Pretenţii

Prin cererea înregistrată la această instanţă la data de 17.10.2011 sub nr.

14109/225/2011, reclamanta Primăria Comunei O.C. a chemat în judecată pe pârâţii N.I. şi C.D., solicitând instanţei ca prin hotărârea  ce se va pronunţa  să fie obligaţi la plata sumei de  5250 ron ce reprezintă prejudiciul cauzat acesteia.

În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că  la data de 06.05.2003  a încheiat cu pârâtul N. I.  contractul de închiriere nr. 965, iar, ulterior, prin procura notarială nr.2992/08.11.2008, a transmis dreptul de administrare pârâtului C. D., având ca obiect folosirea unui luciu de apă în suprafaţă de 7,00 ha., reprezentând 5 heleşteie.

Prin decizia nr. 960/27.04.2010 a curţii de apel, a fost anulată HCL nr. 8/24.07.2008  prin care s-a hotărât rezilierea contractului, iar pârâtul N. I. a fost repus  în situaţia anterioară. Decizia este executorie de la data pronunţării,  iar primul semestru s-a decis că  începe la data de 5 mai, cu scadenţa la 6 noiembrie, ş.a., reclamantul întârziind plata  chiriei cu 2 semestre  şi 80 de zile.

În drept şi-a întemeiat acţiunea pe disp. art. 998 şi urm. C.civ.

Prin sentinţa civilă nr.5566/2011, rămasă irevocabilă, a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale active  a reclamantei şi respinsă acţiunea ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă, reţinându-se următoarele: 

Pentru exercitarea acţiunii civile, pe lângă alte condiţii cerute de legea procesuală civilă, este nevoie în primul rând ca părţile să aibă capacitate procesuală de folosinţă şi de exerciţiu.

În acest sens, art.41 Cpc prevede că poate fi parte în judecată „orice persoană care are folosinţa drepturilor civile”.

Capacitatea procesuală de folosinţă nu este astfel decât aplicaţiunea pe plan procesual a capacităţii civile de folosinţă, definită de art.5 din Decretul 31/1954 ca fiind „capacitatea de avea drepturi şi obligaţii”, iar pentru persoanele juridice această capacitate se dobandeşte după distincţiile prevăzute în art. 33 din acest act normativ.

Potrivit art. 77 din Legea nr.215/2001 ”Primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, oraşului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.”

Prin urmare petenta nu poate sta în judecată în nume propriu, neavând personalitate juridică, singura persoană juridică de drept public fiind unitatea administrativ-teritorială, respectiv comuna O.C. prin reprezentantul său legal care este primarul, aşa cum prevede art.21 din acelaşi act normativ.

Domenii speta

Spete similare