluşeni, comuna Băluşeni, jud. Botoşani, evaluat de expert la suma de 3.397,68 lei şi o casă veche, situată pe raza satului Băluşeni, comuna Băluşeni, jud. Botoşani, în p.c. XXX, evaluată de expert la suma de 2.822,40 lei.

Pe suprafaţa de teren anterior menţionată, părţile au început edificarea în regie proprie a unei case, conform autorizaţiei de construire nr. XX/xx.xx.xxxx, aceasta fiind în faza de construire la roşu, evaluată de expert la suma de 81.434,76 lei.

A reţinut prima instanţă că părţile au mai dobândit şi un apartament compus din două camere şi dependinţe situat în mun. Botoşani, X nr. Y, bloc Z, scara T, ap. U, jud. Botoşani, prin contractul de vânzare-cumpărare XXXX/xx.xx.xxxx, evaluat de expert la suma de 86.032,44 lei, 

Cu privire la valoarea bunurilor imobile, instanţa a reţinut că ambele părţi, prin avocaţii aleşi au solicitat, prin concluziile formulate pe fondul cauzei, ca aceasta să fie cea indicată de expert, prin raportul de expertiză.

Referitor la pasivul patrimonial în sumă de 6750 lei, instanţa a constatat că, la data de xx.xx.xxxx, pârâtul T. C. a contractat un credit bancar în sumă de 7300 lei pe o perioadă de 120 luni (contract de credit - filele 176-182). Conform adresei nr. XXXX/xx.xx.xxxx emisă de BancPost SA Agenţia Primăverii creditul bancar a fost rambursat integral în data de xx.xx.xxxx de către pârât (fila 97), înainte de a se fi pronunţat desfacerea căsătoriei părţilor (xx.xx.xxxx). În plus, suma de 6750 lei, a fost depusă de reclamantă în contul pârâtului la data de xx.xx.xxxx, aşa cum rezultă din ordinul de încasare emis de aceeaşi unitate bancară, fila 104. Aceasta datorie nu exista la data desfacerii căsătoriei, cu atât mai puţin la data partajului, iar potrivit martorilor audiaţi (filele 224- 225), banii împrumutaţi au fost utilizaţi la ridicarea construcţiei, bun comun, neexistând aşadar niciun temei pentru a fi adusă la masa de partajat.

Astfel, valoarea totală a masei de partajat este de 173.687,28 lei.

În ceea ce priveşte contribuţia părţilor la dobândirea bunurilor comune, prima instanţă a reţinut că reclamanta a solicitat o cotă de 80% pentru persoana sa şi 20% pentru pârât, în timp ce acesta din urmă a solicitat cote egale.  Că, probele administrate în cauza relevă, într-adevăr, o cota de contribuţie majoritară a reclamantei care, începând cu anul 2005 a lucrat în străinătate, unde a realizat venituri superioare celor obţinute de pârât. De altfel, lucrările de construcţie la casa au demarat după plecarea acesteia în străinătate, fapt de natură să întărească concluziile instanţei cu privire la acest aspect. Contribuţia personală a pârâtului la ridicarea construcţiei nu s-a dovedit a fi una însemnată, iar veniturile suplimentare realizate de acesta, în afara programului de lucru, nu au fost dovedite.

Instanţa a apreciat că o cotă de 60% pentru reclamantă şi de 40% pentru pârât (echivalentul valoric al cotei de contribuţie pentru reclamantă fiind de 104.212,36 lei, iar pentru pârât de 69.474,92 lei) reflectă contribuţia reală a soţilor la dobândirea bunurilor comune.

Potrivit art. 1143 alin. 1 Noul Cod civil (art. 728 din Codul civil vechi) nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Rezultă că titularii dreptului de proprietate pot cerere oricând partajarea bunurilor stăpânite în comun pentru încetarea stării de indiviziune, acest drept fiind imprescriptibil sub aspect extinctiv, motiv pentru care instanţa urmează să admită cererea părţilor, prin care solicită ieşirea din indiviziune cu privire la bunurile comune.

Referitor la încetarea stării de proprietate în devălmăşie între părţi, prima instanţă a reţinut că ambele părţi au solicitat ca partajul să se facă în natură. 

În ceea ce priveşte modalitatea concretă de atribuire a bunurilor, instanţa a avut în vedere, în principal, opţiunea părţilor, astfel cum a fost exprimată prin cererea de chemare în judecată, prin întâmpinare şi cerere reconvenţională, concluziile orale pe fondul cauzei şi concluziile scrise.

Faţă de aceste considerente, avându-se in vedere şi cota majoritara a acesteia, instanţa a atribui reclamantei B. L. următoarelor bunuri, în valoare totală de 87.654,84 lei: casă în construcţie (la roşu) situată în sat Băluşeni, comuna Baluşeni, jud. Botoşani, în valoare de 81.434,76 lei; teren în suprafaţă de 1980 m.p. situat în sat Băluşeni, comuna Băluşeni, jud. Botoşani,  p.c. XXX, în valoare de 3.397,68 lei; casă veche, situată în sat Băluşeni, comuna Băluşeni, jud. Botoşani, în p.c. XXX, în valoare de 2.822,40 lei şi pârâtului T. C. apartamentul cu două camere, situat în mun. Botoşani, X nr.Y, bloc Z, scara T, ap.U, jud. Botoşani, în valoare de 86.032,44 lei.

În baza art. 6735 alin. 2 Vechiul Cod procedură civilă, instanţa a obligat pârâtul T. C. la plata către reclamanta B. L. a sumei de 16.557,52 lei, cu titlu de sultă egalizatoare.

De asemenea, prima instanţă  constatat că ambele părţi au efectuat cheltuieli de judecată, reclamanta B. L. în cuantum de 8011,30 lei, din care 5211 lei taxă judiciară de timbru, 0,30 lei timbru judiciar, 200 lei expert B. G., 1100 lei expert C. Ş., 1500 lei onorariu avocat, iar pârâtul T. C. în sumă de 3214 lei, din care 909 lei taxă judiciară de timbru, 5 lei timbru judiciar, 1000 lei, onorariu expert B. G., 1300 lei, onorariu avocat, pe care le va compensa, urmând ca pârâtul să plătească reclamantei suma de 2.401 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, după compensare.

Împotriva acestei sentinţei a formulat  apel pârâtul T. C., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie în ceea ce priveşte cota de contribuţie la dobândirea bunurilor comune reţinută de prima instanţă şi a modalităţii de formare a loturilor şi atribuire a bunurilor comune, apelantul solicitând  ca în urma reanalizării probatoriului administrat, instanţa să admită apelul şi să se reţină o cotă de  contribuţie a părţilor la dobândirea bunurilor comune de 50% pentru fiecare si să i se atribuie  casa nefinisată din localitatea  Băluşeni, judeţul Botoşani, unde obişnuieşte să locuiască, deoarece părinţii reclamantei săi şi multe rude ale sale sunt din această localitate.

În motivarea apelului s-a arătat că a fost  căsătorit cu reclamanta B. L. timp de  aproape 30 de ani,  timp în care, în cea mai mare măsură a contribuit la  achiziţionarea de bunuri şi la întreţinere familiei, în acest sens putându-se compara cele consemnate în cărţile lor de muncă. Arată  apelantul că  plecarea reclamantei în străinătate  nu dovedeşte că a realizat venituri mai mari în permanenţă în  perioada 2008 – 2011 care să o determine să investească pentru toate  imobilele, nefăcându-se  dovada că i-ar fi  trimis bani din străinătate. Dimpotrivă, lucrările la ridicarea construcţiei din localitatea Băluşeni s-au realizat sub supravegherea sa  fizică şi prin contribuţia sa fizică şi financiară, din creditul obţinut de  el  în  data de xx.xx.xxxx fiind  cumpărate materiale pentru  construcţie.

Că, în acţiune, reclamanta a indicat pentru construcţia neterminată din localitatea Băluşeni  valoarea de 10.000 lei  recunoscându-şi astfel  contribuţia mică la realizarea acesteia, construcţia fiind nefinisată însă  valoarea stabilită de expert şi reţinută de prima instanţă este ca şi cum ar fi  „ la cheie”.

Se mai arată de  apelant că în considerentele hotărârii atacate nu se menţionează declaraţiile martorilor M. D. ( fila 225 ds.) care a  arătat că a  realizat  venituri în afara drepturilor salariale lucrând ocazional, ori a martorului G. C. ( fila 159 ds. )  care a declarat că l-a văzut lucrând la casă cu mai mulţi muncitori şi că  a adus materiale de construcţii.

Nici declaraţia martorului A. D. nu a fost reţinută cu toate  că  a relatat  că lucrează de mai mulţi ani la o  societate din  Botoşani iar în afara orelor de serviciu prestează activităţi de pază pentru care este remunerat.

În final  apelantul arată că prima instanţă în mod  greşit a atribuit casa „la roşu”, reclamantei deoarece aceasta se  afla  în străinătate şi nu poate  nici să o  păzească  şi nici să o  întreţine pentru a nu se  degrada.

Apelul declarat este  nefondat pentru considerentele ce succed:

Tribunalul  apreciază  că  soluţia  dată de Judecătoria Botoşani  cu referire la cotele de contribuţie a părţilor  la dobândirea bunurilor comune este  judicioasă, prima instanţă având în vedere  toate elementele  relevante ale cauzei, deduse în principal din  nivelul veniturilor obţinute  de fiecare dintre soţi pe parcursul căsătoriei,  aportul adus de fiecare în gospodărie  şi  la  cheltuielile aferente întreţinerii şi menajului.

Astfel, în ceea ce priveşte nivelul veniturilor Tribunalul constată că din probele administrate, rezultă că reclamanta din anul 2005 a lucrat în mod constant în străinătate, aceasta obţinând în mod cert venituri mult mai mari decât pârâtul apelant care potrivit declaraţiei martorei P. E. (fila 224 dosar fond) în calitate de colegă de serviciul cu pârâtul a relatat că acesta câştigă lunar 400 – 500 lei, reclamanta trimiţând diverse sume de bani din străinătate, veniturile reclamantei astfel obţinute fiind afectate integral în lipsa unor dovezi contrarii, cheltuielilor gospodăreşti, achiziţionării de bunuri comune şi administrării patrimoniului comun.

Dimpotrivă, deşi apelantul – pârât a susţinut că pe lângă veniturile obţinute la locul de muncă, obţine venituri suplimentare, această susţinere nu a fost dovedită în cauză, martorul G. C. (fila 159 dosar) neavând cunoştinţă de veniturile suplimentare ale pârâtului, relatările făcute cu privire la plata materialelor de construcţii fiind făcute din cele spuse de pârât. La fel şi martorul M. D.  (fila 225 ds.) a relatat că nu are cunoştinţă de veniturile suplimentare ale pârâtului, dacă realizează astfel de venituri şi cât anume.

Martorul A. D. (fila 141 dosar) a făcut referiri cu privire la sursele financiare pentru construcţia  casei tot din spusele pârâtului.

Reţine Tribunalul că într-adevăr pârâtul – apelant a contractat un credit bancar în sumă de 7.300 lei  pe o perioadă de 120 luni respectiv în anul 2008, credit folosit în ridicarea construcţiei din Băluşeni potrivit declaraţiilor martorilor şi care a fost rambursat integral la data de xx.xx.xxxx (f. 97 dosar fond), însă tot atât de adevărat este şi că această lichidare a creditului s-a făcut de către reclamantă potrivit ordinului de încasare emis de Banc Post S.A. (fila 104) aceasta achitând la data de xx.xx.xxxx suma de 6.750 lei.

Nici susţinerea pârâtului – apelant cum că şi-a adus aportul la ridicarea construcţiei prin munca pe care a prestat-o el însuşi, nu poate fi reţinută această susţinere nefiind dovedită. Astfel martorii R. O., D. V. (filele 138 şi 139 dosar fond), A. D. şi P. E. au relatat că acesta doar a supravegheat lucrările de construcţie.

Pentru aceste motive, Tribunalul va constata ca fiind nefondată această  critică.

Referitor la cea de-a doua critică privind maniera de formare a loturilor şi de partajare a bunurilor comune reţinută de prima instanţă ca făcând parte din masa de partaj Tribunalul constată ca fiind şi aceasta nefondată aceasta întrucât se constată că instanţa de fond a format şi atribuit loturile cu respectarea criteriilor legale de partajare – art. 673 ind. 9 Cod procedură civilă – ţinând seama de faptul că reclamanta lucrează în străinătate obţinând venituri suficiente pentru a avea posibilitatea finalizării construcţiei din Băluşeni, iar pârâtul – apelant  fiind în ţară prin atribuirea apartamentului i s-a dat posibilitatea de a avea o locuinţă proprie. În plus, pârâtul – apelant  nu a făcut dovada provenienţei familiei sale  extinse ca fiind din Băluşeni.

 Nici critica privind valoarea construcţiei din Băluşeni nu poate fi reţinută aceasta deoarece prin indicarea de către reclamantă a valorii de 10000 lei a acestui imobil în acţiunea sa nu leagă instanţa , în cauză fiind administrată proba cu expertiza tehnică judiciară de evaluare a constricţiei , instanţa reţinând în mod just valoarea din această expertiză.

Văzând şi disp. art. 274 Cod procedură civilă, 

Pentru aceste motive,

În numele legii,

D E C I D E :

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de T. C., împotriva sentinţei civile nr. XXXXX/xx.xx.xxxx a Judecătoriei Botoşani, pe care o păstrează, în contradictoriu cu intimata B. L..

Obligă apelantul să achite intimatei reclamante suma de 800 lei cheltuieli de judecată din apel.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică din xx.xx.xxxx.

PREŞEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare