Contestarea măsurii asiguratorii

Contestarea măsurii asiguratorii

Condiţiile prevăzute de art.249 Cod procedură penală (condiţiile generale de luare a măsurilor asiguratorii). Termenul de contestare a măsurii asiguratorii.

-art.249 Cod procedură penală

-art.250 Cod procedură penală

(TRIBUNALUL CĂLĂRAŞI – SECŢIA PENALĂ –

ÎNCHEIEREA NR.23/17.04.2014)

Asupra contestaţiei de faţă;

Prin cererea înregistrată la această instanţă contestatorii B.I. şi B.M., domiciliaţi în …, au solicitat restituirea sumelor de bani ridicate cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare din data de 24.03.2014, în cauza penală în care fiica lor, B.L.I., este inculpată, precizând că acele sume de bani reprezintă economiile de-o viaţă ale lui şi ale soţiei sale şi le-au fost ridicate în mod nelegal, fără ca ei să fie acuzaţi de comiterea vreunei infracţiuni.

Mai arată că toate sumele de bani au fost donate fiicei lor B.L.I. în perioada 2000-2014, sume ce au fost strânse din economiile lor personale şi nu fac obiectul săvârşirii infracţiunilor pentru care este cercetată fiica lor.

B.I. arată că în perioada anilor 2000-2002, a fost angajat la MLPAT –DGLP în calitate de şef serviciu, în perioada 2002-2009 a fost salariat la ISC în funcţia de inspector de specialitate gradul 1A şi începând cu 2008 a beneficiat de venituri din pensie.

În perioada 2009-2011 a fost reangajat la ISC şi pe lângă sumele  de bani obţinute din salarii şi pensii a realizat şi alte venituri urmare a prestaţiilor efectuate în calitate de verificator proiecte.

Urmare tuturor acestor activităţi a realizat pe lângă salarii un venit lunar de circa 2200 lei.

B.M. arată că în perioada 2000-2005 a fost salariată la MFP în funcţia de expert 1A, şef serviciu şi a beneficiat pe lângă salariul lunar+prime, încasând stimulente egale cu cel mult trei salarii de bază asupra cărora nu s-a calculat CAS, fond şomaj şi contribuţii pentru pensia suplimentară.

Mai arată că în perioada iulie 2005 – decembrie 2005 a beneficiat şi de drepturi provenite din pensie, iar în perioada 2000-2005 a beneficiat de câştiguri din exercitarea funcţiei de cenzori şi de membrii în consilii  de administraţie.

Începând cu anul 2010 precizează că pe lângă veniturile din pensie a realizat venituri în calitate de PFA, având ca obiect activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management, realizând şi alte venituri ca membru în consilii de administraţie.

Ambii contestatori precizează că aceste sume au fost economisite legal în decursul anilor de muncă, fiind păstrate în domiciliul lor din varii motive şi, ca atare, măsura asiguratorie şi confiscarea nu se justifică.

Cu privire la provenienţa acestor sume de bani precizează că depun o documentaţie cu veniturile realizate pentru perioada 2000–2013, sub formă de tabele cu documente justificative.

Faţă de cele precizate apreciază că se impune ridicarea măsurii sechestrului asigurator asupra conturilor deschise la CEC Bank.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi, analizând contestaţia formulată constată că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:

Confiscarea specială şi confiscarea extinsă sunt măsuri de siguranţă, măsurile de siguranţă fiind alături de pedepse, sancţiuni de drept penal, iar potrivit dispoziţiilor codului penal, măsurile de siguranţă se iau faţă de persoane care au comis fapte prevăzute de legea penală.

Din dosarul de urmărire penală rezultă că faţă de inculpata B.L.I. s-a început urmărirea penală săvârşirea infracţiunilor de: luare de mită prev. de art. 289 Cp. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 R. cu aplic. art. 35 alin.1 Cp., abuz în serviciu cu obţinere de folos pentru sine sau pentru altul cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 297 alin. 1 Cp. rap. la art. 309 Cp. şi art. 132 din Legea nr. 78/2000 R. cu aplic. art. 35 alin.1 Cp., complicitate la înşelăciune prev. de art. 48 Cp. rap. la art. 244 alin.1 şi 2 Cp., cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p., art.  321 alin.1 cu aplic. art. 35 alin.1 Cp., şi la data de 24 martie 2014 s-a pus în mişcare acţiunea penală pentru infracţiunile săvârşite.

În urma punerii în executare a mandatului de percheziţie domiciliară nr… la domiciliul inculpatei B.L. s-a găsit suma de 302.000,00 lei şi suma de 33.490,00 euro ce au fost depuse de organele de urmărire penală la CEC Bank.

De asemenea, la Cabinetul de expertiză şi recuperare a capacităţii de muncă Olteniţa, asupra inculpatelor B.L.I. şi D.V. s-a găsit suma de 1.892,00 lei şi 550,00 euro ce au fost depuse de asemenea, la CEC Bank şi având în vedere că exista necesitatea de a evita ascunderea, distrugerea, sustragerea de la urmărire a bunului, în vederea confiscării speciale, pentru a servi la garantarea cheltuielilor judiciare/pentru a servi la garantarea reparării pagubei produse prin infracţiune, s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului pe nr. cont … şi pe suma aflată în acest cont, respectiv 302.000,00 RON;  nr.cont … şi pe suma aflată în acest cont, respectiv 33.490,00 EUR;  nr.cont … şi pe suma aflată în acest cont, respectiv 155,00 EUR;  nr.cont … şi pe suma aflată în acest cont, respectiv 320,00 USD;  nr.cont … şi pe suma aflată în acest cont, respectiv 550,00 EUR; nr.cont … şi pe suma aflată în acest cont, respectiv 1.892, 00 RON.

Toate conturile sunt deschise la CEC Bank - Unitatea Călăraşi

Instanţa reţine că dispoziţiile codului de procedură penală nu disting după  cum bunurile sunt proprii sau comune şi, de asemenea, nu exclud luarea unei măsuri asiguratorii prin instituirea unui sechestru asiguratoriu asupra bunurilor mobile în vederea confiscării speciale indiferent de proprietarul de drept al acestora, dacă există indicii temeinice că ele sunt rezultatul unor infracţiuni.

Or, aşa cum s-a arătat mai sus, faţă de inculpată s-a pus în mişcare acţiunea penală şi s-a început infracţiunea penală pentru infracţiunile precizate.

Ca atare, în raport de aceste împrejurări, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că nu se poate susţine temeinic că măsura sechestrului asigurator ar fi nelegală.

Motivele invocate de contestatori – având în vedere natura şi scopul acestei măsuri asiguratorii – respectiv că bunurile (banii) se prezumă constituţional a fi obţinute licit, nu constituie motiv legal de ridicare/desfiinţare a sechestrului asigurator, ci eventual motive de apărare pe măsura confiscării bunurilor, însă aceste motive trebuie invocate nu în cursul procesului penal ci la judecata pe fond a cauzei, când se şi dispune cu privire la măsurile de siguranţă.

Este adevărat că bunurile (sumele de bani) asupra cărora sunt instituite măsuri asiguratorii sunt indisponibilizate, în sensul că titularul dreptului de proprietate pierde temporar o componentă constitutivă a acestuia, prerogativa dispoziţiei, însă nu poate fi primită susţinerea contestatorilor în sensul că prin luarea măsurii asiguratorii s-a ajuns la o restrângere nejustificată a dreptului de proprietate, pentru că, urmare instituirii sechestrului nu se dispune automat şi confiscarea sumelor de bani.

Confiscarea specială sau extinsă nu operează automat ca efect al luării în cursul procesului penal a unei măsuri asiguratorii, cu privire la această măsură de siguranţă urmând a se pronunţa instanţa de judecată cu ocazia soluţionării fondului cauzei.

Pentru aceste considerente, urmează a respinge contestaţia formulată de contestatorii B.I. şi B.M. împotriva Ordonanţei de instituire a măsurii asiguratorii a sechestrului din data de 27.03.2014 luată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi în dosarul nr…, totodată aceştia urmând să fie obligaţi, fiecare, la câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Domenii speta

Spete similare