Menţinere măsură siguranţă 114 Cod penal. Recomandarea comisie de înlocuire a acestei măsuri

  Prin sent. pen.nr.3601 din 04.12.2012 a Judecătoriei Iaşi, s-a dispus menţinerea măsurii de siguranţă a internării medicale, prev. de art.11 din Codul penal, măsură dispusă faţă de bolnava A.I. prin sent. pen. nr.1655 din 03.06.2010 a Judecătoriei Iaşi, rămasă definitivă prin nerecurare la data de 26.06.2010.

  Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a constatat faptul că, prin cererea formulată de Compartimentul executări penale din cadrul Judecătoriei Iaşi, prin judecătorul delegat şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Iaşi sub numărul mai sus-menţionat, la data de 18.05.2012, s-a solicitat verificarea măsurii de siguranţă a internării medicale, prev. de art.114 din Codul penal, măsură dispusă faţă de bolnava A.I., internată în baza sent. pen. nr.1655 din 03.06.2010 a Judecătoriei Iaşi, rămasă definitivă prin nerecurare la data de 26.06.2010 (măsură menţinută prin sent. pen. nr.326 din 06.02.2012 a Judecătoriei Iaşi, rămasă definitivă), motivat de faptul că, aşa cum rezultă din dispoziţiile art.432 alin.4 din Codul de procedură penală, Judecătoria Iaşi, ca instanţă în a cărei circumscripţie teritorială se află Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă „Pădureni-Grajduri”, jud.Iaşi, are obligaţia de a verifica, cel târziu la şase luni, dacă internarea medicală mai este necesară.

Instanţa a dispus citarea bolnavei şi aducerea acesteia cu mandat, în vederea audierii sale, conform disp. art.434 alin.1 din Codul de procedură penală şi a dispus ataşare la dosarul cauzei a unei copii in extenso de pe sent. pen. nr.1655 din 03.06.2010 a Judecătoriei Iaşi, rămasă definitivă prin nerecurare la data de 26.06.2010.

Instanţa a dispus desemnarea unui apărător din oficiu pentru bolnavă, asistenţa juridică fiind obligatorie conform disp. art.171 alin.(2) din Codul de procedură penală.

Din adresa nr.101/A din 21.08.2012 emisă de Spitalul de Psihiatrie şi Pentru Măsuri de Siguranţă „Pădureni-Grajduri”, jud.Iaşi şi aflată la dosarul cauzei rezultă că bolnava nu poate fi prezentată în faţă instanţei, în vederea audieri, datorită stării sale de sănătate.

Din oficiu, instanţa a dispus efectuarea unei expertize medico-legale care să stabilească dacă, raportat la starea actuală de sănătate a bolnavei A.I., se impune înlocuirea măsurii de siguranţă a internării medicale, prev. de art.114 din Codul penal, cu măsura de siguranţă a obligării la tratament medical ambulatoriu, prev. de art.113 din Codul penal sau se impune menţinerea măsurii de siguranţă prev. de art.114 din Codul penal şi a dispus emiterea unei adrese către Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă „Pădureni-Grajduri”, jud.Iaşi, în vederea conducerii la expertiză a bolnavei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut următoarele:

Bolnava A.I. se află internată în Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă „Pădureni-Grajduri”, jud.Iaşi, din luna iunie 2010, ca urmare a comiterii unei fapte de lovire, constând în aceea că, în cursul lunii aprilie 2009, în timp ce se afla în ocrotirea Centrului de Recuperare pentru Copilul cu Handicap Sever Galata – Iaşi, a lovit-o de mai multe ori cu pumnii şi picioarele pe numita T.D., persoană care îndeplineşte funcţia de educator în cadrul centrului.

Din raportul de expertiză medico-legală nr.1751/PSH din 22.10.2012 întocmit de I.M.L. Iaşi şi aflat la dosarul cauzei, rezultă că bolnava A.I. provine dintr-o familie dezorganizată, că este neşcolarizată, că a fost spitalizată în Căminul – Spital Galata, că este în evidenţa Spitalului de Psihiatrie „Socola” Iaşi cu diagnosticul de „deficienţă mintală severă cu tulburări grave de comportament (auto şi heteroagresivitate)”, comisia concluzionând că aceasta prezintă diagnosticul de “deficienţă mintală severă cu tulburări de comportament, fenomenele de auto şi heteroagresivitate remise”, recomandarea fiind de înlocuire a măsurii de siguranţă prev. de art.114 Cod penal cu cea a obligării la tratament medical, prev. de art.113 din Codul penal, constând în spitalizarea sa în Serviciul de psihiatrie cronici Galata – Iaşi. Comisia de expertizare a constatat că bolnava prezintă o uşoară dezorientare temporo-spaţială şi la propria persoană, funcţii de cunoaştere la limita inferioară a socialului, râs tâmp nemotivat, că doreşte reintegrarea sa în Spitalul de boli cronice Galata – Iaşi, întrucât relatează că acolo se află prietenii săi. Medicul curant al bolnavei a relatat comisiei faptul că de aproximativ 6-7 luni au dispărut complet fenomenele de auto şi heteroagresivitate, că s-a stabilit o schemă terapeutică adecvată evoluţiei bune a simptomatologiei şi că bolnava prezintă la nivelul membrelor superioare numeroase cicatrice produse prin autoagresiune.

Având în vedere toate aceste aspecte, instanţa constată că, în cazul bolnavei A.I., nu se poate dispune înlocuirea măsurii de siguranţă prev. de art.114 din Codul penal cu cea prevăzută de art.113 din Codul penal, deoarece aceasta nu poate beneficia de o supraveghere atentă, starea de sănătate psihică a bolnavei (care prezintă un diagnostic grav, aşa cum s-a arătat anterior) putându-se agrava în lipsa administrării regulate şi controlate strict a tratamentului medicamentos specific, situaţie în care aceasta ar putea prezenta un pericol real pentru societate şi pentru propria persoană, aşa cum s-a întâmplat anterior. Constată instanţa faptul că, aşa cum rezultă din descrierea situaţiei bolnavei, aceasta nu are familie şi nici locuinţă, anterior fiind internată în Spitalul de boli cronice Galata Iaşi unde – cel mai probabil în lipsa unei supravegheri eficiente ce se datorează specificului acelui spital, care nu este un spital de psihiatrie – bolnava a comis fapta ce a dus la internarea sa medicală, ca măsură de siguranţă. Constată instanţa faptul că nu există instrumentele legale pentru ca, în situaţia înlocuirii măsurii de siguranţă prev. de art.114 din Codul penal cu măsura de siguranţă prev. de art.113 din Codul penal, să se poată dispună, totodată, continuarea asistenţei medicale într-un centru specializat de îngrijire şi asistenţă, aşa cum recomandă comisia prin raportul de expertiză efectuat, internarea într-un astfel de centru fiind o chestiune voluntară a bolnavului, supusă controlului şi acceptului Direcţiei de Asistenţă Comunitară sau a altor instituţii ce au în subordine centrele respective. Pentru toate aceste motive, instanţa constată că cererea formulată de către Compartimentul executări penale din cadrul Judecătoriei Iaşi, prin judecătorul delegat este întemeiată, urmând a o admite ca atare şi urmând a menţine măsura  de siguranţă  a internării medicale, prev. de  art.114 Cod penal, măsură dispusă împotriva bolnavei A.I. prin sent. pen. nr.1655 din 03.06.2010 a Judecătoriei Iaşi, rămasă definitivă prin nerecurare la data de 26.06.2010 (măsură menţinută prin sent. pen. nr.326 din 06.02.2012 a Judecătoriei Iaşi, rămasă definitivă). 

Domenii speta

Spete similare