Fara titlu

Sentinţă civilă 1879 din 15.10.2009


Judecătoria Mediaş

Sentinţa civil nr.1879/15.10.2009

Domeniu asociat - Contestaţie la executare -întoarcere executare

Constată că prin acţiunea civilă înregistrată la data de 7 aprilie 2009, contestatoarea

SC F. S. SRL, având sediul în M.,str. C. B. nr.-  a solicitat ca în contradictoriu cu intimatele SC TA-P. C. SRL , cu sediul în loc. B. , str. G. D. nr.- şi M.B. R. SA Bucureşti - sucursala Braşov, cu sediul în loc. B., Bdul - nr.- , să se dispună:

-anularea biletului la ordin emis la data de 11.08.2008 cu scadenţa la 06.11.2008 în valoare de 32.370,99 lei ;

-întoarcerea executării prin obligarea intimatei M. B. R. SA la returnarea sumei de 32.370,99 lei, reprezentând contravaloarea bilet la ordin şi 3.803,31 lei, reprezentând cheltuielile cu executarea.

Cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, contestatoarea arată că, în data de 06.11.2008 a fost atenţionată de către B. C. C. SA – agenţia Mediaş, despre faptul introducerii spre decontare a biletului la ordin contestat , emis în favoarea societăţii TA-P. C. Braşov, şi că semnătura înscrisă pe acesta nu corespunde cu specimenul de semnătură al persoanelor autorizate de firmă. Susţine contestatoarea că pe cale de adresă a sesizat banca precum că nu recunoaşte semnătura , dar cu toate acestea, după obţinerea refuzului de plată, societatea bancară M. B. SA,  cu care nu ar fi avut nici un fel de raporturi juridice , a procedat la investirea cu formulă executorie a biletului la ordin şi executarea acestui titlu pe cale silită în forma popririi veniturilor  sale , fiind plătită suma de 32.370,99 lei cât şi cheltuielile cu executarea , din conturile pe care le deţine la societăţile bancare R. B. şi U.. Mai susţine contestatoarea faptul că nu a avut nici un fel de relaţie comercială nici cu societatea intimată TA-P. C. SRL Braşov, biletul respectiv fiind emis în alb acestei din urmă societăţi ca şi o garanţie , toate menţiunile fiind completate de beneficiar. Mai precizează contestatoarea că acest bilet la ordin a fost emis anterior numirii actualului administrator , astfel că semnătura nu-i aparţine acestuia.

În drept, acţiunea nu este motivată.

În probaţiune, contestatoarea arată că înţelege să se prevaleze de proba cu înscrisuri constând în copia jurnalului de cumpărături aferent perioadei august-decembrie 2008, pe care l-a ataşat în copie , filele 4- 7 dosar. S-au mai depus o serie şi de alte înscrisuri constând în : copie certificat de înregistrare menţiuni ; copie încheiere emisă de judecătorul delegat la registrul comerţului ; declaraţie privind neînscrierea incidentului de plată;  copie adresă comunicată societăţii bancare Carpatica ; copie bilet la ordin ; copii extrase cont ; precum şi dovada achitării taxei de timbru.

Partea intimată M. B. R. SA Bucureşti – suc. Braşov , fiind citată, a depus întâmpinare – fila 25 dosar, solicitând respingerea contestaţiei la executare formulată de către contestatoare. Pe cale de excepţie a invocat autoritatea lucrului judecat ; a lipsei calităţii procesuale pasive şi a inadmisibilităţii acţiunii. În susţinerea acestor excepţii, intimata susţine că aceeaşi cerere a mai făcut obiectul unei judecăţi, în dosarul cu nr.x/257/2009 al Judecătoriei Mediaş, instanţa sesizată pronunţându-se asupra aceloraşi probleme de drept şi în contradictoriu cu acelaşi părţi, asupra valabilităţii biletului la ordin contestat, pe care l-a menţinut. În privinţa excepţiei privind lipsa calităţii procesuale pasive, intimata susţine că nu are personalitatea juridică şi ca atare nu poate fi parte în raportul juridic de drept procesual dedus judecăţii. Totodată, apreciază că motivele invocate de către contestatoare nu pot forma obiect de discuţie în cadrul unei contestaţii la executare ci numai într-o acţiune de opoziţie cambială, conform Legii nr.58/1934, considerând ca inadmisibilă acţiunea în forma promovată de aceasta. De asemenea, intimata a cerut pe calea aceleaşi întâmpinări, introducerea în cauză a societăţii TA-P. C. Braşov, în favoarea căreia a fost emis biletul la ordin contestat.

În drept, s-au invocat dispoziţiile Legii 58/1934 ; art.163, 399 şi urm. C.pr.civilă ; OUG 99/2006.

Intimata SC TA- P. C. Braşov, fiind citată, nu a trimis reprezentant în instanţă, nu a depus întâmpinare şi nici nu a expus poziţia sa relativ la cele solicitate de către partea contestatoare.

În privinţa cadrului procesual este de menţionat că la termenul de judecată din 11 iunie 2009, instanţa a pus în discuţia părţilor, excepţiile invocate de către intimata SC M. B. SA . Reprezentantul mandatat al contestatoarei a susţinut că solicită extinderea cadrului procesual prin chemarea în judecată şi a unităţii cu personalitate juridică pe seama intimatei chemate în judecată, dar o astfel de cerere scrisă nu a mai fost depusă şi nici nu a mai fost susţinută, conform precizărilor mandatarului societăţii contestatoare, consemnate în încheierea de şedinţă din 8 octombrie 2009- fila 93 dosar.

Ca atare, în virtutea principiului disponibilităţii, cauza urmează a fi soluţionată în cadrul procesual determinat de partea contestatoare potrivit cererii introductive.

Prin urmare, din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, instanţa reţine următoarele :

Potrivit copiei de la fila 12 dosar, la data de 11 august 2008, societatea contestatoare

SC F.  S. SRL Mediaş a emis un bilet la ordin pentru suma de 32.370,99 lei, cu scadenţă la data de 06.11.2008, în favoarea societăţii TA-P. C. SRL Braşov. Titlul menţionat poartă semnătura şi sigiliul societăţii emitente. Acest bilet la ordin a fost transmis , prin gir, de către societatea beneficiară, Băncii M. B. SA – sucursala Braşov în contul unui credit restant. Pe baza acestui titlu, societatea intimată M. B. – suc. Braşov a procedat la învestirea  cu formulă executorie şi executarea  lui pe cale silită în forma popririi asupra conturilor contestatoarei, terţii popriţi R. B. - suc. Mediaş şi U.  Ţ.  - suc. Mediaş, efectuând plata sumei de  32.091,67 lei  - fila 58 dosar , respectiv a sumei de 11,85 lei- conform adresei de la fila 49 dosar, diferenţa de 4.004,27 lei, fiind încasată de la contestatoare , potrivit procesului-verbal de la fila 61 dosar. Executarea silită

 s-a derulat prin intermediul executorului judecătoresc T. O.-N. , procedura încetând la data de 17.04.2009 conform procesului-verbal de la fila 62 dosar, prin realizarea integrală a creanţei urmărite.

Aşadar, la data când contestatoarea a sesizat instanţa, suma era deja încasată şi realizată distribuirea ei către creditori, potrivit procesului-verbal de la fila 61 dosar , şi întrucât distribuirea sumei nu a fost contestată a fost eliberat procesul-verbal la care am făcut referire privind încetarea executării silite prin realizarea creanţei.

Prin cererea promovată, contestatoarea a cerut anularea biletului la ordin menţionat şi care a constituit titlul pe baza căruia s-a procedat la executarea sa silită, aducând în discuţie lipsa unui raport juridic fundamental , de obligare, între ea şi societatea beneficiară TA-P. C. SRL Braşov , pe de o parte, şi între ea şi M. B. - suc. Braşov , pe de altă parte.

Totodată a mai învederat faptul că biletul la ordin este semnat de către un fals mandatar, nefiind cea a administratorului împuternicit al firmei.

Cererea contestatoarei în modalitatea în care a fost formulată se supune procedurii speciale prevăzute de art.62-63 Legea 58/1934, a opoziţiei la executare, iar în ceea ce priveşte capătul de cerere al întoarcerii executării el este unul accesoriu derivând din modul în care va fi soluţionat cel dintâi .

Aşa fiind, acţiunea contestatoarei întruneşte condiţiile de admisibilitate ale unei cereri prin care în mod legal pot fi contestate titlurile de genul biletului la ordin ,a cărui valabilitate, în cazul în speţă , este negată de însăşi persoana care l-a emis. Context în care, excepţia invocată de către intimata M.B. , a inadmisibilităţii acţiunii,  apare ca neîntemeiată urmând a fi respinsă. În ceea ce priveşte autoritatea lucrului judecat, instanţa apreciază că nu sunt date elementele prev.de art.1201 C.civil, urmând ca de asemenea, în baza art.166 C.pr.civilă, să fie respinsă. Este adevărat că în dosarul  cu nr.x/257/2009 al Judecătoriei Mediaş, a fost purtat un alt proces între aceleaşi părţi şi că prin sentinţa civilă x/26.03.2009 a fost pronunţată o soluţie care a devenit irevocabilă prin nerecurare. Dar, obiect al cauzei respective l-a constituit verificarea legalităţii actelor de executare îndeplinite în dosarul execuţional nr.7/2009 şi nicidecum anularea biletului la ordin pus în executare. Este adevărat că în cuprinsul considerentelor hotărârii se fac referiri incidentale la valoarea de titlu a biletului la ordin respectiv , dar aceasta ca şi un răspuns la apărările contestatoarei şi nu ca o motivaţiei a deciziei de menţinere sau infirmare a lui ca titlu de valoare, lipsind o astfel de menţiune în cuprinsul dispozitivului hotărârii. Nefiind dată şi condiţia identităţii de obiect nu sunt întrunite condiţiile pentru a opera autoritatea lucrului judecat, urmând ca pe acest considerent să fie respinsă şi excepţia invocată în acest sens de către intimata M. B. În ceea ce priveşte , lipsa calităţii procesuale pasive invocată de aceeaşi intimată, instanţa reţine că , fiind o unitate operaţională prin care s-au derulat operaţiuni de decontare, având sediu şi cont propriu, înseamnă că potrivit art. 454 C. pr.civilă rap.la art.87 pct.2 C.pr.civilă, are calitatea de reprezentant legal al persoanei juridice de drept privat pe seama căreia a acţionat şi ca atare are exerciţiul drepturilor şi obligaţilor procesuale ale părţii pe care o reprezintă. Considerente pentru care şi această excepţie va fi respinsă.

Pe fondul pricinii , contestatoarea a susţinut cererea de anulare a biletului la ordin în primul rând pe motivul  inexistenţei  raportului juridic comercial cu părţile intimate.

Acest motiv se circumscrie unei excepţii calificată de doctrină ca fiind una personală , subiectivă, absolută sau relativă, după cum este opusă oricărui posesor al titlului contestat sau unui anumit posesor .

Potrivit art. 63 alin.2 din Legea 58/1934 , excepţiile personale vor trebui să fie de grabnică soluţiune şi întotdeauna întemeiate pe o probă scrisă. Totodată potrivit art.12 alin.1 din acelaşi act normativ , dacă „ o cambie , necompletată la emitere, a fost completată fără a se ţine seama de înţelegerile intervenite, neobservarea acestor înţelegeri nu va putea fi opusă posesorului afară numai dacă acesta a dobândit cambia cu rea-credinţă sau dacă a săvârşit o greşeală gravă în dobândirea  ei. Posesorul biletului la ordin, titlu căruia îi sunt aplicabile prin analogie dispoziţiile de la cambie conform art. 106 din Legea 58/1934, în cauza de faţă este societatea bancară M. B. SA – suc. Braşov , iar contestatoarea nu a reuşit să facă vreo dovadă în sensul că aceasta a dobândit cu rea-credinţă titlul pus în executare, nici a culpei grave în dobândirea biletului la ordin. Buna-credinţă este prezumată totdeauna şi primează în faţa unor acuzaţii de rea-credinţă care trebuie a fi dovedite de cel care le invocă. Mai mult , potrivit art.63 alin.2 citat mai sus, excepţiile personale trebuie întotdeauna sprijinite de probe scrise ceea ce în cauza de faţă nu s-a întâmplat. Însăşi contestatoarea recunoaşte că biletul la ordin în discuţie a fost remis societăţii intimate TA-P. C. SRL Braşov, ca şi o garanţie , fără a antama însă conţinutul acestei garanţii motivat de faptul schimbărilor intervenite în conducerea actualei societăţi şi care nu ar avea cunoştinţă despre condiţiile acestei garanţii. Prin urmare, la baza emiterii biletului la ordin a existat un raport fundamental între emitent şi beneficiar, iar necunoaşterea conţinutului acestuia de către actuala conducere nu înseamnă că el nu a existat , atâta timp cât relaţiile între cele două firme nu sunt negate în mod desăvârşit. Iar, faptul că biletul la ordin ar fi fost completat de către beneficiar nu este un motiv de nulitate pentru că potrivit Normelor nr.6/1994 emise de Banca Naţională a României, primitorul unui titlu în alb cât şi oricare dintre posesorii succesivi ai acestuia au dreptul de a completa instrumentul de plată cu menţiunile corespunzătoare înţelegerilor care au avut loc anterior între semnatarii titlului, ceea ce înseamnă că dreptul de completare trece de la un posesor la altul o dată cu predarea biletului la ordin ( art.70-72 din norme). Aşadar, beneficiarul a avut dreptul legal să-l completeze şi prin menţiunea existentă că suma precizată reprezintă contravaloare marfă din factura 12412 înseamnă că ea corespunde înţelegerii avute de părţi în privinţa acestei livrări de produse şi care confirmă existenţa unui raport comercial. În ceea ce priveşte aserţiunea contestatoarei/debitoare asupra nevalabilităţii titlului de credit  prin faptul lipsei calităţii de reprezentant legal al celui care a semnat biletul la ordin, nu a compărut o probă scrisă în acest sens. Refuzul trasului nu constituie  o probă în acest sens, întrucât există o diferenţă între lipsa calităţii de reprezentant legal al celui care a semnat biletul la ordin, la data semnării, şi persoana care are specimen  de semnătură la bancă, în momentul în care biletul la  ordin este prezentat spre a fi încasat. După cum s-a constatat în practica de zi cu zi, mai nou, pentru a se eschiva de la plata unor astfel de titluri de credit, cei care le-au emis obişnuiesc să retragă acelor persoane care le-au semnat, dreptul de semnătură din bancă, delegând pe altele să aibă specimen de semnătură, tocmai pentru ca plata să nu fie onorată or, să intervină cu alte metode de acest fel. Astfel de practici contravin unor principii fundamentale ale relaţiilor comerciale din orice economie, pentru că aceste titluri de credit sunt adevărate titluri comerciale de valoare care încorporează în ele însele dreptul  posesorului de a încasa suma respectivă, în mod necondiţionat.

În speţă, deşi contestatoarea susţine că semnătura existentă pe biletul la ordin a cărui validitate este contestată, nu este a reprezentantului său legal, nu aduce nici o lămurire în edificare asupra justeţei acestei aserţiuni, respectiv persoana care în mod legal ar fi reprezentant firma la acea dată şi contestând semnătura să se înscrie în fals. Dimpotrivă, într-o totală contradicţie cu ceea ce ar fi trebuit să probeze în situaţia în care, într-adevăr biletul la ordin ar fi fost semnat de către un fals reprezentant, omite cu bună-ştiinţă să identifice persoana care l-a semnat din moment ce se afirmă că totuşi biletul la ordin poartă ştampila firmei. Simpla modificare de statut , atestată de înscrisul de la fila 9 dosar, nu înseamnă că în mod implicit dreptul de reprezentare al firmei a trecut la noul administrator, câtă vreme din înscrisul depus nu rezultă şi atribuţiile acestuia şi că acest drept, de reprezentare, ar fi fost  unul exclusiv numai pentru noul reprezentant.

Conclusiv, având în vedere considerentele de fapt şi de drept enunţate, cererea contestatoarei privind anularea biletului la ordin se dovedeşte neîntemeiată, urmând ca în temeiul art. 63 din Legea 58/1934 să fie respinsă , titlul de credit atacat urmând să fie menţinut ,fapt ce atrage în mod corelativ respingerea şi a capătului de cerere privind întoarcerea executării silite, soluţie ce potrivit art. 62 alin.3 din Legea 58/1934, se supune căii de atac a apelului în termenul de 15 zile de la pronunţare, prevăzut de lege.

În cauză, mandatarul părţii contestatoare împuternicit cu procură avocaţială a formulat cerere de reexaminare împotriva amenzii judiciare ce i-a fost aplicată prin încheierea din data de 20 august 2009.  Cererea  a fost depusă în data de 9 octombrie 2009 în condiţiile în care, procedura de comunicare a încheierii de sancţionare a fost îndeplinită la data de 28.08.2009, de la care curge termenul legal al reexaminării de 15 zile prev. de art. 108 ind.5 C.pr.civilă. Aşadar , se constată că în raport cu data comunicării încheierii se constată că cererea de reexaminare este nu numai tardivă fiind depusă peste termenul legal de 15 zile , dar mai mult, ea se dovedeşte şi neîntemeiată pentru că nu s-a depus nici un document justificativ , în sensul celor susţinute şi a motivelor arătate în cerere. Considerente pentru care , în temeiul art. 108 ind.5 C.pr.civilă , urmează să fie respinsă şi cererea de reexaminare formulată în cauză.