Prin cererea înregistrată la data de 8.02.2013 sub nr.1225/207/2013 pe rolul Judecătoriei Caracal, reclamantul Consiliul Local R - prin primar BD, a chemat în judecată pe pârâţii SC R R SA si PZ, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să constate nulitatea absolută a contractului de arendă nr. 475/12.10.2004, în registrul Contractelor de Arendă al Consiliului Local R.
În motivarea cererii, arată reclamantul că , între PZ, in calitate de arendator şi SC R R SA, în calitate de arendaş a fost încheiat în data de 12.10.2006 şi înregistrat în Registrul Contractelor de Arendă al Consiliului Local al Comunei R sub nr.475 contractul de arendă având ca obiect suprafaţa de 1 ha, teren agricol.
Prin contract, părţile şi-au stabilit drepturile şi obligaţiile reciproce şi o durată a acestuia de 10 ani.
Contractul este lovit de nulitate absolută şi nu putea fi înregistrat în Registrul de Evidenţă al Contractelor de arendă al Consiliul Local R deoarece: terenul în suprafaţă de 1 ha pentru care părţile au înţeles să încheie respectivul contract nu se regăseşte în raza administrativ teritorială a comunei R, el aflându-se pe raza administrativ teritorială a com. D, jud. Olt; obiectul contractului nu este determinat lipsind titlul de proprietate, tarlaua, parcela, vecinătăţile, situaţie în care nu poate fi identificat amplasamentul şi calitatea de proprietar a arendatorului.
Susţine reclamantul că, înscrierea contractului în Registrul de Evidenţă al Contractelor de arendă al Consiliul Local R este nelegală şi produce grave consecinţe care derivă din încălcarea art.5 şi 6 din lg.16/1994, in vigoare, la data încheierii , pe de o parte, iar pe de altă parte, această stare de nelegalitate a generat emiterea unor acte fără temei legal în ceea ce priveşte suprafeţele de teren şi proprietarii.
Contrar legii, pe această stare de fapt şi de drept, pârâta SC R R SA , a impus avizarea contractelor de arendă, printre care figura şi cel al pârâtului,obţinând în temeiul înscrierii în Registrul de Evidenţă al Contractelor de arendă al Consiliul Local R subvenţii de la stat, în condiţiile în care contractul trebuia înregistrat în Registrul de Evidenţă al Contractelor de arendă al Consiliul Local R şi cererea de obţinere a subvenţiilor trebuia depusă la Primăria Mun.Caracal.
În drept invocă disp.art.5,6 şi 24 din Lg.16/1994.
În dovedirea acţiunii reclamantul a depus la dosar contractul de arendă nr.475/12.10.2004, adresa nr.712 din 12.09.2007 emisă de SC R R SA, tabelul arendă com.R, adresa nr.3341 din 4.10.2012 emisă de Primăria comunei D, titlul de proprietate nr.15115/60 din 3.06.2002, adeverinţa nr. 2381/08.02.2013 emisă de Primăria Mun.Caracal, certificat de înregistrare.
În data de 12.03.2013 reclamantul Consiliul Local R a depus la dosar o cerere invocând dispoz. art.3 lit.a1 din Legea nr.146/1997, respectiv timbrajul aferent cererii de constatare nulitate absolută a contractului de arendă, fiind în cuantum de 12 lei.
Pârâta SC R R SA ,a depus la dosar întâmpinare , solicitând respingerea cererii formulată de reclamant, ca nefondată.
De asemenea, pârâta invocă excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului. Acţiunea este introdusă de către o persoană fizică, prin care se solicită constatarea nulităţii absolute a contractului de arendă nr.475 din 12.10.2004, încheiat între arendaş şi proprietarul arendator PZ, fără ca respectiva convenţie să producă efecte juridice în ceea ce-l priveşte pe dl. BD.
Mai invocă pârâta excepţia lipsei de interes a acţiunii, având în vedere că reclamantul nu justifică practic nici un interes în promovarea acesteia. Contractul de arendă a fost valabil încheiat şi a fost înregistrat în registrul special ţinut de Consiliul Local.
Dacă s-ar constata nulitatea absolută a contractului de arendare în discuţie nu ar exista absolut nici un folos practic pentru reclamant.
Precizează pârâta că, contractul nr.475/12.10.2004 a fost încheiat cu respectarea condiţiilor formale stabilite de art.5 din Legea nr.16/1994. De asemenea, contractul de arendare a fost întocmit în scris, un exemplar al acestuia fiind înregistrat la Consiliul Local R, în registrul special ţinut de această instituţie publică, fiind semnat de secretarul consiliului şi ştampilat. Identificarea suprafeţei arendate s-a făcut prin anexarea la contract a titlului de proprietate al arendatorului.
Susţine pârâta că, motivul de nulitate invocat de reclamant referitor la neînregistrarea contractului la Consiliul Local pe raza căruia se situează terenul agricol este lipsit de temei. Contractul a fost înregistrat în Registrul contractelor de arendă ţinut de Consiliul Local R, fiind îndeplinită formalitatea prev. de Legea 14/1996 pentru încheierea sa valabilă.
În drept, se invocă dispoz. art.115 C.p.c. şi dispoz. Legii nr.16/1994.
S-a anexat la dosar adresa nr.10787 din 18. 09.2007 şi tabel nominal cu cetăţenii care figurează cu debite emis în data de 19.03.2013.
Deşi legal citate, pentru termenul din 10.04.2013, părţile nu s-au prezentat în instanţă .
Potrivit art. 242 alin.1. pct.2. CPC instanţa va suspenda judecata, dacă nici una din părţi nu se înfăţişează la strigarea pricinii şi nu au solicitat judecarea în lipsă.
Având în vedere că nici una dintre părţi nu a solicitat judecarea în lipsă, instanţa a dispus suspendarea judecării cauzei.
În data de 22.11.2013 reclamantul a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei depunând la dosar chitanţa privind achitarea taxei judiciare de timbru, adresa nr.5958 din 25.11.2013, sentinţa civilă nr.1949 din 23.04.2013 pronunţată de Judecătoria Caracal în dosarul nr.1228/207/2013, sentinţa civilă nr.2424 din 18.06.2013 pronunţată de Judecătoria Caracal în dosarul nr.1221/207/2013, sentinţa civilă nr.3450 din 7.11.2014 pronunţată de Judecătoria Caracal în dosarul nr.1226/207/2013, sentinţa civilă nr.3111 din 3.10.2013 pronunţată de Judecătoria Caracal în dosarul nr.1227/207/2013.
S-a depus la dosar fişa de evidenţă a pârâtului PZdin care reiese că acesta a decedat în data de 8 sept.2013, iar cu adresa nr.2984 din 25.02.2014 Primăria mun. Caracal a precizat că moştenitorii autorului PZ sunt PMşi PM, în calitate de fii, ce au fost introduşi în cauză ca pârâţi.
Reclamantul a depus la dosar concluzii scrise solicitând admiterea cererii de chemare în judecată, constatarea nulităţii absolute a contractului de arendă nr.475/12.10.2004 cu consecinţa radierii acestuia din registrul Contractelor de Arendă al Consiliului Local al comunei R.
Analizând ansamblul probator existent la dosarul cauzei, prin prisma excepţiilor invocate, instanţa constată următoarele:
Faţă de dispoziţiile art. 137 alin.1 Cod procedură civilă instanţa, urmează să examineze cu prioritate excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului BD, având în vedere caracterul şi efectele acesteia, fiind vorba despre o excepţie de procedură, absolută şi peremptorie.
Examinând actele şi lucrările dosarului, prin prisma excepţiei lipsei capacităţii procesuale active a reclamantului, excepţie de procedură absolută, invocată de către debitoare şi care va fi analizată cu prioritate în baza art. 137 din Codul de procedură civilă, instanţa reţine următoarele.
Din acţiune rezultă că cererea este formulată de unitatea administrativă Comuna R prin primar Băla Dan şi de Consiliul Local al comunei R prin primar Băla Dan.
Instanţa constată că, potrivit art.21 alin.2 din Legea nr.215/2001, în justiţie, unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de preşedintele consiliului judeţean, motiv pentru care unitatea administrativă Comuna R nu putea sta în judecată decât în măsura reprezentării sale prin primar BD.
Având în vedere precizările acţiunii principale formulate de reclamant, observând că cererea de chemare în judecată a fost formulată de Comuna R prin primar BD şi de Consiliul Local al comunei R prin primar BD şi nu de Băla Dan în nume propriu în calitate de reclamant, instanţa va respinge ca rămasă fără obiect excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului BD.
În ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes, excepţie de fond absolută, peremptorie, instanţa constată următoarele:
Potrivit art.6 alin.1 din Legea nr.16/1994, contractul de arendare se întocmeşte în scris, câte un exemplar pentru fiecare parte şi un exemplar care se depune la consiliul local în a cărui rază teritorială se află bunurile arendate, în termen de 15 zile de la data încheierii. Acesta se înregistrează într-un registru special, ţinut de secretarul consiliului local.
Totodată instanţa va avea în vedere şi dispoziţiile art.24 din acelaşi act normativ, conform căruia: contractele de arendare încheiate cu încălcarea prevederilor prezentei legi sunt nule sau anulabile.
Faţă de modalitatea de redactare a prevederilor legale anterior menţionate instanţa observă că legea sancţionează cu nulitatea absolută nerespectarea dispoziţiilor legale anterior menţionate. Nulitatea absolută a fost instituită aşadar pentru protejarea unor interese generale, de ordine publică putând fi invocată oricând de orice persoană interesată.
Constatând că în prezenta cauză se invocă nerespectarea unei dispoziţii legale care vizează interesul public, instanţa apreciază că înregistrarea la consiliul local competent din punct de vedere teritorial a unui contract de arendă valabil încheiat sub aspectul întrunirii condiţiilor de fond şi de formă, se circumscrie sferei competenţei autorităţilor publice, în realizarea atribuţiilor ce le revin, fiind astfel întrunite cerinţele prevăzute de art.2 lit.r din Legea nr.554/2004.
Prin urmare, instanţa constată că, in ceea ce priveşte reclamantul Consiliul Local R, la care s-a înregistrat contractul de arendă nr.475/12.10.2004, justifică un interes în promovarea acţiunii în constatarea nulităţii absolute a contractului de arendă, prin prisma consecinţelor pe care un astfel de contract le naşte raportat la unitatea administrativ teritorială.
Prin urmare instanţa urmează să respingă excepţia lipsei de interes invocată de pârâta SC R R SA ca neîntemeiată.
Analizând ansamblul probator existent la dosarul cauzei, instanţa constată următoarele:
Aşa cum rezultă din înscrisul depus la dosarul cauzei, fila 4 din dosar, între SC R R SA şi numitul PZ (decedat la data de 8.09.2013) s-a încheiat la data de 12.10.2004 un contract de arendă, ce are ca obiect un teren în suprafaţă de 1,00 ha.
În condiţiile speţei, instanţa apreciază că devin incidente următoarele dispoziţii legale: Legea arendării nr. 16/1994, art. 969, art. 948, art. 961-964 din Codul civil.
Instanţa apreciază ca fiind aplicabile aceste dispoziţii legale deoarece pentru actul juridic este aplicabilă legea în vigoare la data încheierii acestuia atât în ceea ce priveşte condiţiile de validitate cât şi în ceea ce priveşte efectele actului juridic şi executarea obligaţiilor asumate de către părţi. Contractul de arendă fiind încheiat la data de 12.10.2004 regulile privind executarea acestuia sunt supuse legii în vigoare la acea dată respectiv dispoziţiilor Codului Civil de la 1864.
Această regulă reiese cu certitudine atât din dispoziţiile art.6 alin.2 şi 3 din Codul Civil cât şi din dispoziţiile arrt.102 alin.1 din Legea 71/2011 conform cărora: <<contractul este supus legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce priveşte încheierea, interpretarea efectele şi executarea sa>>.
Instanţa reţine că potrivit art.948 C.civ condiţiile esenţiale pentru validitatea unei convenţii sunt:capacitatea de a contracta, consimţământul valabil al părţii ce se obligă, un obiect determinat, o cauză licită.
În ceea ce priveşte obiectul contractului de arendă acesta este reprezentat de o suprafaţă de teren de 1,00 ha, iar instanţa va analiza condiţiile de valabilitate ale acestuia având în vedere dispoziţiile art.962-964C.civ.
Astfel, instanţa observă că în ceea ce priveşte contractul de arendă acesta este o convenţie sinalagmatică ce are un dublu obiect: bunurile arendate şi arenda plătită de arendaş.
Bunurile ce formează obiectul contractului de arendă trebuie să fie complet şi precis determinate şi de asemenea trebuie să fie destinate exploatării agricole de către arendaş. Astfel instanţa observă că potrivit art. 5 alin.1 lit.b din Legea arendării nr. 16/1994 Contractul de arendare va cuprinde obiectul contractului, complet şi precis determinat; obiectul contractului trebuie să cuprindă descrierea amănunţită a tuturor bunurilor agricole arendate, inventarul acestora şi planul de situaţie al terenurilor.
Totodată instanţa reţine că potrivit art. 24 din Legea arendării nr. 16/1994 Contractele de arendare încheiate cu încălcarea prevederilor prezentei legi sunt nule sau anulabile.
Instanţa constată că obiectul actului juridic este licit şi moral. Totuşi, observând modalitatea de întocmire a contractului de arendă instanţa constată că suprafaţa de teren ce a format obiectul contractului nu este individualizată prin indicarea localităţii pe raza căreia se află, a tarlalei şi a parcelei.
Având în vedere acest aspect instanţa apreciază că obiectul contractului de arendă nu este determinat nefiind respectată cerinţa prevăzută de art.964 Cod civil.
Instanţa apreciază că lipsa inserării în contract o locului situării terenului, (comuna/oraşul , tarlaua, parcela) reprezintă o cauză de nulitate absolută a contractului potrivit art.24.
În lipsa individualizării suprafeţei de teren arendate prin indicarea completă a locului situării terenului nu se poate determina Unitatea Administrativ Teritorială competentă să înregistreze contractul de arendă.
Având în vedere situaţia de fapt şi de drept anterior expusă instanţa în temeiul art.948 Cod Civil şi art.961-964 Cod civil coroborat cu art. 5 alin.1 lit.b şi art.24 din Legea arendării nr. 16/1994, instanţa va admite cererea formulată şi precizată de reclamanţii Comuna R, jud. Olt, şi Consiliul Local R, cu sediul în comuna R, judeţul Olt, prin primar BD, în contradictoriu cu pârâţii SC R R SA şi PMşi P M.
Va anula contractul de arendă nr. 475/12.10.2004, contract încheiat între PZ şi SC „R” R SA.
Va dispune radierea contractului de arendă nr. 475/12.10.2004 din Registrul Contractelor de Arendă al Consiliului Local R, unde a fost înregistrat sub nr. 475/12.10.2004.
Postat 31.03.2014
Judecătoria Bacău
Contestaţie la executare
Tribunalul București
Contestaţie la executare
Tribunalul Suceava
Contestaţie la executare
Tribunalul Galați
2.Contestaţie privind cereri şi excepţii în procedura de cameră preliminară
Judecătoria Adjud
Invocarea apararilor privind fondul cauzei in cadrul contestatiei la executare.