Somaţie plata

Sentinţă civilă 1125 din 06.08.2012


 - somaţie plată -

SENTINŢA CIVILĂ NR.1125

Şedinţa publică de la 06 August 2012

Completul compus din:

PREŞEDINTE : A.P.

Prin cererea înregistrată sub nr.1163/199/2012 pe rolul Judecatoriei  B., creditoarea SC V.A, a solicitat emiterea ordonanţei  care cuprinde somaţia de plata în contradictoriu cu debitorul S. pentru  următoarelor sume: 1) 364,35 lei - preţ al serviciilor de telefonie mobilă prestate debitorului conform contractului; 2) 952,62 lei penalităţi convenţionale în cuantum procentual de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere calculate până la data de 31.07.2012 aferente preţului neachitat de 364,35 lei) ; 3) obligarea debitoarei la plata penalităţilor de 0,5 % zi întârziere de la data de 01.08.2012  până la data achitării efective a debitului ; 4) contravaloare taxei de reziliere înainte de termen în valoare de 497,74 lei, precum şi 101,3 lei, reprezentând cheltuieli de judecată aferente cauzei, constând în 39 de lei, taxă de timbru, 0,3 lei timbru judiciar şi 62 lei, onorariu avocat.

Cererea a fost legal timbrată.

În motivarea cererii sale, creditoarea a arătat, în esenţă, că în temeiul contractului de prestări servicii de telefonie mobilă încheiat cu debitorul, la data de 20.11.2010 ,a emis facturi fiscale în sumă totală de 364,35 lei, sumă rămasă neachitată până în prezent, scadenţa stabilită fiind depăşită ,iar preţul serviciilor achitat.

Apreciază că înţelegerea părţilor de prestare a serviciilor de telefonie mobilă şi facturile emise în contul serviciilor prestate, coroborat cu achitarea serviciilor de telefonie mobilă în perioada cuprinsă între data încheierii contractului (20.11.2010) şi data scadenţei primei facturi neachitate, dovedesc caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţei sale, precum şi însuşirea înscrisurilor ce le constată, respectiv contractul şi facturile fiscale.

În drept, au fost invocate prevederile OG nr. 5/2001, OG nr. 9/2000, art. 969 ,1066 C. civ, art. 274 şi 379 C. proc. Civ.

În dovedirea cererii sale, creditoarea a depus la dosar înscrisuri, respectiv: fişă calcul penalităţi contract de prestări servicii ,facturi fiscale - duplicat , aviz conciliere directă şi confirmare de primire , ordin de plată a taxei de timbru.

În ceea ce îl priveşte pe debitor, acesta, deşi legal citat, nu a depus întâmpinare şi nici nu s-a prezentat la judecată pentru a arăta, conform art. 118 alin. (3) C. proc. civ., excepţiile, dovezile şi toate mijloacele sale de apărare.

Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, instanţa reţine următoarele:

SC V.a încheiat cu debitorul un contract de telefonie mobilă,contract prin care s-a obligat să  presteze serviciile înscrise în act, în schimbul unei plăţi în condiţii stabilite de comun acord de părţi.

Deşi SC  V.SA  a prestat serviciile de telefonie mobilă, debitoarea nu şi-a respectat obligaţiile asumate prin contract şi nu a plătit contravaloarea acestora .

Prealabil acestei cereri în justiţie, creditoarea a încercat concilierea cu debitorul, solicitare despre care acesta din urmă a luat cunoştinţă.

Conform art. 6.1 din contractul de telefonie mobilă, semnat şi acceptat de debitor, pentru sumele neplătite va achita penalităţi de 0,5% pentru fiecare zi întârziere. De asemenea, orice sumă neplătită va fi achitată de client la cursul oficial de schimb leu / euro de la data efectuării plăţii. Totalul penalităţilor poate depăşi cuantumul sumei asupra căreia sunt calculate.

În aceste condiţii, se justifică solicitarea reclamantei în privinţa debitului de 364,35 reprezentând contravaloarea preţ neachitat şi obligarea acestuia la penalităţi de întârziere pentru fiecare zi de întârziere până la achitarea efectivă a debitului.

Cu privire la debitul mai sus menţionat, instanţa constată că  sunt îndeplinite cerinţele art. 1 din OG nr. 5 / 2001  modificată şi completată, sub aspectul caracterului cert, lichid şi exigibil al creanţei reclamantei, precum şi al înscrisului constatator.

De asemenea, art. 1 din OG 5 / 2001 modificată impune că pentru declanşarea procedurii somaţiei de plată debitul trebuie să rezulte dintr-un înscris însuşit prin semnătură  ori prin alt mod admis de lege. În acest caz, asumarea înscrisului de către pârâtă rezultă din recunoaşterea debitului prin semnarea contractului de telefonie mobilă, coroborată cu achitarea facturilor în perioada cuprinsă între data încheierii contractului şi până la data primei facturi neachitate.

Sub aspectul acordării contravalorii penalităţilor convenţionale în cuantum de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere aferente debitului principal  de 364,35 lei curse în continuare, respectiv pentru perioada cuprinsă între 01.08.2012 şi data îndeplinirii obligaţiei de plată, instanţa consideră că această solicitare este întemeiată şi o va admite.

Referitor la  taxa de reziliere,instanţa consideră că acest capăt de cere nu poate fi admis. Astfel, conform legii nr. 161/2010 dreptul consumatorului la denunţarea sau rezilierea contractului nu poate fi anulat sau restrâns de nici o clauză contractuală sau înţelegere între părţi.

Anumite clauze sunt expres prevăzute in lege ca fiind abuzive si sunt considerate nule de drept.

Legea 161/2010 completează lista clauzelor considerate abuzive cu prevederea contractuala conform căreia, consumatorii trebuie sa plătească o taxa de reziliere a contractului de prestări servicii, in sumă fixă, daca solicita rezilierea înainte de expirarea perioadei minime pentru care a fost încheiat contractul.

Aceste modificări legislative sunt aplicabile atât contractelor aflate in derulare, cat si contractelor încheiate după data intrării in vigoare a acestui act normativ, 22.07.2010.

Conform prevederilor Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi si consumatori, instanţa de judecata se pronunţă cu privire la caracterul abuziv al unei clauze contractuale si poate dispune masuri reparatorii: modificarea sau anularea respectivei clauze si/sau aplicarea de sancţiuni contravenţionale.

In ceea ce priveşte contractele aflate in derulare, consumatorii trebuie sa înţeleagă că simpla modificare a actului normativ menţionat mai sus nu duce la anularea automata din contract a taxei de reziliere. Se consideră abuzive numai taxele de reziliere fără justificare economică, impuse de operatorul economic pentru a tine consumatorul captiv.

Nu sunt abuzive acele clauze care prevăd returnarea contravalorii unor beneficii acordate consumatorului la semnarea contractului, daca valoarea acestor beneficii este cuantificabila si echitabila prin raportarea la produse sau servicii similare de pe piaţă.

Prin urmare, faţă de situaţia reţinută, instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiile de certitudine, lichiditate şi exigibilitate prevăzute imperativ de OG 5 / 2001, pentru sumele solicitate  reprezentând preţ al serviciilor de telefonie mobilă  şi penalităţile de întârziere, astfel că va admite în parte cererea şi va emite ordonanţa care va conţine somaţia de plată către creditoarea reclamantă.

Fiind în culpă procesuală, în baza art. 274 cod pr. civilă instanţa va obliga debitorul a plata către creditoarea  a cheltuielilor de judecată, reprezentând taxă de timbru, timbru judiciar şi onorariu avocat.

 

Red. P.A.  27.08.2012