Dosar nr. 935/214/2008
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA COSTEŞTI
SENTINŢA CIVILĂ Nr. 581
PREŞEDINTE Margareta Boroş
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant D D. I şi pe pârâţii D.G. şi J. M. I., având ca obiect „acţiune în constatare”.
INSTANŢA
Constată că la data de 26.10.2006, prin acţiunea înregistrată iniţial la Judecătoria Piteşti, reclamanta D.I. a solicitat să se constate că este proprietara casei edificată pe terenul ei în suprafaţă de 1294 mp , prin efectul accesiunii imobiliare.
Reclamanta a precizat că doreşte să-i despăgubească pe pârâţi ( fiul şi nora ei, care au divorţat), D.G. şi J.I..
În acţiune, reclamanta a menţionat că pârâţii au construit un imobil , după ce i-au demolat casa, pe terenul de 1294 mp, situat în comuna Rociu, sola 20, parcela 728 ( cu vecii la N- rest proprietate, la E- D.G., la S- Drum şi la V – Zamfir E), atribuit în proprietatea ei, conform titlului cu nr 62863/1995.
În drept, reclamanta şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art 489, 492 şi 494 Cod civil.
Prin sentinţa civilă nr 1163/27.02.2007, Judecătoria Piteşti şi-a declinat competenţa teritorială în favoarea Judecătoriei Costeşti.
Dosarul declinat şi-a păstrat numărul alocat iniţial, fiind înregistrat pe rolul Judecătoriei Costeşti la data de 11.04.2007.
La termenul din data de 25.06.2007, pârâta J.I. a prezentat instanţei o cerere reconvenţională solicitând să se instituie un drept de superficie asupra terenului aferent casei de locuit , pe care a edificat-o împreună cu fostul ei soţ, pârâtul, D.G., în timpul căsătoriei.
Prin sentinţa civilă nr 952/12.11.2007, Judecătoria Costeşti a respins acţiunea ca inadmisibilă , iar cererea reconvenţională , ca fiind lipsită de interes.
Tribunalul Argeş, prin decizia nr 781/R/06.05.2008, a admis recursul declarat de reclamantă, a casat sentinţa şi a trimis cauza la aceeaşi instanţă de fond.
La data de 3.12.2008, în temeiul art 244 C.pr.civ. , Judecătoria Costeşti a dispus suspendarea judecăţii litigiului , până la soluţionarea irevocabilă a procesului de partaj de bunuri comune, printre care se numără şi imobilul casă.
La data de 6.02.2012, la solicitarea reclamantei, D.D.I. , s-a reluat judecata prezentei cauze, la dosar depunându-se şi decizia irevocabilă a Tribunalului Argeş cu privire la procesul de partaj.
La data de 13.03.1013, reclamanta şi-a precizat acţiunea , solicitând preluarea imobilelor construcţii aflate pe terenul proprietatea sa, conform dispoziţiilor art 489, 492, şi urm. din Codul civil, fără nici un fel de despăgubire materială, deoarece înţelegerea de a locui împreună (după demolarea casei ei şi includerea materialelor rezultate în construcţia cea nouă), de a i se acorda întreţinere şi de a fi îngrijită, nu a mai fost respectată.
Reclamanta a cerut soluţionarea cauzei fără a fi implicate alte părţi.
Prin întâmpinarea formulată , pârâtul a fost de acord cu solicitarea mamei lui, reclamanta.
În cauză s-a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a reclamantei, în raport de soluţia pronunţată în dosarul de partaj.
Analizând cu prioritate excepţia invocată, instanţa o va respinge pentru argumentele ce vor fi expuse-n continuare.
Din cuprinsul sentinţei civile nr 1345/2012, irevocabilă prin decizia Tribunalului Argeş cu nr 2557/2012 rezultă că imobilul casă situat în comuna Rociu a fost inclus în lotul pârâtului, reţinându-se cota sa de 50% la realizarea acestuia , în timpul căsătoriei sale , încheiată cu pârâta , J.I..
În procesul de partaj de bunuri comune, D.D.I. a avut calitatea de intervenientă în interesul pârâtului, fiul ei, care a solicitat să se reţină o cotă superioară la dobândirea imobilului, din comună Rociu, judeţul Argeş.
În opinia instanţei, calitatea procesuală pasivă a pârâtei-reclamante se justifică , deoarece prin acţiunea formulată se contestă implicit dreptul ei de coproprietate asupra imobilului - casă, stabilit cu putere de lucru judecat printr-o hotărâre judecătorească.
Chiar dacă acea casă a fost atribuită-n lotul pârâtului, instanţa subliniază faptul că pârâta este beneficiara contravalorii cotei de ½ , iar în situaţia schimbării regimului juridic al acestui imobil, ar exista posibilitatea pierderii compensaţiei băneşti , mai ales în contextul ultimei precizări a acţiunii, conform căreia reclamanta solicită preluarea construcţiilor , în temeiul accesiunii imobiliare artificiale , fără plata vreunei despăgubiri.
Cercetând fondul cauzei, instanţa evidenţiază faptul că imobilul a fost construit pe terenul reclamantei, cu acordul acesteia ( aspect pe care nu l-a contestat)
Astfel, ridicarea unui imobil de către soţi pe terenul mamei unuia dintre ei, care şi-a exprimat consimţământul în acest scop, le conferă un drept de proprietate asupra acestuia , fiind exclusă incidenţa dispoziţiilor art 492 şi urm. din Codul civil.
Aşadar, se va respinge acţiunea reclamantei, neavând relevanţă acordul pârâtului cu privire la pretenţiile expuse de către aceasta în ultima precizare.
Având în vedere că imobilul casă a revenit pârâtului, prin sentinţa de partaj, cererea reconvenţională formulată de către pârâta-reclamantă a devenit lipsită de interes , motiv pentru care şi aceasta va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei.
Respinge acţiunea reclamantei, D. D I, , în contradictoriu cu pârâţii, D.G., şi J. M I .
Respinge şi cererea reconvenţională formulată de către pârâta-reclamantă,J.I..
Cu recurs.
Pronunţată în şedinţă publică,16.04.2013.
Judecătoria Bicaz
Actiune in regres
Tribunalul București
Litigiu de muncă. Pretenţii
Judecătoria Sectorul 1 București
Dosar nr. 4205/299/2016 (Sentinţa Civilă Nr. 9408/24.05.2016) – constatare nulitate absolută clauză contractuală - înscrierea în contract a unei clauze de natura juridică a unei concesiuni, fără respectarea prevederilor legale în materia concesiunii, es
Judecătoria Piatra-Neamț
Drept civil-Stare civila
Tribunalul Dolj
modul de calcul al salariului de bază brut lunar pentru personalul nedicidactic din învăţământ