Executarea silită a unei creanţe fiscale în contextul în care nu s-a emis în prealabil o decizie de impunere în condiţiile legii

Sentinţă civilă 1714 din 08.10.2013


Sentinţa civilă nr. 1714/08.10.2013

Contestaţie la executare

Executarea silită a unei creanţe fiscale în contextul în care nu s-a emis în prealabil o decizie de impunere în condiţiile legii.

Prin cererea înregistrată la această instanţă la data de 7.06.2013 sub nr.-/257/2013 contestatorul G. N. a formulat în contradictoriu cu intimatele C. J.A. S. S. şi  A. F. P. M. contestaţie la executare solicitând anularea titlului executoriu nr.3230020015042856 şi a somaţiei nr.32/3/2/2013/323020019707093 emise de A. F. P. M. precum şi a executării silite înseşi; totodată, solicită restituirea taxei judiciare de timbru în temeiul art.23 alin.1 lit.e din Legea 146/1997. Cu cheltuieli de judecată.

Cererea a fost legal timbrată cu o taxă de timbru de 194 lei şi timbru judiciar de 3 lei.

În motivarea cererii contestatorul a arătat că în data de 29 mai a găsit în cutia poştală somaţia şi titlul executoriu contestat prin care i s-a adus la cunoştinţă faptul că trebuie să achite suma de 136 lei în baza acestor acte şi penalităţi la o datorie de 3.106 lei.

Menţionează că, în conformitate cu dispoziţiile art.85 din Codul de pr.fiscală, nu există titlu executoriu deoarece nu există o decizie de impunere în baza căreia să fie obligat la plata sumei de 3.106 lei către C.A.S. S. reprezentând obligaţii fiscale; nu există nici o dovadă că i s-ar fi adus la cunoştinţă că datorează această sumă, așa încât întreaga executare silită este nulă şi în dosarul de executare nr.32/30/2/2013/323020019707093 debitul principal este prescris.

Codul de procedură fiscală este cel care stipulează la art.130 alin.(1) că dreptul de a cere executarea silită a creanţelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani conform principiului accesorium sequitur principalem şi prezentele dobânzi sunt prescrise ca urmare a transformării obligaţiei principale în obligaţie naturală.

În baza argumentelor prezentate consideră că datoria în cuantum de 136 lei din dosar de executare nr.32/30/2/2013/323020019707093 este prescrisă şi întreaga executare silită nelegală.

În drept a invocat dispoziţiile art.711-719 şi urm.Cod pr.civilă, art.85 şi urm.Cod pr.fiscală, art.172, 173 şi 174 Cod pr.fiscală.

În probaţiune a solicitat comunicarea tuturor actelor execuţionale pentru determinarea debitului din dosarul execuţional nr.32/30/2/2013/323020019707093 al AFP M. şi a depus copie buletin contestator, copia somaţiei şi a titlului executoriu atacat, plicul cu dovada comunicării şi un înscris cu privire la debit.

Prin întâmpinarea depusă la data de 24 iulie 2013 intimata A. F. P. M. a solicitat respingerea contestaţiei la executare ca netemeinică.

Faţă de aspectul ce se invocă prin contestaţie în sensul că datoriile existente în evidenţa fiscală, reprezentând accesorii contribuţii asigurări sociale de sănătate şi creanţe principale preluate de la CNAS, în valoare totală de 2.725 lei (la data de 15.07.2013), nu au fost anterior comunicate contestatorului  printr-o decizie de calcul accesorii sau decizie de impunere, arată intimata că suma contestată (136 lei)  pentru care s-a comunicat somaţia  reprezintă diferenţa de accesorii calculate până la data de 31.12.2012 pentru creanţa neachitată preluată de CNAS, în sumă de 1.176 lei, debit principal. Sumele cu care figurează în evidenţa fiscală contribuabilul-contestator sunt transferate conform Ordinului Comun nr.806/608/934/2012, încheiat între M. F., C.A. S. şi respectiv C.N.P., ordinul reglementând procedura de predare/primire către ANAF a creanţelor reprezentând contribuţiile de la aceste instituţii.

Se mai precizează de către AFP M. că dosarele trebuie transferate acestei instituţii de către CAS până la data de 31.12.2013, până în prezent efectuându-se doar transmisia electronică a datelor. În luna iunie 2013 s-a început de către CNAS transferarea faptică a dosarelor deţinute de aceştia, pentru contribuabilii cu obligaţii restante, dar dosarul contestatorului a fost returnat instituţiei predatoare pentru completare. AFP M. are la dispoziţie doar copii xerox după o parte din documentele de la CNAS (retransmise în data de 22.07.2013), reprezentând decizia de impunere nr.12109.1/31.05.2012 din care rezultă că contestatorul datorează o contribuţie la FNUASS în sumă de 1.496 lei, aferentă veniturilor din activităţi independente din perioada 2007-2010 şi respectiv decizia de calcul accesorii nr.12109.3/31.05.2012, decizii primite conform confirmării de primire la data de 06.07.2012.

Aşadar, susţinerea contestatorului este nefondată întrucât actele administrativ fiscale de impunere, cât şi cele privind executarea silită i-au fost comunicate conform procedurilor legale.

În probaţiune s-au depus copii certificate după înscrisurile din dosarul de executare, şi anume: deciziile de impunere şi de calcul accesorii emise de CNAS, cu dovada comunicării lor; procesul verbal de retur dosar CNAS.

În ceea ce priveşte deciziile de impunere anterioare datei de 01.07.2012 privind contribuţiile la FNUASS pentru care contestatorul trebuia să se adreseze CNAS S. şi apoi în contencios, întrucât  CNAS în calitate de unitate predatoare nu le-a transmis faptic dosarul contestatorului, în baza autorizării D. G. F.P. a Jud. S. nr.35315/10.07.2013 şi în temeiul art.72-74 din Codul de procedură civilă, AFP M. a formulat cerere de chemare în garanţie a C. A. S. S.

În motivarea cererii de chemare în garanție (scutită de plata taxei de timbru, conform art.30 din OUG nr.80/2013) se arată că AFP M. este cesionar a creanţelor privind contribuţiile la asigurările de sănătate şi pensii, iar actele de executare silită au fost întocmite şi transmise contestatorului cu respectarea prevederilor legale şi obligaţiilor de serviciu, obligaţiile fiscale contestate fiind rezultatul actelor administrativ fiscale întocmite de chemata în garanţie.

ANAF-ul prin organele fiscale teritoriale şi conform Ordinului Comun nr.806/608/934/2012 poate să se subroge în toate drepturile şi obligaţiile procesuale ale CNAS, în condiţiile în care dosarele ar fi preluate şi faptic de la instituţia predatoare iar în dosar, procedurile legale de întocmire şi comunicare ar fi îndeplinite corect de către aceasta, conform art.44 din OG nr.92/2003 rep.

Întrucât până la data promovării contestaţiei la executare dosarul contestatorului nu a fost pus la dispoziţia AFP M., în vederea efectuării verificărilor, se solicită admiterea cererii de chemare în garanţie iar în cazul admiterii contestaţiei la executare cu privire la contribuţiile la FNUASS, obligarea chematei în garanţie la suportarea eventualelor pretenţii şi cheltuieli de judecată.

În baza art. 223(3) Cod pr. civilă solicită judecarea în lipsă.

La data de 25 iulie 2013 intimata C.J.A.S.S. a depus întâmpinare prin care invocă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive în privința sa întrucât începând cu data de 1 iulie 2012 competenţa de administrare a contribuţiilor sociale obligatorii datorate de persoanele fizice prevăzute la cap. II şi III din Titlul IX^2 Cod fiscal revine A. N. A. F.

Pe fond solicită respingerea contestaţiei, arătând că  contestatorul figurează în evidenţele ANAF ca persoană care realizează venituri din activităţi independente, iar OUG nr. 44/2008 stabileşte condiţiile  în care aceste categorii de persoane au acces la activitatea economică, procedura de înregistrare în registrul comerțului,  şi de autorizare a funcționării şi regimul juridic al persoanelor fizice autorizate să desfășoare  activităţi economice, precum şi al întreprinderilor  individuale de familie. Mai arată că potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii, în vederea stabilirii şi achitării contribuției la FNUASS persoanele care realizează venituri din activităţi independente sunt obligate de a contribui la FUNASS prin plata cotelor de contribuţie la asigurările sociale de sănătate.

În drept invocă OUG 125/2011, Legea nr. 95/2006, Ordinul CNAS nr. 617/2007,  OG nr. 92/2003, Legea nr. 571/2003, art. 205-208, 714 Cod pr. civilă.

În baza art. 411 al.1 Cod pr. civilă solicită judecarea şi în lipsă.

În probaţiune depune deciziile de impunere nr.12109.1/31.05.2012 şi nr.12109.3/31.05.2012, dovada comunicării acestor decizii contestatorului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Prin răspunsul la întâmpinare depus de către intimata A. F. P. M. la data de 1 august 2013, se arată cu privire la excepţia invocată de CJAS S. faptul că, în situaţia admiterii cererii de chemare în garanţie, această instituţie primeşte calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.

Se mai arată de către AFP M. că potrivit ordinului comun precizat, de la data de 01.07.2012 se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile viitoare privind contribuţiile FNUASS în ce priveşte executarea silită a acestora, dar nu şi în modul de întocmire şi comunicare al deciziilor de impunere întocmite de CJAS S. înainte de această dată, întrucât nu are posibilitatea nici legală şi nici practică prin programul IT transmis de a le modifica sau anula pentru varii motive.

Cu privire la motivele de fond invocate de CJAS S., AFP M. arată că sunt de acord solicitând să fie admise întrucât CJAS S. întăreşte dovezile transmise către AFP M. prin programul informatic şi în baza cărora au procedat la executarea silită a contestatorului.

Contestatorul a formulat la rândul său răspuns la întâmpinare la data de 6.08.2013 prin care solicită respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a C. J.A.S. S. deoarece actele în baza cărora se face executarea aparţin acestei creditoare, iar pe fond admiterea cererii de chemare în judecată, lăsând la aprecierea instanţei cu privire la cererea de chemare în garanţie. Pe lângă motivele invocate în contestaţie se arată în plus că nu este adevărat că a primit în 06.07.2012 decizia de impunere deoarece confirmarea de primire nu poartă data poştei şi nici dovada că aceasta a fost trimisă prin poşta română. Mai mult, se contestă de către contestator semnătura de pe confirmarea de primire şi se solicită procedura verificării de scripte conform art.301-308 Cod procedură civilă.

La data de 14 august 2013 C.J.A. S.S. a depus precizări referitoare la cererea de chemare în garanţie  formulată de intimata AFP M. prin care invocă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive în privinţa sa, motivat de faptul că începând cu data de 1 iulie 2012 competenţa de administrare a contribuţiilor sociale obligatorii datorate de persoanele fizice prevăzute la cap. II şi III din Titlul IX^2 Cod fiscal revine A. N.A. F. A.N.A. F. prin A. F. P. M. este instituţia care încasează drepturile băneşti reprezentând contribuţiile la fondul de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează venituri din desfăşurarea activităţilor independente în temeiul actului normativ invocat, iar pe de altă parte, în temeiul aceluiaşi act normativ, este instituţia care are calitatea de a onora şi obligaţiile care rezultă în urma acestor litigii. Din aceste motive cererea de chemare în garanţie formulată de intimata A. F. P. M. este neîntemeiată şi pe cale de consecinţă solicită a fi respinsă. De asemenea, consideră că nu sunt motive întemeiate ca CJAS S. să suporte eventualele pretenţii şi cheltuieli de judecată  solicitate de contestator.

Apreciază că A. N. A. F. prin A. F. P.  M. are calitate procesuală pasivă în această cauză şi nu C.A. S. S., motiv pentru care solicită scoaterea sa din cauză. Întrucât actele de executare contestate sunt emanaţia exclusivă a intimatei AFP M. solicită admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a CAS S..

În aplicarea OUG 125/27.12.2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, întrucât începând cu data de 1 iulie 2012 competenţa de administrare a contribuţiilor sociale obligatorii datorate de persoanele fizice prevăzute la cap.II şi III din titlul IX^2 al Codului fiscal revine A. N. A. F., C. A. S. S. a predat D. G. F. P. S. dosarul original referitor la contestator pentru a doua oară la data de 29.07.2013 (prima predare a acestui dosar s-a realizat la data de 5 iunie 2013).

CAS S. a pus la dispoziţia AFP M. dosarul referitor la contestator pentru a doua oară la data de 29.07.2013, însă AFP M. a refuzat primirea acestui dosar deşi dosarul conţine dovada primirii deciziilor de impunere de către contestator, prin poştă cu confirmare de primire.

În drept invocă: OUG 125/2011, Legea nr.571/2003, art.149 alin.(1), art.411 alin.(1) Cod pr.civilă.

În probaţiune s-au depus în copie certificată: dovezile care atestă încercările repetate ale CAS S. de a preda AFP M. dosarul referitor la contestatorul G. N. (proces verbal de primire încheiat între AFP M. şi CAS S. nr.57106/10945/05.06.2013, respectiv nr.7521/14601/29.07.2013); adresa AFP M. de refuz nr.66459/02.07.2013 a dosarului contestatorului; deciziile de impunere emise de CAS S. pe numele contestatorului cu dovada comunicării lor către contestator prin poştă, cu confirmare de primire semnată de acesta la data de 06.06.2013.

La primul termen de judecată contestatorul a formulat o precizare la contestația la executare promovată, în baza art.204 Cod de procedură civilă, solicitând anularea titlului executoriu nr.3230020015042294 şi a somaţiei nr.32/3/2/2013/323020019707093 emise de A. F. P. M., precum şi a executării silite începute în baza deciziei de impunere nr.12109.1/31.05.2012 şi deciziei nr.12109.3/31.05.2012 pentru suma de 3106 lei, restituirea taxei de timbru şi cheltuieli de judecată.

Susținerile în motivarea cererii completatoare au fost în principiu aceleași, în sensul că, neexistând o decizie de impunere în baza căreia să fie obligat contestatorul la plata sumei de 3106 lei către CNAS şi nu există nici o dovada că i s-a adus la cunoștință că datorează această sumă. Nu există titlu executoriu, iar debitul principal este prescris deoarece datoria rezultă dintr-o creanţă începând cu 15.03.2007, trecând termenul de 5 ani  prevăzut de art.135 Cod de procedură fiscală.

În baza argumentelor prezentate datoria contestatorului în cuantum de 138 lei din dosar de executare nr.1720923322242 precum şi suma de 3.106 lei care a fost impusă în baza deciziei de impunere nr.12109.1/31.05.2012 şi deciziei nr.12109.3/31.05.2012 sunt prescrise şi întreaga executare silită este nelegală.

La data de 23.09.2013 CJAS S. a depus precizări prin care invocă din nou excepţia lipsei calităţii procesuale pasive în ce o priveşte pentru aceleaşi motive expuse în întâmpinare şi precizarea la cererea de chemare în garanţie.

Referitor la susţinerile contestatorului în sensul că actele de executare silită au fost începute în baza Deciziei de impunere nr.12109.1/31.05.2012 şi nr.12109.3/31.05.2012 (decizii care nu fac obiectul acestei acţiuni) menţionează că „decizia de impunere nr.12109.1/31.05.2012 şi nr.12109.3/31.05.2012 au fost comunicate reclamantului şi primite de acesta la data de 06.07.2012 conform confirmării de primire şi borderou” anexate precizării.

Ataşat precizării intimata a depus decizia de impunere nr.12109.1/31.05.2012 şi nr.12109.3/31.05.2012, confirmarea  de primire a acestor decizii şi borderou de predare corespondenţă.

Analizând actele dosarului, instanța constată următoarele:

Potrivit înscrisurilor de la filele 5-6  dosar, la data de 29 mai 2013 au fost comunicate contestatorului titlul executoriu nr.323020015042856/21.05.2013 însoţit de somaţia de executare nr.32/30/2/2013/323020019707093 emise de către intimata A. N. A. F. A. F. P. M. pentru suma de 136 lei. Această sumă reprezintă, conform susținerilor intimatei AFP M., accesorii  calculate la contribuţiile de asigurări de sănătate pentru perioada 31.05.2012-31.12.2013, preluate de la CNAS, in valoare totala de 2.725 lei.

Prin decizia de impunere nr.12109.1/31.05.2012 s-a stabilit o contribuție  privind obligațiile de plata ale contestatorului către FNUASS de 1.496 lei, iar prin decizia  nr.12109.3/31.05.2012 s-au calculat majorări şi penalităţi de întârziere aferente de 1.398 lei (filele 36-40 dosar).

Preluând aceste creanţe în baza Ordinului comun nr. 806/06.06.2012, 934/06.06.2012 şi 608/13.06.2012 al M. F. P., M. S. şi M. M., F. şi P. S., pe baza deciziei de impunere nr.12109.1/31.05.2012,  AFP M. a emis titlul executoriu şi somaţia mai sus menționate, comunicate contestatorului, așa cum s-a arătat mai sus.

Pentru a deveni titluri executorii, deciziile de impunere trebuie comunicate contribuabilului, potrivit art. 44 alin. 2 din OG 92/2003 şi numai după ce ele devin titluri se va putea trece la executarea silită, aceasta pentru a da posibilitatea contribuabilului de a formula contestaţie, ca o cale administrativă de atac, potrivit art. 205 Cod pr. fiscală, iar împotriva deciziei emise în soluţionarea contestaţiei să se poată adresa instanţei de contencios administrativ, dacă este cazul.

Se susține de către intimată că decizia de impunere nr.12109.1/31.05.2012 şi decizia  nr.12109.3/31.05.2012 au fost comunicate contestatorului la data de 6.07.2012, depunându-se în dovedire o confirmare de primire (fără a se specifica ce anume se comunică), având semnătura  contestatorului (pe care acesta însă o contestă) şi data înscrisă de 6.07.201. Așadar nu este specificat anul, în condițiile în care nici nu există aplicată vreo ștampilă poștală sau a vreunei societăţi de profil. In ceea ce privește data primirii, respectiv anul, se indică în întâmpinare că aceasta ar fi  2013 (fila 47 dosar - caz în care s-ar fi comunicat după emiterea actelor de executare contestate) sau 2012 (în alte precizări ale intimatelor).

In aceste condiții se apreciază că deciziile nu au fost comunicate în mod legal şi nu se cunoaște dacă s-a făcut comunicarea. Deși s-a depus un borderou privind comunicarea, acesta emană de la partea intimată, este ilizibil şi nu se poate descifra cine şi cum anume a făcut livrarea (dacă s-a făcut). In aceste condiții nu va fi luat în considerare. De altfel intimata nu a precizat niciodată  prin cine s-a făcut comunicarea deciziei de impunere către contestator, or tot litigiul de faţă se circumscrie acestei probleme şi trebuia să aducă lămuriri în acest sens, dacă această livrare s-ar fi efectuat.

Titlul de creanţă nu a devenit astfel titlu executoriu, iar intimata A. F. P. M. nu putea începe executarea silită, emiţând ea un alt titlu executoriu care nu avea la bază un titlu de creanţă devenit titlu executoriu.

Pentru aceste motive, în baza art. 172 şi urm. C. pr. Fiscală, instanța va admite contestația şi va dispune anularea formelor de executare îndeplinite de către intimată, respectiv somaţia nr. 32/30/2/2013/323020019707093 şi titlul executoriu nr.323020015042856 emise de intimata A. F. P. M. la data de 21.05.2013 şi orice alte forme de executare silită pornite în baza deciziei de impunere nr.12109.1/31.05.2012.

Cât privește cererea de anulare a titlului executoriu nr.3230020015042294, solicitată de către contestator prin cererea precizatoare, se constată că acest act nu se regăsește la dosarul cauzei şi nu privește cauza, motiv pentru care această cerere va fi respinsă.

Referitor la cererea de chemare în garanție a CJAS S.  formulată de către intimata A. F. P. M., instanța constată că potrivit Ordinului comun nr. 806/06.06.2012, 934/06.06.2012 şi 608/13.06.2012 al M. F. P., M. S. şi M. M., F. P. S., pentru contribuțiile sociale prevăzute la al.1, procedurile de executare silită aflate în derulare la data de 1 iulie 2012 vor fi continuate de  ANAF care se subrogă în drepturile şi obligațiile caselor de asigurări sociale, actele îndeplinite anterior rămânând valabile. Conform prevederilor alin. 10 al art. V „pentru litigiile având ca obiect contestaţiile la executarea silită sau contestaţiile împotriva actelor prin care se dispun şi se duc la îndeplinire măsurile asigurătorii, precum şi în cazul litigiilor ce privesc procedurile de insolvenţă, aferente creanţelor prevăzute la alin. (4), A. N. A. F. se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile procesuale caselor de asigurări sociale şi dobândeşte calitatea procesuală a acestora, începând cu data de 1 iulie 2012, în toate procesele şi cererile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, indiferent de faza de judecată”.

Aceste reglementări presupun că odată cu intrarea în vigoare a protocolului,  C. J. A. S. S. nu mai are calitate procesuală în cauzele privind recuperarea creanţelor datorate de persoanele fizice prevăzute la cap. II şi III din Titlul IX^2 al Codului fiscal, ceea ce înseamnă că nu are calitate nici în cererea de chemare în garanție, așa încât excepția lipsei calității sale pasive urmează a fi admisă în baza art.248 Cod de procedură civilă, cererea de chemare în garanție urmând a fi respinsă ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Privitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive în cererea privind contestația a intimatei C.J.A.S. S., invocate de către aceasta, din aceleași considerații mai sus arătate, precum şi având în vedere faptul că actele de executare atacate nu sunt emise de această instituție, va fi admisă în baza art.248 Cod de procedură civilă şi se va respinge contestaţia faţă de CJAS S. ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În baza art. 45 lit. f  din OUG nr.80/2013 se va dispune restituirea către contestator, la rămânerea definitiva a prezentei hotărâri,  a taxei judiciare de timbru aferente contestaţiei , în sumă de 194 lei.

 Cheltuielile de judecată constând în onorariul de avocat, au fost de 500 lei, conform chitanței de la fila 113 emisă la data de 25.09.2013, însă faţă de complexitatea medie a cauzei, de faptul că s-a acordat un singur termen de judecată  (din cauza contestatorului care a depus cerere precizatoare), în baza art.451 al.2 Cod de procedură civilă, va reduce onorariul de la 500 lei la 400 lei şi va obliga intimata A. F. P. M. la plata cheltuielilor de judecată de 400 lei către contestator.