Partaj succesoral. Calitate procesuala activa.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iaşi la data de

17/11/2008 reclamanta B E a solicitat partajul succesoral rămas de pe urma

defunctei sale mame în contradictoriu cu fratele ei C C. Reclamanta a

precizat că masa succesorală este compusă din teren intravilan loc. Corneşti,

com. Miroslava, jud. Iaşi şi casă de locuit situată în aceeaşi comună. S-a mai

precizat în cererea de chemare în judecată faptul că reclamanta se împacă

foarte bine cu fratele ei, ajungând la un acord cu acesta în privinţa partajului.

În dovedirea cererii de chemare în judecată reclamanta a anexat copia

sentinţei civile nr. 9094/4.09.2008 a Judecătoriei Iaşi.

Cererea a fost legal timbrată.

Pârâtul, legal citat s-a prezentat în faţa instanţei şi la data de

20/01/2009 a de pus întâmpinare prin care a arătat că a adus îmbunătăţiri

substanţiale la casa care face parte din masa partajabilă, solicitând să fie

despăgubit.

Ulterior, la data de 23/04/2009 ambele părţi s-au prezentat personal în

faţa instanţei precizând că doresc să încheie o tranzacţie, renunţând la orice

altă pretenţie reciprocă.

În şedinţa publică din data de 14/05/2009 C F şi P I au formulat cerere

de intervenţie în nume propriu în dosar, solicitând partajarea averii rămase

de pe urma defunctei lor mame. În mod expres au solicitat ieşirea din

indiviziune şi asupra terenului situta în extravilanul comunei Miroslava în

suprafaţă de 2,16 mp indicat în titlul de proprietate nr. 274448/2008.

Cererea a fost legal timbrată.

Această cerere de intervenţie a fost încuviinţată în principiu la data de

18/06/2009.

În favoarea tuturor părţilor instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri.

Faţă de excepţia lipsei calităţii procesuale active a intervenienţilor,

excepţie de fond, absolută şi peremptorie, instanţa reţine:

Prin cererea de intervenţie introdusă la data de 14/05/2009 şi

încuviinţată în principiu de către instanţa de judecată în şedinţa publică din

data de 18/06/2009 C F şi P I au solicitat partajul de pe urma defunctei lor

mame, menţionând în mod expres faptul că aspectele consemnate şi hotărâte

prin sentinţa civilă 9094/2008, nu corespund adevărului, ei făcând acte de

acceptare tacită a moştenirii rămase după această defunctă prin demersurile

făcute la Primărie, eliberarea anexei I şi demersurile făcute la Comisia

Locală de Fond Funciar.

Reţine instanţa faptul că prin sentinţa civilă nr. 9094 din 4/09/2008 s-a

admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a numiţilor C F şi P I,

respingându-se în consecinţă acţiunea formulată de aceştia în contradictoriu

cu C C şi B A, având ca obiect partaj succesoral rămas de pe urma defunctei

lor mame. Soluţia acestei instanţe a rămas irevocabilă.

Autoritatea de lucru judecat cunoaşte două manifestări procesuale,

aceea de excepţie procesuală, conform art. 1201 cod civil şi art. 166 cpc şi

aceea de prezumţie, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în

legătură cu raporturile juridice dintre părţi, conform art. 1200 pct. 4 şi art.

1202 alin 2 cod civil.  Prin urmare, efectul pozitiv al autorităţii de lucru

judecat (modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte

litigioase în raporturile dintre părţi, fără posibilitatea de a se statua diferit) se

impune în cel de al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă

dezlegată anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis. Această

reglementare a autorităţii de lucru judecat în forma prezumţiei vine să

asigure, din nevoia de ordine şi stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor

între considerentele hotărârilor judecătoreşti. Mai mult, potrivit art. 1200 pct.

4 rap la art. 1202 alin 2 cod civil, în relaţia dintre părţi, această prezumţie are

caracter absolut, fapt ce face imposibilă introducerea unei noi acţiuni în

cadrul căreia să se pretindă stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat de

judecătorul anterior.

Prin urmare, în cadrul acestei acţiuni, instanţa este ţinută de soluţia

pronunţată în cadrul dosarului 9705/245/2008, cauză în care s-a statuat în

mod irevocabil faptul că intervenienţii nu au acceptat în termenul legal

succesiunea rămasă de pe urma mamei lor, neavând în consecinţă calitate

procesuală în cadrul unui proces de partaj de pe urma acesteia.

Pentru aceste motive de fapt şi de drept, instanţa va admite excepţia

invocată, respingând cererea de intervenţie ca fiind promovată de persoane

care nu au calitate procesuală activă.

Analizând fondul cererii principale instanţa reţine:

Conform certificatului de deces anexat la data de 31/10/2006 s-a

deschis succesiunea rămasă de pe urma defunctei C E.

Calitatea de moştenitori legali rămaşi de pe urma acestei defuncte

revine descendenţilor acesteia B A şi C C, certificatele de naştere anexate la

prezentul dosar făcând dovadă în acest sens. Cota ce le revine celor doi

moştenitori este egală, de 1/2 conform art. 669 cod civil.

Din titlul de proprietate anexat la dosarul cauzei şi adeverinţa emisă

de către Primăria Miroslava, jud. Iaşi, reiese faptul că masa succesorală

rămasă de pe urma acestei defuncte este formată din dreptul de proprietate

asupra terenului de 1305 mp din intravilanul comunei Corneşti, jud. Iaşi şi

casa în suprafaţă de 80 mp situată în aceeaşi localitate. Aceste bunuri au fost

identificate prin schiţa întocmită de către geodezul FS.

Moştenitorii legali au precizat expres faptul că nu solicită în prezenta

cauză decât ieşirea din indiviziune cu privire la terenul situat în intravilanul

loc. Corneşti, jud. Iaşi.

În drept, instanţa reţine dispoziţiile art. 728 cod civil potrivit cărora:

"Nimeni nu pote fi obligatu a remane în indivisiune. Unu coerede pote ori

candu cere impartela succesiunei, chiaru candu aru esiste convenţiuni sau

proibitiuni contrarii."

Conform dispoziţiilor art. 271 cpc instanţa va lua act de învoiala

părţilor în privinţa modalităţii concrete de sistare a indiviziunii.

În privinţa cererii accesorii a reclamantei de obligare a

intervenienţilor la plata cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 274 cpc

instanţa urmează a o respinge ca nefondată, luând în considerare faptul că

aceste cheltuieli dovedite (taxă judiciară timbru, timbru judiciar) nu au fost

realizate exclusiv pentru respingerea apărărilor intervenienţilor.

Domenii speta

Spete similare