Civil. partaj succesoral

Prin cererea înregistrata,  pe rolul Judecătoriei Buzău, SG a chemat in judecata pe paraţii   SD şi ICC, pentru ca instanţa, prin hotărârea ce va pronunţa, sa dispună ieşirea din indiviziune asupra masei succesorale ramase de pe urma defuncţilor  SP şi SR, stabilirea masei bunurilor de impartit, a mostenitorilor acestora, a cotelor succesorale legale, lichidarea starii de indiviziune, prin individualizarea si atribuirea bunurilor ce li se cuvin, potrivit cotelor legale.                                                                        

În motivare  reclamantul a aratat ca la decesul defuncţilor SP şi Stavride R au rămas următoarele bunuri: un imobil – apartament, în valoare de 170.000 lei, bunuri mobile: un şifonier cu trei uşi, un recamier, o măsuţă, un fotoliu, un pat, un birou, o bibliotecă, o masă TV, un aragaz cu 4 ochiuri, un frigider marca Zill, un bufet bucătărie, o masă, un dulap de hol, un cuier. De asemenea solicită ca pârâtul SD să aducă la masa bunurilor de împărţit şi sumele de bani pe care acesta le-a încasat, începând cu data decesului ultimului autor respectiv SR ca urmare a închirierii imobilului bun de împărţit care face parte din bunurile succesorale, aşa cum a arătat mai sus. Solicită să fie adusă la masa de împărţit contravaloarea chiriei încasate începând cu luna decembrie 1996 şi până în prezent, chirie pe care o evaluează la 300 lei lunar, fiind în total vorba de 39.600 lei echivalentul a 132 de luni. În ceea ce priveşte podsesia bunurilor arată că pârâtul SD  foloseşte bunurile rămase de pe urma autorilor lor.

In drept, au invocat disp. art. 728   C.civ şi art. 673 Cod procedură civilă.      Cererea a fost legal timbrată cu suma de 19 lei taxă judiciară de timbru şi 0,3 lei timbru judiciar.

Pârâtul SD a depus întâmpinare şi cerere reconvenţională prin care a arătat că este de acord cu partajarea bunurilor rămase de pe urma părinţilor însă cu privire la apartamentul, arată că el împreună cu soţia sa ST stăpânesc o cotă de 5/8 din valoarea apartamentului, ca urmare a contractului de întreţinere autentificat prin care mama lor le-a transmis cota indiviză de 5/8 din apartament, rămânând în sarcina lor obligaţia de a achita  obligaţia asumată, respectiv întreţinerea de care s-au ocupat până la întocmirea contractului de întreţinere. La înmormântarea mamei lor numai el şi soţia sa au făcut cheltuieli de înmormântare şi cele tradiţionale ulterioare pe care le evaluează la suma de 50.000 lei. În legătură cu bunurile mobile precizează că o parte din cele nominalizate sunt bunuri personale ale sale, întrucât a locuit împreună cu părinţii lui o perioadă de aproximativ 4 ani, iar în momentul în care a dobândit un alt spaţiu de locuit a lăsat o parte din bunurile sale în apartament. Bunurile care au aparţinut părinţilor lor sunt următoarele : o dormeză, o ladă studio, o toaletă cu oglindă, o masă bucătărie, un dulap hol, o măsuţă mică sufragerie, un cuier pom, două televizoare alb negru. La evaluarea apartamentului trebuie avute în vedere îmbunătăţirile pe care le-a adus din 1995 şi până în prezent şi care sunt următoarele: zugrăvit apartament, contorizat apă, aducerea conductei de gaze, de la o distanţă de 100 m, şi contorizare gaze, schimbarera coloanei de agent termic în apartament, schimbarea ţevilor la subsol, schimbarea bateriilor la baie, ( chiuvetă + cadă ), curăţenia pe casa scării. Solicită respingerea capătului de cerere cu privire la împărţirea chiriei, deoarece ei au închiriat doar o cameră din apartament, şi au făcut-o în calitate de proprietari de 5/8 din apartament.

Reclamantul SG a depus cerere completatoare a acţiunii principale şi întâmpinare la cererea reconvenţională.

Prin cererea completatoare reclamantul SG a solicitat chemarea în judecată ca pârâtă şi a numitei ST, alături de soţul ei pârâtul SD, a solicitat rezoluţiunea contractului de întreţinere la Notariatul de Stat, având în vedere faptul că pârâţii nu şi-au îndeplinit obligaţiile asumate, în sensul că atât la decesul autoarei lor cât şi după acest eveniment pârâţii nu au suportat cheltuielile de înmormântare şi cheltuielile necesitate de pomenirile creştineşti, acestea fiind efectuate de el şi de către pârâtul ICC. În subsidiar arată că contractul de întreţinere autentificat la Notariatul de Stat, reprezintă o donaţie deghizată, fiind o liberalitate nescutită de raport şi în consecinţă să se dispună reducţiunea liberalităţilor excesive şi obligarea pârâţilor să aducă la masa de împărţit contravaloarea rezervei succesorale raportate la imobilul – apartament care a făcut obiectul contractului de întreţinere , rezervă încălcată prin liberalitatea menţionată mai sus. Îşi întemeiază solicitările pe prevederile art. 845 Cod civil care arată în mod clar că valoarea bunurilor înstrăinate unui succesibil în linie dreaptă cu sarcina unei rente viagere sau cu rezerva uzufructului va fi socotită în porţiunea disponibilă şi excedentele de este, se va trece în masa succesiunii”. Arată cu nu a avut cunoştinţă despre acest contract care nu i-a fost prezentat decât cu ocazia acestui litigiu, astfel că problema prescripţiei dreptului de a solicita reducţiunea liberalităţilor excesive nu poate fi pusă, nefiind depăşit termenul de 3 ani de la momentul când am luat la cunoştinţă de acest act şi mai mult decât atât , necunoscând despre existenţa contractului de întreţinere nu a consimţit niciodată la efectuarea acelor înstrăinări. Potrivit art. 841 Cod civil rezerva succesorală în cazul în care există trei sau mai mulţi descendenţi, rezerva succesorală este de ? din masa succesorală, iar prin contractul de întreţinere existent la dosar autoarea lor a adus atingere cotei stabilite în mod imperativ de legea civilă.  De asemenea prin cererea completatoare a solicitat să fie reţinute la masa succesorală şi cheltuielile de înmormântare şi cele pentru pomenile ulterioare, efectuate de el,  în cuantum de 1000 lei. A mai precizat că din moment ce pârâtul SD a înţele să conteste cota ce i se cuvine din apartament şi cuantumul chiriei solicită ca acesta să fie pus să timbreze pentru valoarea totală contestată de 150.850 lei, adică să achite o taxă de timbru de 4264,2 lei. Aceeaşi solicitare o are şi cu privire la presupusele îmbunătăţiri aduse imobilului, să achite suma de 383,26 lei. Arată că a acceptat tacit succesiunea, s-a comportat ca un adevărat moştenitor, a organizat înmormântarea şi pomenile creştineşti făcute pentru autorii lor. A încercat de mai multe ori să efectueze un partaj al masei succesorale, însă a fost minţit şi amânat tocmai de pârâtul SD. Ia interzis de câţiva ani să intre în imobil el neavând chei de la acel imobil, pretextul fiind tocmai acela că există întotdeauna persoane care locuiesc acolo, respectiv chiriaşi fără să îi explice motivele refuzului său.

Pârâtul ICC a depus întâmpinare prin care a arătat că achiesează la pretenţiile reclamantului, că este de acord cu împărţirea masei succesorale, că a participat şi el la cheltuielile de înmormântare şi pomenilor, motiv pentru care arată că poate dovedi calitatea sa de succesor acceptant al succesiunii.

Pârâtul SD a depus întâmpinare la cererea completatoare formulată de reclamantul SG  prin care a arătat că în ceea ce priveşte rezoluţiunea contractului de întreţinere, reclamantul avea cunoştinţă despre acesta încă din momentul întocmirii actelor , din discuţiile cu el avea cunoştinţă despre acest aspect încă din momentul promovării acţiunii de partaj, şi cele solicitate de către acesta sunt neîntemeiate, fiind făcute numai în scop şicanator, Arată că cererea completatoare este o adevărată cerere de chemare în judecată şi nu poate fi făcută decât în condiţiile art. 132 Cod procedură civilă. Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei anterior termenului de 13.12.2007 a arătat despre existenţa acestui contract, iar completarea la acţiune s-a făcut după două termene, termene în care nu a solicitat nici o amânare în vederea precizării acţiunii sau completării sale. Chiar cu ocazia întocmirii contractului reclamantul a avut cunoştinţă despre acest aspect s-a şi supărat pe mama lor şi nu a venit să o viziteze tocmai din acest motiv, el întreţinând-o pe mama lor atât anterior decesului, cât şi ulterior, cu ocazia înmormântării la care nu a participat cu nimic nici reclamantul nici celălalt pârât, el fiind singurul care alături de soţia sa s-au îngrijit de cele necesare înmormântării. În cauă nu-şi are aplicare art. 845 Cod civil care face referire la renta viageră şi la rezerva uzufructului, contractul de întreţinere nefiind asimilat unei astfel de categorii de contracte. Nu se poate constat că acest contract reprezintă o donaţie deghizată deoarece a născut obligaţia de întreţinere, pe care ei şi-au executat-o. pe de altă parte contractul de întreţinere nu vizează numai un succesor în linie directă ci o altă personă pe soţia sa. Dreptul de a solicita reducţiunea liberalităţilor excesive în ipoteza în care s-ar constata prin absurd că aceasta reprezintă o liberalitate este prescris de mult timp, termenul de trei ani impus de lege fiind cu mult timp depăşit. În ceea ce priveşte solicitarea de timbraj arată că nu are suport legal, în sensul că nu a contestat calitatea de bun comun a apartamentului, ci s-a apărat arătând că deţine o cotă mai mare din bun în virtutea contractului de întreţinere prezentat. Cota sa a fost mărită prin voinţa mamei sale care a înţeles să-şi asigure întreţinerea pentru restul vieţii .

În cauză instanţa a administrat la solicitarea părţilor, proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosar următoarele înscrisuri: certificatul de moştenitor de Notariatul de stat ‚Judeţean, copie BI, certificat de, contract de întreţinere autentificat de către Notariatul de Stat Judeţean, certificat de deces contract de închiriere contract de închiriere, contract, proces verbal de predare – primire recepţie),scrisoare, notificare, copie plic, scrisoare,  adeverinţa emisă de Episcopia Buzăului şi Vrancei,adresa emisă de Urbis Serv SRL, chitanţă – contractde vânzare cumpărare, chitanţăadeverinţă emisă de Asociaţia de Proprietari proba cu interogatoriul părţilor, fiind depuse la dosar interogatoriile, proba testimonială, în cadrul căreia au fost audiaţi martorii AT şi CC propuşi de pârâtul SD , BB şi MMŞ, propuşi de reclamantul SG, declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosar,

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta  retine urmatoarele:

Prin încheierea de admitere în principiu instanţa  a admis excepţia prescripţiei dreptului de a solicita rezoluţiunea contractului de întreţinere autentificat de către Notariatul de Stat Judeţean, invocată de instanţă din oficiu. A admis  în parte in principiu cererea de chemare în judecată astfel cum a fost completată  formulată de reclamantul SG,  în contradictoriu cu pârâţii  SD şi  ST şi ICC. A admis în principiu cererea reconvenţională formulată de pârâtul reclamant SD, , în contradictoriu cu reclamantul pârât SG şi cu pârâtul ICC. A respins în principiu capătul de cerere privind rezoluţiunea contractului de întreţinere autentificat de către Notariatul de Stat Judeţean, ca fiind prescris. A respins în principiu capătul de cerere privind reducţiunea liberalităţilor excesive, ca neîntemeiat. A constatat  deschisa succesiunea de pe urma defunctului SP. A declarat deschisa succesiunea de pe urma defunctei SR.A constatat ca de pe urma defunctului SP a  rămas masa succesorala, compusa din cota de ? din imobilul – apartament.A constatat  că de pe urma defunctului SP au rămas ca moştenitori SR, în calitate de soţie supravieţuitoare cu o cotă succesorală de ? din cota de ? din apartament, respectiv cota de  1/8,  pârâtul SD, în calitate de fiu cu o cotă de ? din cota de ? din apartament, , respectiv cota de  1/8 reclamantul SG, în calitate de fiu cu o cotă de ? din  cota de ? din apartament, , respectiv cota de  1/8 şi pârâtul ICCţ, în calitate de nepot,  cu o cotă de ? din  cota de ? din apartament, respectiv cota de  1/8. A constatat  că prin contractul de întreţinere autentificat de către Notariatul de Stat Judeţean,  SR a înstrăinat în schimbul întreţinerii pârâţilor SD şi ST, cota de 5/8 ( ? + 1/8 ) din imobilul – apartament,.A constatat  că pârâtul SD, a adus îmbunătăţiri imobilului – apartament,  constând în introdus gaze  şi contorizat gaze, contorizat apă, schimbat coloana de agent termic în apartament, schimbat bateria la baie ( chiuvetă + cadă ), schimbarea ţevilor la subsol şi curăţenie pe casa scării, valoarea acestor îmbunătăţiri urmează a fi scăzută din valoarea apartamentului. A constatat  că mai face parte din masa succesorală  chiria încasată de către pârâtul Stavride Duţu din închirierea imobilului respectiv pe ultimii trei ani în cuantum de 1447 lei, care urmează a fi împărţită între moştenitori conform cotelor succesorale. A constat  că singurul moştenitor acceptant al succesiunii defunctei SR este pârâtul SD, în calitate de fiu,  cu o cotă de 1/1 din succesiune. A constatat că reclamantul SG şi pârâtul ICC sunt străini, prin neacceptare,  de moştenirea defunctei SR. A constat  că de pe urma defunctei SR a rămas ca avere succesorală, următoarele bunuri mobile:  un fotoliu , un pat, o bibliotecă, o masă TV, un aragaz cu 4 ochiuri, un bufet bucătărie, o masă, un dulap de hol, un cuier, care va fi culeasă în întregime de către pârâtul SD, în calitate de unic moştenitor al defunctei SR. A constat  că pârâtul SD a făcut cheltuieli cu înmormântarea şi pentru pomenile defunctei SR, în sumă de 5000 lei care vor fi suportate în întregime de pârâtul SD, în calitate de unic moştenitor al defunctei SR. A respins în principiu, restul pretenţiilor formulate de reclamantul SG, cu privire la succesiunea defunctei SR.

Pentru a pronunţa această încheiere de admitere în principiu instanţa a avut în vedere următoarea situaţie de fapt:

În ceea ce priveşte excepţia prescripţiei dreptului de a solicita rezoluţiunea contractului de întreţinere autentificat de către Notariatul de Stat Judeţean, invocată de instanţă din oficiu, instanţa o apreciază ca fiind întemeiată deoarece în raport de data încheierii actului 09.11.1995 termenul de prescripţie de trei ani este împlinit, reclamantul pârât solicitând rezoluţiunea acestui contract abia la data de 01.11.2008. Instanţa apreciază că dreptul de a solicita rezoluţiunea contractului de întreţinere s-a născut chiar de la data încheierii acestui contract, acesta  fiind transcris în registrul de transcripţiuni şi inscripţiuni, acest registru asigură publicitatea faţă de terţi a contractului de întreţinere, şi astfel că de la această dată terţii puteau şi trebuiau să cunoască despre existenţa acestui contract. Fiind o acţiune personală patrimonială, acţiunea în rezoluţiunea contractului de întreţinere este o acţiune prescriptibilă în termenul de 3 ani prevăzut de art. 3 din Decretul 167/1958. În consecinţă instanţa va admite excepţia prescripţiei dreptului de a solicita rezoluţiunea contractului de întreţinere autentificat de către Notariatul de Stat Judeţean, invocată de instanţă din oficiu.

Referitor la capătul de cerere privind reducţiunea liberalităţilor excesive, instanţa constată că contractului de întreţinere autentificat de către Notariatul de Stat Judeţean, prin care SR a înstrăinat în schimbul întreţinerii pârâţilor SD şi ST, cota de 5/8 ( ? + 1/8 ) din imobilul – apartament,  nu reprezintă o liberalitate. Contractul de întreţinere fiind un contract cu titlu oneros, bunul ce a făcut obiectul acestuia nu este supus reducţiunii şi nici raportului. În speţă nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 845 Cod civil, care instituie o prezumţie de liberalitate cu privire la înstrăinările făcute de către defunct unui succesibil în linie dreaptă, însă numai dacă aceste înstrăinări sunt făcute cu rezerva unei rente viagere sau a dreptului de uzufruct. Acest text de lege impunând o excepţie de la regulă este de strictă interpretare şi nu trebuie extins şi la situaţia în care înstrăinarea se face unui succesibil în linie dreaptă în schimbul întreţinerii cum e cazul de faţă. În aceste condiţii instanţa apreciază că este neîntemeiat capătul de cerere privind reducţiunea liberalităţilor excesive, respectiv a cotei de 5/8 din apartament înstrăinată de către SR către fiul său SD şi soţia acestuia ST.

Cu privire la succesiunea numitului SP, instanţa reţine următoarele:

La data de .... a decedat numitul SP. De pe urma defunctului SP au rămas ca moştenitori SR, în calitate de soţie supravieţuitoare cu o cotă succesorală de ? din cota de ? din apartament, respectiv cota de  1/8,  pârâtul SD, în calitate de fiu cu o cotă de ? din cota de ? din apartament, , respectiv cota de  1/8 reclamantul SG, în calitate de fiu cu o cotă de ? din  cota de ? din apartament, , respectiv cota de  1/8 şi pârâtul ICC, în calitate de nepot,  cu o cotă de ? din  cota de ? din apartament, respectiv cota de  1/8, astfel cum rezultă din certificatul de moştenitor de notariatul de stat ‚Judeţean. Masa succesorala, rămasă de pe urma defunctului SPse compune din cota de ? din imobilul – apartament,  restul cotei de ? revenind soţiei supravieţuitoare SR, conform contractului de construire, coroborat cu procesul verbal de predare – primire recepţie.

Din interogatoriul părţilor coroborat cu declaraţiile martorilor rezultă că pârâtul SD, a adus îmbunătăţiri imobilului – apartament, , constând în introdus gaze  şi contorizat gaze, contorizat apă, schimbat coloana de agent termic în apartament, schimbat bateria la baie ( chiuvetă + cadă ), schimbarea ţevilor la subsol şi curăţenie pe casa scării, valoarea acestor îmbunătăţiri urmează a fi scăzută din valoarea apartamentului.

Instanţa constată că apartamentul în litigiu a fost închiriat de pârâtul SD, el fiind singurul care a încasat chiria, însă ţinând seama că cota de ? din acest apartament face parte din averea succesorală a lui SP, chiria încasată din închirierea acestui apartament, reprezintă fructe civile ale bunului supus partajării şi prin accesiune, fac şi ele parte din masa succesorală şi se cuvin tuturor moştenitorilor proporţional cu cota lor succesorale. Însă instanţa apreciază că pot fi supuse partajului doar fructele civile, constând în chiria pe care efectiv a încasat-o unul dintre moştenitori şi numai în limita termenului de prescripţie de trei ani.  Din contractele de închiriere depuse de pârâtul SD rezultă că pe o perioadă de 3 ani anterior introducerii cererii a încasat o chirie în cuantum de 1447 lei. Instanţa nu poate reţine o sumă mai mare decât cea care rezultă din contractele de închiriere, nu se poate reţine chiria practicată pe piaţa imobiliară deoarece se poate partaja numai sumele care efectiv au fost încasate, ci nu sume care ar fi putut fi încasate.

Prin contractul de întreţinere autentificat de către Notariatul de Stat Judeţean,  SR a înstrăinat în schimbul întreţinerii pârâţilor SD şi ST, cota de 5/8 , respectiv cota de  ? , ca bun propriu şi cota de 1/8, moştenită de la soţul ei SP,  din imobilul – apartament.

În ceea ce priveşte succesiunea numitei SR, decedată  la data de 22.11.1995, instanţa constată că  masa succesorală a acesteia se compune din următoarele bunuri mobile:  un fotoliu , un pat, o bibliotecă, o masă TV, un aragaz cu 4 ochiuri, un bufet bucătărie, o masă, un dulap de hol, un cuier. Aceste bunuri au fost reţinute de instanţă pe baza interogatoriului luat pârâtului SD şi consemnat în încheierea de şedinţă din data de 08.05.2008. Cât priveşte apartamentul,  acesta nu face parte din masa succesorală a defunctei SR deoarece aceasta anterior decesului a înstrăinat cota sa de 5/8 , respectiv cota de  ? , ca bun propriu şi cota de 1/8, moştenită de la soţul ei SP,  din imobilul – apartament,  pârâţilor SD şi ST.

Cât priveşte moştenitorii defunctei SR, instanţa constată din declaraţiile martorilor că pârâtul SD s-a ocupat de apartamentul, , unde a locuit SR,în timpul vieţii, acesta l-a închiriat şi a încasat chiria, iar reclamantul SG şi pârâtul SC, nu au mai intrat în acel apartament după decesul numitei SR, astfel că aceştia din urmă nu au făcut nici un act de acceptare tacită a succesiunii. Prin urmare instanţa apreciază că singurul moştenitor acceptant al succesiunii defunctei SR este pârâtul SD, în calitate de fiu,  şi el urmează să culeagă întreaga masă succesorală a acesteia, reclamantul SG şi pârâtul ICC fiind străini, prin neacceptare,  de moştenirea defunctei SR.

Din declaraţiile martorilor coroborate cu înscrisurile depuse de pârâtul SD la dosar, respectiv adresa emisă de SC Urbis Serv, chitanţa, adeverinţa emisă de Episcopia Buzăului şi Vrancei,  instanţa constă că SD a fost cel care s-a ocupat de înmormântarea mamei sale, a făcut cheltuielile pentru înmormântarea acesteia şi cheltuielile pentru pomenile ulterioare, însă ca unic moştenitor acceptant al succesiunii defunctei SR este obligaţia acestuia să le suporte în întregime.

În ceea ce priveşte cheltuielile pretins făcute de către reclamantul SG instanţa nu le poate reţine deoarece nu rezultă din declaraţiile martorilor că acesta a făcut cu certitudine aceste cheltuieli, astfel că instanţa va respinge în principiu aceste pretenţii.

Potrivit art.. 728 Cod civil,  nimeni nu poate rămâne în indiviziune.

În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize în specialitatea construcţii, fiind depus la dosar raportul de expertiză întocmit de expert şi schiţa anexă.

La stabilirea loturilor instanţa va avea în vedere criteriile prevăzute în art. 673 indice 9 Cod procedură civilă , respectiv, mărimea cotei – părţi ce se cuvine fiecăruia, masa bunurilor de împărţit, natura acestora. Astfel  instanţa va ţine seama că pârâtul SD,  are o cotă mai mare din imobilul ce face obiectul partajului, aceasta având o cotă de 6/8 din imobil împreună cu soţia sa, în timp ce reclamantul SG şi pârâtul ICC, aU fiecare câte o cotă de 1/8 din imobil şi pârâtul SD este cel care a adus îmbunătăţiri acestui apartament. Din  valoarea apartamentului în litigiu, care potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză este de 141423, s-a scăzut valoarea îmbunătăţirilor efectuate de către pârâtul SD în sumă de 1423, astfel că valoarea apartamentului avută în vedere la masa succesorală este de 140000 lei. La această valoare se adaugă  chiria încasată de către pârâtul SD, din închirierea apartamentului în litigiu, IN cuantum de 1447 lei, care urmează a fi împărţită între moştenitori conform cotelor pe care acestea le au cu privire la apartamentul în litigiu. În consecinţă instanţa va dispune ieşirea părţilor din indiviziune prin  omologarea raportului de expertiză tehnică în specialitatea construcţii, întocmit de expert, în variantă unică, şi a schiţei anexă, raport şi schiţă ce fac parte integrantă din prezenta atribuind părţilor loturile propuse.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată instanţa potrivit art. 276 Cod procedură civilă va dispune compensarea lor.

Domenii speta

Spete similare