Partaj succesoral

DOSAR NR. 75/254/2008 

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA MANGALIA

ÎNCHEIERE

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE 27.01.2011

PREŞEDINTE : C.T.

GREFIER : S.E.

Pe rol, soluţionarea cauzei civile având ca obiect partaj judiciar formulată de reclamanţii - în contradictoriu cu pârâţii -.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă reclamanta -, apărătorul reclamanţilor, avocat -, şi apărătorul pârâţilor, avocat -, lipsă fiind reclamantul - şi pârâţii.

Procedura este legal îndeplinită.

Acţiunea este legal timbrată cu suma de 19 lei taxă judiciară de timbru conform chitanţei depuse la dosar şi timbru judiciar în valoare de 0,50  lei, anulate de instanţă.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Apărătorul reclamanţilor învederează instanţei faptul că nu are obiecţiuni la raportul de expertiză tehnice imobiliară.

Apărătorul pârâţilor precizează faptul că nu are obiecţiuni la raportul de expertiză tehnice imobiliară.

Instanţa pune în discuţie cererea de majorare a onorariului şi cererea de plată a transportului, formulate de domnul expert -.

Apărătorul reclamanţilor solicită instanţei cenzurarea cererii formulate de domnul expert apreciind că primele două expertize împotriva cărora s-au formulat obiecţiuni sunt întocmite din propria culpă a expertului. Cererea este nejustificată faţă de volumul de muncă.

Apărătorul pârâţilor arată că cererea formulată de domnul expert este nejustificată, apreciind că este culpa acestuia că nu a efectuat lucrările pentru expertiză de la început astfel cum a solicitat instanţa.

Deliberând asupra cererii de majorare a onorariului cu suma de 2.615 lei formulată de domnul expert - şi apreciind că, prin raportare la complexitatea expertizei, este întemeiată în parte, admite în parte cererea de majorare a onorariului, stabileşte onorariu definitiv la suma de 2.000 lei şi pune în vedere reclamanţilor să achite diferenţa de 1.200 de lei onorariu şi suma de 40 de lei cheltuieli de deplasare, sub sancţiunea prevăzută de art. 1551 C. pr. civ.

Apărătorul reclamanţilor solicită instanţei lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a achita diferenţa de onorariu.

Apărătorul pârâţilor este de acord cu lăsarea cauzei la a doua strigare.

La a doua strigare a cauzei se constată aceeaşi prezenţă a părţilor.

Apărătorul reclamanţilor depune la dosar chitanţa nr. 4425731/1 din data de 27.01.2011 prin care face dovada achitării diferenţei de onorariu în valoare de 1.200 lei precum şi chitanţa nr. 4425754/1 din aceeaşi dată prin care face dovada achitării sumei de 40 lei reprezentând plata transport efectuat de domnul expert -.

Întrebate fiind de instanţă, părţile învederează faptul că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat instanţa acordă cuvântul pentru dezbateri pe fond.

Apărătorul reclamanţilor solicită instanţei admiterea acţiunii şi să dispună partajarea imobilului potrivit ultimei variante propuse de domnul expert şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Apărătorul reclamanţilor depune la dosarul cauzei chitanţă onorariu avocat şi solicită amânarea pronunţării asupra cauzei pentru a depune la dosar concluzii scrise.

Apărătorul pârâţilor solicită instanţei admiterea în parte a acţiunii şi partajarea imobilului (prin adoptarea unei soluţii de compromis din cele trei variante propuse de domnul expert) potrivit variantei unu din raportul de expertiză depus la dosar în luna mai 2010 care să fie întregită cu suprafaţa de teren de 44 mp pentru reclamanţi şi cu varianta trei din expertiza depusă în ianuarie 2010 privind servitutea de trecere pentru pârâţi; cu privire la cote solicită atribuirea unei cote de 5/8 reclamanţilor şi a unei cote de 3/8 pârâţilor. Solicită obligarea reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată, sau, eventual, compensarea cheltuielilor de judecată, sens în care depune la dosar chitanţa onorariu avocat şi solicită amânarea pronunţării asupra cauzei pentru a depune la dosar concluzii scrise.

Apărătorul reclamanţilor, în replică, apreciază că cererea apărătorului pârâţilor privind adoptarea unei soluţii de compromis din cele trei variante propuse de domnul expert presupune ca instanţa să refacă toate calculele expertizei, ocazie cu care s-ar denatura sensul expertizei efectuate în cauză.

Instanţa declară închise dezbaterile şi rămâne în pronunţare.

INSTANŢA:

Pentru a da posibilitatea părţilor să depună la dosar concluzii scrise,

DISPUNE:

Amână pronunţarea la data de 03.02.2011.

Pronunţată în şedinţa publică, astăzi, 27.01.2011.

PREŞEDINTE GREFIER

C.T. S.E.

INSTANŢA:

Având nevoie de timp pentru a delibera,

DISPUNE:

Amână pronunţarea la data de 10.02.2011.

Pronunţată în şedinţa publică, astăzi, 03.02.2011.

PREŞEDINTE GREFIER

C.T. S.E.

INSTANŢA:

Având nevoie de timp pentru a delibera,

DISPUNE:

Amână pronunţarea la data de 17.02.2011.

Pronunţată în şedinţa publică, astăzi, 10.02.2011.

PREŞEDINTE GREFIER

C.T. S.E.

DOSAR NR. 75/254/2008 

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA MANGALIA

SENTINŢA CIVILĂ NR. 445

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE 17.02.2011

PREŞEDINTE : C.T.

GREFIER : S.E.

Pe rol, soluţionarea cauzei civile având ca obiect partaj judiciar formulată de reclamanţii - în contradictoriu cu pârâţii -.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din data de 27.01.2011 şi au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunţării din acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre când instanţa, pentru a da posibilitatea părţilor să depună la dosarul cauzei concluzii scrise, a amânat pronunţarea la data de 03.02.2011 când,  având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 10.02.2011 şi, pentru acelaşi motiv, la data de 17.02.2011, dată la care s-a pronunţat.

INSTANŢA:

Asupra cauzei civile de faţă, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Mangalia sub nr. 75/254 din data de 18.01.2008, reclamanţii - i-au chemat în judecată pe pârâţii - pentru ca instanţa, prin hotărârea pe care o a pronunţa, să dispună ieşirea din indiviziune cu privire la imobilul situat în -, alcătuit din teren intravilan în suprafaţă de 1.512 mp şi construcţie cu destinaţie de locuinţă formată din şase camere şi dependinţe, precum şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanţii au arătat că pârâţii sunt moştenitorii defunctului -, a cărui moştenire s-a dezbătut la data de 29.03.1984, când a fost eliberat certificatul de moştenitor nr. 342/1984, prin care s-a constatat că masa succesorală a defunctului se compune din cota indiviză de 1/2 din imobilul situat în -, alcătuit din casă de locuit cu şase camere şi dependinţe şi teren în suprafaţă de 250 mp, cealaltă cotă aparţinând soţiei supravieţuitoare. Tot în cuprinsul certificatului de moştenitor, s-a mai reţinut că moştenitorii defunctului sunt -, în calitate de soţie supravieţuitoare, căreia îi revine cota de 1/4, şi -, în calitate de copii, cărora le revine câte o cotă de 1/4.

Ulterior, au arătat reclamanţii, prin sentinţa civilă nr. 951 a Judecătoriei Constanţa, s-a constatat că - sunt proprietarii imobilului compus din şase camere şi dependinţe situat în -, iar, prin titlul de proprietate nr. 1641 din  data de 02.11.2006, s-a constituit în favoarea moştenitorilor defunctului - dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 1.512 mp situat în -, având ca vecinătăţi la nord – -, la est – -

La data de 08.02.2006, au susţinut reclamanţii, între pârâta - s-a încheiat contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 574 de -prin care pârâta a înstrăinat reclamantei cota de 5/8 din construcţia cu destinaţie de locuinţă formată din şase camere şi dependinţe, situată în -, iar, prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 8551 din 08.12.2006 de acelaşi birou notarial, pârâta - i-a vândut reclamantei - şi cota de 5/8 din terenul în suprafaţă de 1.512 mp situat în -.

Au mai arătat reclamanţii că numita - a decedat şi, dat fiind că aceasta nu a avut copii, moştenitorii săi sunt pârâţii -, în calitate de mamă, şi -, în calitate de fraţi, iar cota de 1/8 care i-ar fi revenit acesteia va reveni moştenitorilor ei, astfel că, urmare a încheierii celor două contracte de vânzare – cumpărare, ei au o cotă de 5/8 din imobil şi pârâţii o cotă de 3/8.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 673 din Codul de procedură civilă.

Cererii i-au fost anexate, în copie, certificatul de moştenitor nr. 342/1984 eliberat la data de 29.03.1984 de -, sentinţa civilă nr. 951 din 01.02.1996 a -, titlul de proprietate nr. 1641 din 02.11.2006 emis de - pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, contractele de vânzare – cumpărare nr. 574 din data de 08.02.2006 şi nr. 8551 din data de 08.12.2006, ambele autentificate de - documentaţia cadastrală a imobilului, certificatul de căsătorie al reclamanţilor şi actele de identitate ale acestora.

Pârâţii au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acţiunii ca nefondată, precum şi cerere reconvenţională solicitând instanţei de judecată să constate nulitatea absolută şi totală a contractelor de vânzare – cumpărare autentificate sub nr. 574 din 08.02.2006 şi nr. 8551 din 08.12.2006 de -.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 1303, art. 948 pct. 2, art. 953 şi ale art. 968 din Codul civil.

Reclamanţii - au formulat întâmpinare la cererea reconvenţională a pârâţilor în care, pe cale de excepţie, au invocat lipsa de interes în promovarea cererii pentru pârâţii -, precum şi lipsa calităţii procesuale active a acestora, întrucât cei doi pârâţi nu justifică niciun folos practic în promovarea cererii reconvenţionale.

Prin încheierea interlocutorie motivată din 10.04.2008, instanţa a disjuns cererea reconvenţională formulată de pârâţi de acţiunea principală, constituindu-se în acest sens dosarul civil nr. 907/254/2008, în care - (pârâţi în acţiunea introductivă) au dobândit calitatea de reclamanţi, iar - (reclamanţi în acţiunea iniţială) au dobândit calitatea de pârâţi.

Ulterior, prin încheierea interlocutorie din data de 08.05.2008, instanţa a suspendat, motivat, judecata acţiunii până la rămânerea irevocabilă a hotărârii care se va pronunţa în dosarul civil nr. 907/254/2008 al Judecătoriei Mangalia, iar, prin sentinţa civilă nr. 1588 din data de 15.08.2008 pronunţată în acel dosar, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 356 din 26.10.2009 a Curţii de Apel Constanţa, a respins ca lipsită de interes acţiunea formulată de -, a respins ca rămasă fără obiect excepţia lipsei calităţii procesuale active a acestora şi a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de -.

La data de 30.10.2009, reclamanţii - au formulat cerere de repunere pe rol, admisă de instanţă pentru motivele arătate în practicaua încheierii din 07.01.2010, iar pârâţii au depus o altă întâmpinare prin care au arătat că sunt de acord cu ieşirea din indiviziune, însă au solicitat ca aceasta să se efectueze în natură şi ei să rămână în indiviziune.

Pârâţii au mai arătat că solicitarea reclamanţilor de a le fi atribuită o cotă parte de 5/8 din teren nu poate fi admisă întrucât vânzătoarea - nu a deţinut o cotă de 5/8 din teren, ci numai de 1/4, care îi revine în calitatea sa de moştenitoare a defunctului - iar certificatul de moştenitor nr. 342/1984 nu poate fi opozabil în privinţa cotelor în condiţiile în care, la acea vreme, nu era emis titlul de proprietate asupra terenului.

La termenul de judecată din 07.01.2010, reclamanţii au invocat excepţia de decădere a pârâţilor din dreptul de a depune întâmpinare, iar instanţa, pentru motivele arătate în practicaua încheierii de şedinţă de la acea dată, a admis excepţia invocată de reclamanţi.

În susţinerea acţiunii, reclamanţii au solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi a probei cu expertiza tehnică imobiliară având ca obiective identificarea imobilului situat în -, alcătuit din teren intravilan în suprafaţă de 1.512 mp şi construcţii edificate pe acest teren, identificarea unor posibilităţi de partajare în natură atât a terenului cât şi a construcţiilor, în funcţie de cotele care revin părţilor, respectiv 5/8 pentru reclamanţi şi 3/8 pentru pârâţi, în indiviziune, şi stabilirea valorii de circulaţie a întregului imobil, precum şi a fiecărui lot în parte propus de expert pentru partajarea în natură, probe care, fiind pertinente şi utile, au fost admise de instanţă.

În apărare, pârâţii au propus proba cu înscrisuri şi proba cu doi martori, iar instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri, apreciind că este pertinentă şi utilă, însă a respins ca nefiind utilă cauzei, pentru motivele arătate în considerentele încheierii de şedinţă din 07.01.2010, proba testimonială; pentru administrarea probei cu înscrisuri, pârâţii au mai depus la dosar, în copie, sentinţa civilă nr. 4860 din 31.03.1998 a Judecătoriei Constanţa şi raport de expertiză.

La data de 13.05.2010, s-a depus la dosar raportul de expertiză tehnică imobiliară întocmit de expert -, iar pârâţii au formulat obiecţiuni la acesta, pe care instanţa le-a încuviinţat, astfel că, la data de 22.09.2010, expertul a depus un raport de expertiză refăcut -; părţile au formulat obiecţiuni la acesta din urmă, care au fost admise de instanţă, iar expertul a întocmit un răspuns la obiecţiuni -.

De asemenea, la solicitarea instanţei pentru deplina lămurire a situaţiei de fapt - a înaintat extrase din registrul cadastral  şi precizări scrise cu privire la vecinătăţile imobilului -, iar - a depus extras de informare şi documentaţia care a stat la baza încheierii contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 3936 din data de 06.07.2007 de -.

În şedinţa publică din 23.09.2010, apărătorul pârâţilor a învederat instanţei că, la data de 07.07.2010, a intervenit decesul pârâtei -, potrivit certificatului depus la dosar -, şi că singurii moştenitori ai acestei sunt pârâţii -, aspect dovedit şi de anexa nr. 24 de pe urma defunctei, depusă ulterior la dosar -.

Analizând acţiunea dedusă judecăţii, prin prisma probelor administrate în cauză şi a dispoziţiilor legale aplicabile, instanţa constată următoarele:

Prin certificatul de moştenitor nr. 342/1984 eliberat la data de 29.03.1984 de -, s-a stabilit că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului -, decedat la data -, se compune din cota indiviză de 1/2 din imobilul situat în -, alcătuit dintr-o casă de locuit cu şase camere şi dependinţe şi terenul aferent în suprafaţă de 250 mp, cealaltă cotă de 1/2 aparţinând soţiei supravieţuitoare -.

Totodată, în cuprinsul certificatului s-a menţionat că moştenitorii defunctului -, în calitate de soţie supravieţuitoare, având o cotă de 1/4, şi -, în calitate de copii, cu o cotă de 1/4 fiecare.

Prin sentinţa civilă nr. 951 din 01.02.1996 a Judecătoriei Constanţa, s-a constatat că - au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului compus din şase camere şi dependinţe situat în comuna -.

În baza contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 574 din data de 08.02.2006 de -, pârâta - a vândut reclamantei -, căsătorită cu reclamantul -, cota sa parte de 5/8 din construcţia cu destinaţie de locuinţă situată în -, formată din şase camere şi dependinţe, edificată pe un teren pentru care vânzătoarea nu a prezentat acte de proprietate. În cuprinsul contractului s-a mai menţionat că vânzătoarea a dobândit cota de 5/8 din construcţie în temeiul sentinţei civile nr. 951/1996 a Judecătoriei Constanţa şi că restul cotei, de 3/8 din imobil, este proprietatea numiţilor - în baza aceleiaşi sentinţe.

Ulterior, prin titlul de proprietate nr. 1641 din 02.11.2006 emis de -, pe numele moştenitorilor -, s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 1.512 mp situat în comuna -.

Prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 8551 din data de 08.12.2006 de -, pârâta - a vândut reclamantei - cota de 5/8 din terenul în suprafaţă de 1.512 mp, dobândit de către vânzătoare în baza titlului de proprietate nr. 1641/2006, cotă aferentă construcţiei cu destinaţie de locuinţă edificată pe acesta, din care cumpărătoarea deţinea 5/8 în temeiul contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 574/2006 de -; şi în cuprinsul acestui contract s-a menţionat că restul cotei, de 3/8 din teren, este proprietatea numiţilor -.

Mai înainte de introducerea prezentei acţiuni a intervenit decesul numitei - şi, potrivit susţinerilor reclamanţilor, confirmate de pârâţi, aceasta nu a avut descendenţi sau soţ supravieţuitor, situaţie în care partea sa de moştenire urma a reveni pârâţilor -, în calitatea lor de succesori din clasa a II-a de moştenitori (ascendenţi privilegiaţi şi colaterali privilegiaţi).

Totodată, în cursul procesului a survenit şi decesul pârâtei -, iar moştenitorii acesteia sunt ceilalţi doi pârâţi, -, în calitate de fii, potrivit anexei nr. 24 de pe urma defunctei coroborată cu menţiunile făcute în cuprinsul certificatului de moştenitor nr. 342/1984 eliberat de -, care atestă că aceştia, alături de sora lor, -, erau copii defuncţilor -.

Prin lucrările de expertiză efectuate în cauză (raportul iniţial, întocmit în luna mai 2010, şi cel refăcut, întocmit în luna septembrie 2010 şi completat ulterior, în luna ianuarie 2011, prin răspunsul la obiecţiunile formulate de părţi) domnul expert - a identificat mai multe posibilităţi de partajare în natură a imobilului şi a stabilit valoarea de circulaţie a acestuia.

Potrivit dispoziţiilor art. 728 alin. (1) din Codul civil „nimeni nu poate fi obligat a rămâne in indiviziune. Un coerede poate oricând cere împărţeala succesiunii, chiar când ar exista convenţii sau prohibiţii contrarii”, iar alineatul al doilea al aceluiaşi articol prevede că „se poate face învoire pentru suspendarea diviziunii pe termen de cinci ani. După trecerea acestui timp, învoirea se poate reînnoi”.

Primul text de lege consfinţeşte regula potrivit căreia orice persoană care deţine, împreună cu alte persoane, în proprietate indiviză un bun, indiferent de cauza stării de indiviziune, poate cere oricând sistarea acesteia, fără a fi necesar să justifice o astfel de solicitare, cu excepţia ipotezei prevăzute de art. 728 alin. (2) din Codul civil; cum, însă, pârâţii nu au făcut dovada că între părţi a intervenit o învoială pentru suspendarea ieşirii din indiviziune, solicitarea reclamanţilor privind încetarea stării de indiviziune este întemeiată.

În speţa de faţă, cauza indiviziunii dintre părţi o constituie succesiunea defunctului - situaţie în care stabilirea calităţii de moştenitori şi determinarea cotelor cuvenite acestora vor fi guvernate de regulile aplicabile în materie de moştenire. Din această perspectivă, instanţa constată că, prin certificatul de moştenitor nr. 342/1984 eliberat la data de 29.03.1984 de Notariatul de Stat Judeţean -, s-au stabilit moştenitorii defunctului -, dar şi cotele cuvenite acestora, însă împrejurări ulterioare deschiderii succesiunii au condus la modificări ale situaţiei juridice consfinţite prin certificatul de moştenitor anterior menţionat.

Astfel, potrivit acestui înscris, pârâta - deţinea o cotă de 5/8 din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în - (cota de 1/4 dobândită de la defunct, în calitatea sa de erede, şi cota proprie de 1/2 care îi revenea în calitate de codevălmaş), iar înstrăinarea acestei cote către reclamanţi, prin contractele de vânzare – cumpărare autentificate sub nr. 574 din 08.02.2006 şi nr. 8551 din 08.12.2006 de -, le conferă acestora din urmă, ca efect al subrogaţiei în drepturile vânzătoarei, legitimare procesuală în litigiul având ca obiect ieşirea din indiviziune cu privire la succesiunea defunctului -.

Cu toate că numai reclamanta - a cumpărat de la pârâta - cota de 5/8 din dreptul de proprietate asupra imobilului, instanţa constată că şi reclamantul - are legitimare procesuală în cauză în condiţiile în care, la momentul dobândirii bunului, avea calitatea de soţ al cumpărătoarei, iar, potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Codul familiei, „bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soţi, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soţilor”.

De asemenea, în pofida înstrăinării cotei sale de 5/8 din dreptul de proprietate asupra imobilului, pârâta - avea, la momentul introducerii acţiunii, calitate procesuală în condiţiile în care între data deschiderii succesiunii defunctului - şi data sesizării instanţei cu prezenta cerere a survenit decesul unuia dintre moştenitorii defunctului, respectiv al fiicei sale -, iar moştenitorii ei erau, aşa cum instanţa a reţinut anterior, pârâţii -, în calitate de mamă, şi -, în calitate de fraţi; mai mult decât atât, pârâta - a decedat în cursul procesului şi, aşa cum rezultă din anexa nr. 24 eliberată de -, moştenitorii săi sunt ceilalţi doi pârâţi, -, în calitate de fii.

În concluzie, în lumina considerentelor anterior expuse, instanţa constată că reclamanţii - au o cotă de 5/8 din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în comuna -, în vreme ce pârâţilor - le revine cota de 3/8 din acelaşi imobil.

Cât priveşte masa partajabilă, instanţa reţine că obiectul împărţelii îl constituie, în principiu, numai bunurile asupra cărora poartă drepturile reale ale defunctului şi care s-au transmis asupra moştenitorilor, însă, de la această regulă, există excepţia potrivit căreia fac obiectul partajului şi bunurile care nu au existat în masa succesorală la data deschiderii moştenirii. În această categorie de bunuri intră terenurile asupra cărora s-a reconstituit dreptul de proprietate al defunctului în condiţiile Legii nr. 18/1991, prin eliberarea titlului de proprietate pe numele moştenitorilor, şi care se împart numai între beneficiarii acestuia, însă potrivit regulilor dreptului comun aplicabile în materie succesorală.

La data deschiderii succesiunii defunctului -, acesta din urmă nu deţinea un titlu de proprietate pentru imobilul situat în -, alcătuit din teren şi construcţii, însă, prin sentinţa civilă nr. 951 din 01.02.1996 a Judecătoriei Constanţa, s-a constatat că  (care edificase, împreună cu soţul său, -, locuinţa şi dependinţele), -, în calitatea lor de moştenitori ai defunctului, au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului compus din şase camere şi dependinţe situat în -, iar, prin titlul de proprietate nr. 1641 din 02.11.2006 emis de -, în calitate de moştenitori ai defunctului -, s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 1.512 mp situat în comuna -.

În aceste condiţii, instanţa va reţine că întreg imobilul aparţinea, în devălmăşie, soţilor -, situaţie în care defunctei - îi revenea, aşa cum s-a menţionat şi în certificatul de moştenitor nr. 342/1984 eliberat la data de 29.03.1984 de -, o cotă proprie de 1/2, şi că masa partajabilă cuprinde doar cota de 1/2 din dreptul de proprietate asupra imobilului complex, alcătuit din teren şi construcţiile edificate pe acesta; în acest context, susţinerile pârâţilor în sensul că terenul pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate ar fi avut natura unui bun propriu al defunctului - nu pot fi reţinute din moment pârâţii nu au făcut dovada că acest bun se încadrează în vreuna dintre categoriile expres şi limitativ prevăzute de art. 31 din Codul familiei.

În privinţa întinderii suprafeţei de teren supuse partajului, instanţa constată că titlul de proprietate prezentat de părţi se referă la un teren în suprafaţă de 1.512 mp, în vreme ce măsurătorile efectuate ulterior de către expert - atestă faptul că părţile stăpâneau în fapt, între limitele teritoriale menţionate în titlul de proprietate, o suprafaţă de 1.525,05 mp; drept urmare, în considerentele ce vor urma, deşi va avea în vedere suprafaţa indicată în titlul de proprietate, instanţa va constitui loturile prin raportare la terenul rezultat din măsurători, urmând ca părţile să reglementeze ulterior regimul juridic al terenului excedentar care revine fiecăreia dintre ele.

Suprafaţa de 1.525,05 mp include şi fâşia de 43,43 mp care asigură accesul către strada - în condiţiile în care, în titlul de proprietate nr. 1641 din 02.11.2006 emis de -, se face menţiunea că terenul în suprafaţă de 1.512 mp se învecinează în partea de est cu strada -, împrejurare care creează prezumţia simplă că aleea de acces este parte integrantă din terenul supus partajului; faptul că, în prezent, fâşia de 43,43 mp este ocupată de vecinul - nu constituie un impediment pentru includerea sa în masa partajabilă întrucât părţile în lotul cărora va fi inclusă calea de acces au posibilitatea legală de a acţiona în viitor pentru conservarea dreptului lor de proprietate asupra acesteia.

Pe terenul în suprafaţă de 1.525,05 mp rezultată din măsurători, expertul a identificat, în afara construcţiilor care intră în masa partajabilă (construcţie cu destinaţie de locuinţă C1 formată din patru camere, bucătărie, hol şi baie, în suprafaţă construită de 127,04 mp, construcţie cu destinaţie de locuinţă C2 în suprafaţă construită de 42,28 mp, garaj C3 în suprafaţă construită de 22,57 mp, magazie C4 în suprafaţă construită de 14,28 mp, hazna C5 în suprafaţă construită de 6,25 mp şi coteţe C6 în suprafaţă construită de 8,37 mp) alte trei construcţii (C7, C8 şi C9) care au fost edificate de către reclamanţi după cumpărarea cotei de 5/8 din imobil, astfel că acestea vor fi exceptate de la împărţire.

Procedând la sistarea stării de indiviziune, instanţa reţine că, potrivit art. 6735 alin. (2) din Codul de procedură civilă, „instanţa va face împărţeala în natură. (…), ea procedează la formarea loturilor şi la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale ca valoare, ele se întregesc printr-o sumă de bani”. Totodată, art. 6739 din acelaşi act normativ prevede că „la formarea şi atribuirea loturilor, instanţa va ţine seama, după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii, îmbunătăţiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea”.

Instanţa constată că, în lipsa acordului părţilor, varianta a II-a de lotizare propusă de către expert şi precizată în anexele la raportul de expertiză refăcut în septembrie 2010 şi completat în ianuarie 2011 corespunde, în principiu, cotelor cuvenite părţilor, motiv pentru care, la stabilirea loturilor, va avea în vedere această variantă.

Astfel, în lotul nr. 1, pe care îl va atribui reclamanţilor, instanţa va include terenul în suprafaţă de 945 mp (suprafaţa rezultată din măsurători fiind de 953,15 mp), -în planşele nr. 4, nr. 4a, nr. 4b şi nr. 4c revizuite, varianta a II-a, anexă la raportul de expertiză întocmit de expert -, astfel cum a fost refăcut în septembrie 2010 şi completat în ianuarie 2011, construcţia cu destinaţie de locuinţă C1 formată -, construcţia cu destinaţie de locuinţă C2 în suprafaţă construită de 42,28 mp, garaj C3 în suprafaţă construită de 22,57 mp, magazie C4 în suprafaţă construită de 14,28 mp şi hazna C5 în suprafaţă construită de 6,25 mp, edificate pe terenul în suprafaţă de 945 mp (din măsurători 953,15 mp), iar în lotul nr. 2, pe care îl va atribui, în indiviziune (conform solicitării acestora), pârâţilor -, instanţa va include terenul în suprafaţă de 567 mp (suprafaţa rezultată din măsurători fiind de 571,90 mp), identificat prin coordonatele - revizuite, varianta a II-a, anexă la raportul de expertiză întocmit de expert -, astfel cum a fost refăcut în septembrie 2010 şi completat în ianuarie 2011, construcţia cu destinaţie de locuinţă C1 formată dintr-o cameră, bucătărie, baie şi cealaltă parte din hol în suprafaţă construită de 57,48 mp şi coteţe C6 în suprafaţă construită de 8,37 mp, edificate pe terenul în suprafaţă de 567 mp (din măsurători 571,90 mp).

Pentru determinarea suprafeţelor de teren incluse în fiecare dintre cele două loturi, expertul s-a raportat la suprafaţa rezultată din măsurători (1.525,05 mp), fără a ţine seama de suprafaţa menţionată în acte (1.512 mp), însă, aşa cum instanţa a arătat anterior, numai aceasta din urmă poate fi împărţită din punct de vedere juridic; cum expertul a stabilit suprafaţa de teren aferentă fiecărui lot înmulţind suprafaţa totală de 1.525,05 mp cu partea cuvenită fiecăruia (5/8 pentru reclamanţi şi 3/8 pentru pârâţi), instanţa, procedând în aceeaşi manieră, a înmulţit cu aceleaşi cote suprafaţa înscrisă în titlul de proprietate, acesta fiind motivul pentru care a dispus ca, în lotul nr. 1, să fie inclus terenul în suprafaţă de 945 mp (cu menţiunea că suprafaţa rezultată din măsurători este de 953,15 mp), iar lotul nr. 2 să cuprindă terenul în suprafaţă de 567 mp (cu aceeaşi specificaţie că suprafaţa rezultată din măsurători este de 571,90 mp).

În acelaşi context, instanţa apreciază că această variantă asigură o împărţire echitabilă a întregii suprafeţe de teren în condiţiile în care primele două propuneri făcute de expert aveau drept consecinţă crearea unui culoar cu lungimea de circa 30 m şi lăţimea de numai 3,50 m în lotul care ar fi revenit reclamanţilor, impropriu utilizării eficiente a terenului lor.

Având în vedere că lotul ce urmează a fi atribuit pârâţilor nu are ieşire la calea publică, expertul a identificat o posibilitate de acces a acestora către strada - pe terenul în suprafaţă de 36,33 mp proprietatea reclamanţilor prin perimetrul marcat de coordonatele a, b, c, d, e, f, g, h, a în planşele nr. 4 şi nr. 4a revizuite, varianta a II-a, anexă la raportul de expertiză refăcut în septembrie 2010 şi completat în ianuarie 2011; această cale de acces îmbracă natura juridică a unei servituţi de trecere şi, chiar dacă nu a fost în mod expres învestită cu o astfel de cerere, instanţa va institui servitutea de trecere în favoarea fondului dominant (partea de imobil care va fi atribuită pârâţilor) întrucât necesitatea adoptării unei astfel de soluţii a rezultat din modul de împărţire propus de expert şi însuşit de instanţă, iar reclamanţii au achiesat la stabilirea acestei servituţi.

De asemenea, nefiind posibil, din punct de vedere tehnic, ca lotul pârâţilor să cuprindă toate construcţiile pe care aceştia le folosesc efectiv, instanţa va include în fiecare lot construcţiile aflate pe terenul aferent lotului respectiv; din această perspectivă, instanţa apreciază că solicitarea pârâţilor în sensul de a se proceda la o împărţire în natură care să preia elemente tehnice din raportul de expertiză întocmit iniţial, în mai 2010, combinate cu altele menţionate în raportul de expertiză refăcut, astfel cum a fost completat în ianuarie 2011, nu poate fi admisă din moment ce expertul nu a identificat o astfel de variantă în cuprinsul lucrărilor efectuate. Or, chiar dacă, în principiu, poate înlătura, argumentat, concluziile unei expertize sau reface unele calcule matematice efectuate în mod eronat de către expert, instanţa nu se poate substitui acestuia în privinţa soluţiilor cu caracter tehnic propuse pentru partajarea în natură a unui imobil întrucât nu dispune de mijloacele necesare pentru configurarea altor loturi decât cele indicate, acesta fiind şi motivul pentru care, în temeiul art. 201 din Codul de procedură civilă, apelează la părerea unui expert.

Cât priveşte valoarea imobilului, instanţa constată că, prin raportul de expertiză refăcut în septembrie 2010, expertul a stabilit că valoarea terenului în suprafaţă de 1.525,05 mp este de 205.237,34 lei (1.525,05 mp × 45 euro/mp × 4,2723 lei /euro × 0,70 coeficient de indezirabilitate), în vreme ce, pentru cele şase construcţii supuse partajului, a stabilit următoarele valori: construcţia cu destinaţie de locuinţă C1 formată din patru camere, bucătărie, hol şi baie, în suprafaţă construită de 127,04 mp – 28.223,15 lei, construcţia cu destinaţie de locuinţă C2 în suprafaţă construită de 42,28 mp – 7.947,84 lei, garajul C3 în suprafaţă construită de 22,57 mp şi magazia C4 în suprafaţă construită de 14,28 mp – 944,60 lei, haznaua C5 în suprafaţă construită de 6,25 mp – 106,80 lei şi coteţele C6 în suprafaţă construită de 8,37 mp – 143,04 lei.

Ulterior, ca urmare a obiecţiunilor formulate de părţi şi încuviinţate de instanţă, expertul a constatat că reglementarea situaţiei juridice a terenului în suprafaţă de 43,43 mp aflat în posesia vecinului - necesită efectuarea unor cheltuieli suplimentare, astfel că, la stabilirea valorii sale, se impune aplicarea unui coeficient de indezirabilitate de 0,70, iar pentru terenul în suprafaţă de 36,33 mp, marcat de coordonatele a, b, c, d, e, f, g, h, a în planşele nr. 4 şi nr. 4a revizuite, varianta a II-a, anexă la raportul de expertiză refăcut în septembrie 2010 şi completat în ianuarie 2011, care face obiectul unei servituţi de trecere, trebuie calculată o despăgubire care constă în reducerea valorii de circulaţie a acestuia cu 50 %.

În pofida acestor constatări, expertul nu a procedat la stabilirea valorii de circulaţie a loturilor în care să ţină seama de valoarea diminuată a celor două suprafeţe menţionate anterior, ci a calculat valoarea pentru fiecare dintre suprafeţe, însă instanţa constată că modalitatea de calcul este eronată întrucât expertul a omis să aplice, în fiecare caz în parte, coeficientul de indezirabilitate de 0,70 pe care l-a avut în vedere, cu caracter general, la stabilirea valorii terenului în suprafaţă totală de 1.525,05 mp; cum aceste calcule pot fi efectuate şi de către instanţă, nu s-a mai revenit cu adresă către expert pentru refacerea calculelor.

Astfel, pornind de la criteriile de calcul luate în considerare de către expert şi necontestate de părţi (45 de euro/mp, la un curs valutar de 4,2723 lei/euro şi cu aplicarea unui coeficient de indezirabilitate de 0,70 generat de situaţia juridică incertă a imobilului), instanţa a scăzut din suprafaţa totală de 1.525,05 mp terenul în suprafaţă de 36,33 mp afectat de servitutea de trecere şi terenul în suprafaţă de 43,43 mp ocupat de vecinul -, iar pentru diferenţa în suprafaţă de 1.445,29 mp a stabilit o valoare de 194.503,44 lei; în continuare, pentru terenul în suprafaţă de 43,43 mp, aplicând aceleaşi criterii, a stabilit o valoare de 5.844,70 lei la care a mai aplicat încă o dată coeficientul de indezirabilitate de 0,70 pentru efectuarea cheltuielilor suplimentare necesare intrării în posesia terenului (numai dubla aplicare a acestui coeficient conducând la o reală şi necesară diminuare a valorii bunului), rezultând o valoare de 4.091,30 lei, iar pentru terenul în suprafaţă de 36,33 mp, aplicând, de asemenea, aceleaşi criterii, a stabilit valoarea de 4.889,20 lei la care a calculat cota de diminuare de 50 % indicată de expert şi a rezultat o valoare de 2.444,60 lei.

Drept urmare, cumulând valorile menţionate anterior pentru terenul în suprafaţă totală de 1.525,05 mp (194.503,44 lei pentru suprafaţa de 1.445,29 mp, 4.091,30 lei pentru suprafaţa de 43,43 mp şi 2.444,60 lei pentru suprafaţa de 36,33 mp) cu valoarea fiecăreia dintre construcţiile care compun masa partajabilă, instanţa constată că valoarea imobilului situat în comuna - este de 238.404,78 lei.

În lumina considerentelor anterior expuse, instanţa reţine că, în ceea ce priveşte valoarea lotului nr. 1, care cuprinde terenul în suprafaţă de 945 mp (suprafaţa rezultată din măsurători fiind de 953,15 mp), identificat prin coordonatele -în planşele nr. 4, nr. 4a, nr. 4b şi nr. 4c revizuite, varianta a II-a, anexă la raportul de expertiză întocmit de expert -, astfel cum a fost refăcut în septembrie 2010 şi completat în ianuarie 2011, şi construcţiile edificate pe teren, aceasta trebuie determinată prin cumularea valorii fiecăruia dintre imobilele componente. Astfel, terenul cu suprafaţa rezultată din măsurători de 953,15 mp are o valoare de 125.827,90 lei (2.444,60 lei pentru suprafaţa de 36,33 mp şi 123.383,30 lei pentru restul de 916,82 mp), construcţia cu destinaţie de locuinţă C1 formată din trei camere şi o parte din hol în suprafaţă construită de 69,56 mp are valoarea de 15.453,42 lei (28.223,15 lei valoarea întregii construcţii : 127,04 mp suprafaţa totală a construcţiei × 69,56 mp suprafaţă inclusă în lot), construcţia cu destinaţie de locuinţă C2 are o valoare de 7.947,84 lei, garajul C3 şi magazia C4 au o valoare cumulată de 944,60 lei, iar haznaua C5 are o valoare de 106,80 lei, situaţie în care valoarea lotului nr. 1 este de 150.280,56 lei.

De asemenea, lotul nr. 2, în compunerea căruia intră terenul în suprafaţă de 567 mp (suprafaţa rezultată din măsurători fiind de 571,90 mp), identificat prin coordonatele - - revizuite, varianta a II-a, anexă la raportul de expertiză întocmit de expert -, astfel cum a fost refăcut în septembrie 2010 şi completat în ianuarie 2011, şi construcţiile aflate pe acesta, are o valoare totală de 88.124,22 lei care cuprinde valoarea terenului – 75.211,45 lei (4.091,30 lei pentru suprafaţa de 43,43 mp şi 71.120,15 lei pentru restul de 528,47 mp), valoarea construcţiei cu destinaţia de locuinţă C1 formată dintr-o cameră, bucătărie, baie şi cealaltă parte din hol în suprafaţă construită de 57,48 mp – 12.769,73 lei (28.223,15 lei valoarea întregii construcţii : 127,04 mp suprafaţa totală a construcţiei × 57,48 mp suprafaţă inclusă în lot) şi valoarea coteţelor C6 – 143,04 lei.

Având în vedere că, prin raportare la cota cuvenită reclamanţilor (5/8 din imobil) şi la valoarea totală a imobilului (238.404,78 lei), valoarea lotului acestora trebuie să fie de 149.003 lei, iar aceasta este, în fapt, de 150.280,56 lei, instanţa, văzând şi dispoziţiile art. 6735 alin. (2) din Codul de procedură civilă, anterior evocate, îi va obliga pe reclamanţi să plătească pârâţilor suma de 1.277,56 lei cu titlu de sultă.

În privinţa cheltuielilor de judecată, instanţa reţine că reclamanţii au achitat cu acest titlu suma 19,5 lei reprezentând taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar, suma de 2.040 lei reprezentând onorariul pentru efectuarea expertizei - şi suma de 10.000 lei reprezentând onorariul apărătorului ales (chitanţa nr. 031384 din 20.03.2008 ), în vreme ce pârâţii au achitat suma de 1.500 de lei reprezentând onorariul apărătorului ales (chitanţa nr. 1221 din 12.05.2008).

Pentru stabilirea sumelor pe care părţile şi le datorează reciproc cu acest titlu este necesar să se ţină seama atât de dispoziţiile art. 274 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care prevăd că „partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată”, cât şi de specificul acţiunii de partaj, în cadrul căreia nu se afirmă întotdeauna un drept potrivnic faţă de o altă persoană, ci doar se solicită intervenţia autorităţii judiciare pentru reglementarea raporturilor dintre coindivizari, situaţie în care cheltuielile de judecată se suportă de toate părţile, corespunzător cotelor cuvenite acestora.

În opinia instanţei, însă, acest din urmă principiu trebuie circumstanţiat în fiecare caz în parte, în funcţie de conduita procesuală a părţilor, pentru a nu lipsi complet de eficienţă dispoziţiile art. 274 alin. (1) din Codul de procedură civilă; or, din această perspectivă, instanţa apreciază că, în prezenta cauză, numai cheltuielile în sumă totală de 2.059,5 lei reprezentând taxa judiciară de timbru, timbrul judiciar şi onorariul pentru efectuarea expertizei vor intra sub incidenţa regulii menţionate anterior, dat fiind că aceste cheltuieli ar fi fost efectuate şi în cazul în care partajul s-ar fi soluţionat prin bună învoială, fie la notariat, fie în faţa instanţei, în ambele cazuri fiind necesare achitarea unei taxe şi efectuarea unei expertize pentru stabilirea loturilor.

Suma reprezentând onorariul achitat de către reclamanţi apărătorului ales urmează a fi integral suportată de către pârâţi, care, sub acest aspect, au calitatea de parte căzută în pretenţii în accepţiunea art. 274 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în condiţiile în care, prin întâmpinarea depusă până la prima zi de înfăţişare, au solicitat respingerea acţiunii, iar cererea reconvenţională formulată de aceştia, având ca obiect constatarea nulităţii absolute a contractelor de vânzare – cumpărare autentificate sub nr. 574 din 08.02.2006 şi nr. 8551 din 08.12.2006 -, a fost respinsă, în mod irevocabil, ca neîntemeiată; în acest context, instanţa apreciază că nu poate opera o compensare, nici chiar parţială, între onorariile apărătorilor aleşi ai părţilor din moment ce pârâţii nu au avut pretenţii proprii care să fie admise, cel puţin în parte, pentru a deveni incidente dispoziţiile art. 276 din Codul de procedură civilă.

Dimpotrivă, instanţa apreciază că, formulând o cerere reconvenţională prin care au încercat să anihileze posibilitatea reclamanţilor de a participa la dezbaterea succesorală şi de a-şi valorifica drepturile dobândite prin contractele de vânzare – cumpărare anterior menţionate, pârâţii au adoptat o conduită procesuală care a avut ca urmare necesitatea achitării de către reclamanţi a unui onorariu avocaţial care să acopere toate cheltuielile specifice unui proces complex şi de lungă durată.

Împrejurarea că instanţa a procedat la disjungerea cererii reconvenţionale şi la judecarea acesteia într-un alt dosar nu constituie un impediment în acordarea integrală a sumei de 10.000 de lei în prezenta cauză în condiţiile în care onorariul a fost achitat de reclamanţi după depunerea cererii reconvenţionale de către pârâţi, dar mai înainte de disjungerea ei, şi se întrevedea riscul derulării unui proces îndelungat, iar măsura disjungerii a fost adoptată de instanţă, în pofida opoziţiei reclamanţilor, exclusiv pe considerente care ţineau de o mai bună înfăptuire a justiţiei.

În consecinţă, instanţa îi va obliga pe pârâţi să plătească reclamanţilor suma de 10.772,31 lei cheltuieli de judecată din care 10.000 lei reprezintă onorariul apărătorului ales al reclamanţilor, iar 772,31 lei reprezintă partea din suma totală de 2.059,5 lei taxă judiciară de timbru, timbru judiciar şi onorariu pentru efectuarea expertizei aferentă cotei de 3/8 cuvenite pârâţilor, cealaltă parte, de 1.287,19 lei, urmând să rămână în sarcina reclamanţilor potrivit cotei lor de 5/8.

Pentru toate considerentele expuse, instanţa va admite acţiunea, va dispune ieşirea din indiviziune cu privire la imobilul situat în -, alcătuit din teren în suprafaţă de 1.512 mp (din măsurători 1.525,05 mp), construcţie cu destinaţie de locuinţă C1 formată din patru camere, bucătărie, hol şi baie, în suprafaţă construită de 127,04 mp, construcţie cu destinaţie de locuinţă C2 în suprafaţă construită de 42,28 mp, garaj C3 în suprafaţă construită de 22,57 mp, magazie C4 în suprafaţă construită de 14,28 mp, hazna C5 în suprafaţă construită de 6,25 mp şi coteţe C6 în suprafaţă construită de 8,37 mp, în valoare totală de 238.404,78 lei, prin formarea a două loturi având compunerea menţionată anterior, va atribui reclamanţilor lotul nr. 1 şi pârâţilor, în indiviziune, lotul nr. 2, va stabili o servitute de trecere în favoarea pârâţilor pe terenul în suprafaţă de 36,33 mp proprietatea reclamanţilor prin perimetrul marcat de coordonatele - în planşele nr. 4 şi nr. 4a revizuite, varianta a II-a, anexă la raportul de expertiză întocmit de expert -, astfel cum a fost refăcut în septembrie 2010 şi completat în ianuarie 2011, îi va obliga pe reclamanţi să plătească pârâţilor suma de 1.277,56 lei cu titlu de sultă şi îi va obliga pe pârâţi să plătească reclamanţilor suma de 10.772,31 lei cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite acţiunea formulată de reclamanţii -, domiciliaţi -, în contradictoriu cu pârâţii -, ambii cu domiciliul în comuna -.

Dispune ieşirea din indiviziune cu privire la imobilul situat în comuna -, alcătuit din teren în suprafaţă de 1.512 mp (din măsurători 1.525,05 mp), construcţie cu destinaţie de locuinţă C1 formată din patru camere, bucătărie, hol şi baie, în suprafaţă construită de 127,04 mp, construcţie cu destinaţie de locuinţă C2 în suprafaţă construită de 42,28 mp, garaj C3 în suprafaţă construită de 22,57 mp, magazie C4 în suprafaţă construită de 14,28 mp, hazna C5 în suprafaţă construită de 6,25 mp şi coteţe C6 în suprafaţă construită de 8,37 mp, în valoare totală de 238.404,78 lei, prin formarea a două loturi după cum urmează:

- lotul nr. 1, în valoare de 150.280,56 lei, pe care îl atribuie reclamanţilor - şi care cuprinde terenul în suprafaţă de 945 mp (suprafaţa rezultată din măsurători fiind de 953,15 mp), identificat prin coordonatele -, 1 în planşele nr. 4, nr. 4a, nr. 4b şi nr. 4c revizuite, varianta a II-a, anexă la raportul de expertiză întocmit de expert -, astfel cum a fost refăcut în septembrie 2010 şi completat în ianuarie 2011, construcţia cu destinaţie de locuinţă C1 formată din trei camere şi o parte din hol în suprafaţă construită de 69,56 mp, construcţia cu destinaţie de locuinţă C2 în suprafaţă construită de 42,28 mp, garaj C3 în suprafaţă construită de 22,57 mp, magazie C4 în suprafaţă construită de 14,28 mp şi hazna C5 în suprafaţă construită de 6,25 mp, edificate pe terenul în suprafaţă de 945 mp (din măsurători 953,15 mp).

- lotul nr. 2, în valoare de 88.124,22 lei, pe care îl atribuie în indiviziune pârâţilor - şi care cuprinde terenul în suprafaţă de 567 mp (suprafaţa rezultată din măsurători fiind de 571,90 mp), identificat prin coordonatele -în planşele nr. 4, nr. 4a, nr. 4b şi nr. 4c revizuite, varianta a II-a, anexă la raportul de expertiză întocmit de expert -, astfel cum a fost refăcut în septembrie 2010 şi completat în ianuarie 2011, construcţia cu destinaţie de locuinţă C1 formată dintr-o cameră, bucătărie, baie şi cealaltă parte din hol în suprafaţă construită de 57,48 mp şi coteţe C6 în suprafaţă construită de 8,37 mp, edificate pe terenul în suprafaţă de 567 mp (din măsurători 571,90 mp).

Stabileşte o servitute de trecere în favoarea pârâţilor pe terenul în suprafaţă de 36,33 mp proprietatea reclamanţilor prin perimetrul marcat de coordonatele - în planşele nr. 4 şi nr. 4a revizuite, varianta a II-a, anexă la raportul de expertiză întocmit de expert -, astfel cum a fost refăcut în septembrie 2010 şi completat în ianuarie 2011.

Obligă pe reclamanţi să plătească pârâţilor suma de 1.277,56 lei cu titlu de sultă.

Obligă pe pârâţi să plătească reclamanţilor suma de 10.772,31 lei cheltuieli de judecată.

Cu apel în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17.02.2011.

 PREŞEDINTE GREFIER

  C.T. E.S.

Tehnoredactat jud. CT/21.02.2011

6 ex.

Domenii speta

Spete similare