Carte funciară.Calitate procesuală activă.

Prin sentinţa civilă  nr. 1010/29.01.2009, pronunţată  în dosarul  nr. 11325/180/2008 al Judecătoriei  Bacău, s-a admis  excepţia  lipsei calităţii  procesuale  active  şi s-a respins  acţiunea formulată  de petenta G.Ş.H. în contradictoriu  cu  intimata SC S. SA şi OCPI Bacău, ca fiind formulată de o persoană  lipsită  de calitate procesuală  activă.

Pentru a pronunţa această  sentinţă, instanţa de fond  a  reţinut că, petenta  a formulat  apel la încheierea de  carte funciară  nr. 10904/12.06.2000, încheiere prin  care s-a admis  cererea intimatei  cu privire  la intabularea  dreptului de proprietate  asupra  suprafeţei  de 30000, 0073 mp şi  construcţii, imobil înscris în Cartea Funciară nr. 130/N/ cu  nr. cadastral 11. S-a arătat că, la  23.10.2008 s-a depus  la dosar completare la acţiune  prin care s-a solicitat  introducerea în cauză a  comunei Hemeiuşi – prin Primar şi de asemenea  introducerea în cauză  a Consiliului Local Hemeiuşi, cerere pe care  instanţa de fond a respins-o ca inadmisibilă, reţinând  prin  încheierea de şedinţă  din 27.11.2008, că este  inadmisibil ca reclamanta să  introducă  în cauză  alţi  reclamanţi, încălcându-se  astfel  principiul disponibilităţii. Având  în vedere şi  dispoziţiile art. 12  legea 213/1998  şi art.64 Cod procedură civilă, instanţa a respins  cererea de  completare.

Privitor la cererea de  intervenţie  principală formulată  de Comuna Hemeiuşi, instanţa a admis  raportat la această  cerere excepţia lipsei  calităţii  de reprezentant a consilierului juridic şi a anulat, în  consecinţă, această cerere. Excepţia  inadmisibilităţii acţiunii invocată  de petentă  a fost  respinsă  de  instanţă, iar  privitor  la excepţia  lipsei calităţii procesuale  active  a petentei, instanţa a arătat, prin sentinţa contestată că, în materia  plângerii  împotriva încheierii  de carte funciară,  sfera persoanelor care  ar pute  să introducă  plângerea este  identică  cu cea a persoanelor  interesate potrivit  menţiunilor  de carte funciară. Împrejurarea că  prin sentinţa civilă  nr. 3437/16.04.2008  s-a admis  excepţia lipsei calităţii procesuale  active a reclamantei, în acţiunea în revendicare, nu înseamnă automat  că  petenta nu are calitate procesuală  activă şi  în prezenta cauză, sfera  persoanelor  ce pot  formula  acţiune  în revendicare  nefiind  identică  cu cea a persoanelor  care pot  formula  plângere împotriva încheierii,  argumentul  invocat  de  intimată  în susţinerea excepţiei fiind  înlăturat.

Instanţa  a arătat  însă  că  excepţia  lipsei calităţii procesuale  active  este  totuşi  incidentă, deoarece  petenta nu a avut  niciodată  înscris  dreptul de proprietate asupra  imobilului în discuţie, în  Cartea Funciară,  singura persoană  care şi-a  înscris  acest drept  fiind  societatea intimată. Intimata şi-a înscris  dreptul  de proprietate în cartea  funciară  prin  încheierea din 10904/12.06.2000, în baza certificatului  de atestare a dreptului de proprietate seria mo nr. 0888.

A arătat instanţă că, prin HG nr. 1371/2001, s-a atestat apartenenţa la domeniul public al Judeţului Bacău, a bunurilor  din anexele 1-88, anexa 40  menţinându-se bunurile  aflate în domeniul  public  al comunei  Hemeiuşi.

Prin HCL Hemeiuşi nr. 19/2000 s-a stabilit  că  aparţine domeniului privat  public  al comunei, internatul vechi  şi clubul de elevi iar, ulterior, prin  Protocolul nr. 6793/2000 s-a realizat  predarea-primirea bunurilor  imobile din  domeniul  public  de interes local în care îşi  desfăşoară  activitatea Grupul Şcolar Agricol şi s-a stabilit  că  Inspectoratul Şcolar  asigură  administrarea şi funcţionarea unităţii de învăţământ. Potrivit  art. 166  alin.4/1  Legea nr. 84/1994, terenurile  şi  grădiniţele  în care-şi  desfăşoară  activitatea unităţile  de învăţământ  sunt  în  administrarea  consiliilor locale. Ca urmare, instanţa a reţinut  că cel  care ar  justifica  un interes şi ar  putea avea calitatea procesuală activă  ar fi  Consiliul Local Hemeiuşi sau Inspectoratul Şcolar.

Cum petenta nu a făcut  dovada unei  delegării  exprese  din partea Consiliului Local, în ceea ce priveşte  dreptul de  administrare, instanţa a reţinut  că  petenta e lipsită  de  calitatea procesuală activă.

Privitor  la cheltuielile  de judecată  solicitate de SC S. SA, instanţa a reţinut  că  nu a fost investită  prin întâmpinare sau  printr-o  altă cerere cu acest capăt  accesoriu şi, ca urmare, nu-l  va analiza întrucât s-ar încălca principiul contradictorialităţii.

Împotriva acestei  sentinţe a declarat  apel,  în termen legal, petenta G.Ş.H. precum  şi  apelanta SC S. SA şi  apelanta intervenientă  Comuna Hemeiuşi, prin primar.

În susţinerea  apelului său, apelanta-petentă  a arătat că  instanţa de fond, în mod greşit  a admis  excepţia lipsei calităţii procesuale  active  s-au  încălcat dispoziţiile  Legii 231/1998, respectiv  dispoziţiile  art. 12  alin. 4 . În  speţă este  vorba de un  bun proprietate publică şi persoana juridică ce are în administrare acest  bun este  petenta. Din  actele şi lucrările  depuse rezultă  că  cel  care are  în administrare bunurile este  tocmai G.Ş.H. şi ca urmare,  calitatea procesuală  activă  a fost  justificată.

Privitor, la criticile  aduse  sentinţei  sub aspectul reţinerii  faptului  că nu s-a făcut  dovada delegării exprese din partea Consiliului Local al Comunei Hemeiuşi, apelanta a arătat că  nu avea nevoie  de o  asemenea delegare expresă  deoarece  dispoziţiile art. 12 alin.4 Legea 213/1998 consacră un mandat legal, apelantei-petente fiindu-i  recunoscut, în calitate de  titulară  a dreptului  de  administrare, dreptul  de a sta în  justiţie în nume  propriu.

În susţinerea apelului s-au depus  înscrisuri HCL  nr. 14/2001, Protocolul nr. 2126/2000, memoriu tehnic şi  schiţe  anexe, anexa 2 privind  identificarea imobilelor şi anexa 3  privind terenurile.

Apelanta – intervenientă  comuna Hemeiuşi a formulat  apel  criticând încheierea prin  care s-a  respins  cererea de intervenţie  şi  totodată  şi sentinţa apelată  în cauză.

A susţinut  apelanta intervenientă  că  instanţa de  fond  a reţinut  împrejurarea că  nu s-a făcut dovada delegării  exprese din partea Consiliului Local şi soluţia de  admitere a excepţiei  lipsei calităţii procesuale  active a petentei  a fost  de asemenea greşit  dispusă.

 Considerentele pentru care apelanta – intervenientă  a criticat sentinţa în raport  de capetele  mai sus  invocate au  fost  aceleaşi  ca cele  invocate  de  apelanta-petentă G.Ş.H.. Cu privire  la soluţia  de respingere a cererii  de  intervenţie, apelanta a arătat  că instanţa de  fond  a ignorat  dispoziţiile art. 21, 62 alin.1 şi  art. 77  Legea 215/2001.

În ceea ce priveşte  apelul  formulat  de intimata  SC S. SA, apelanta a înţeles  să critice  soluţia  instanţei  de fond  sub aspectul  soluţionării  cererii  de  cheltuieli de judecată formulată  de  apelanta intimată  la fond, arătând  că  a depus la  dosar dovada efectuării  acestor  cheltuieli de judecată şi instanţa, în mod  greşit, nu s-a pronunţat  asupra lor deşi, la momentul  deliberării  chitanţele  erau  depuse  la dosar. Cât priveşte susţinerile  instanţei  legate de  încălcarea principiului contradictorialităţi, apelanta a arătat că  acestea nu sunt  întemeiate  deoarece cheltuielile  se dau, conform  art. 274 alin.1  Cod procedură  civilă, la  cererea părţii nefiind  necesar  a se  depune concluzii strict  pe capătul  de cerere acesoriu.

În apel nu s-au  formulat  întâmpinări raportat  la apelurile  declarate de cele trei  părţi.

Analizând motivele de apel invocate de cei trei apelanţi, tribunalul reţine:

În ceea ce priveşte apelul declarat de intervienienta  Comuna Hemeiuşi reprezentată prin primar, tribunalul reţine  că  apelatei i s-a pus  în vedere  să timbreze  apelul  cu 4 lei  taxă de timbru  şi taxă judiciară  de 0,15 lei, astfel  cum este  indicat  şi în  procesul verbal de comunicare  a procedurii  de citare (fila 47  dosar apel) însă  în  ciuda  acestui  fapt, apelanta intervenientă  nu a  timbrat  apelul  până  la termenul  din 14.12.2009, astfel  încât tribunalul  a invocat  excepţia  netimbrării, excepţie incidentă în raport  de  dispoziţiile  art. 20  alin.3  Legea  146/1997 astfel  încât  instanţa va anula  apelul  intervenientei  ca netimbrat.

În ceea ce priveşte  apelul  declarat  de apelanta  G.Ş.H., tribunalul reţine  că  acesta este  nefondat  deoarece  potrivit  sucesiunii  înscrisurilor  depuse  la dosar rezultă  că, prin Protocolul  privind  aplicarea prevederilor  OUG nr. 30/2000, înregistrat  sub nr.6793/06.12.2000 la Inspectoratul  Şcolar al Judeţului Bacău şi sub  nr. 2126/05.12.2000 la  Consiliul Local Hemeiuşi, s-au  predat  în administrarea Inspectoratului  Şcolar bunurile imobile  în care-şi deşfăşoară  activitatea  G.Ş.A. Hemeiuşi.

De asemenea, ulterior  prin H.C.L nr. 14/26.03.2001  s-au  preluat imobilele de la Inspectoratul Şcolar către  Consiliul Local al comunei Hemeiuşi.

Aşadar, în mod corect, instanţa de fond  a reţinut  că cei care au calitatea procesuală  activă  în cauză, în considerarea sus-menţionatelor acte, sunt  Consiliul Local al comunei  Hemeiuşi – în raport  de HCL nr. 14/2001 şi Inspectoratul Şcolar  în raport  de Protocolul nr. 2126/2000.

Ca urmare, susţinerile  apelantei  în  sensul  că  apelanta-petentă  are calitate procesuală activă  sunt  nefondate deoarece  petenta nu a făcut  dovada  dreptului  de administrarea pe care îl invocă. Rezultă din aneza 2  la Protocol  că  imobilele  în care funcţionează Grupul Şcolar sunt  transmise  în administrarea  Consiliului Local  Hemeiuşi şi ca  proprietar  al  bunurilor  se  indică Inspectoratul Şcolar Judeţean Bacău (fila 10 dosar apel).

Dispoziţiile art. 12  alin.3 şi 4 Legea 213/1998 nu acoperă  ipoteza în speţă deoarece  petenta  Grup Şcolar  Hemeiuşi nu a făcut  dovada nici  a dreptului  de  administrarea şi nici  a dreptului  de proprietate.

Din aceste  considerente  nici  criticile  legate de  împrejurarea că  nu s-a făcut  dovada  mandatului de reprezentare nu sunt  întemeiate deoarece  art. 12  alin.3 şi 4  Legea 213/1998  reglementează  persoana  care are calitatea procesuală  în litigiu legate de  administrare, pe de o parte, şi în  litigiile  legate de  dreptul  de proprietate, pe de altă  parte, dar  aceste  dispoziţii nu sunt  aplicabile  apelantei care nu a făcut  dovada dreptului de proprietate  şi nici  dovada  dreptului  de administrare, în persoana  sa.

Tocmai  de aceea, instanţa de fond  a arătat  că era  nevoie  de un mandat  de  reprezentare  fie din partea Consiliului Local  Hemeiuşi, fie  din partea Inspectoratului Şcolar.

În consecinţă,  văzând  dispoziţiile art. 296  Cod procedură  civilă,  tribunalul  va respinge  apelul petentei, ca nefondat.

În  ceea ce priveşte  apelul  declarat  de  intimata  SC S. SA Hemeiuşi, tribunalul  reţine  că  acesta vizează  soluţionarea cererii  de  cheltuieli de judecată formulată  de intimată la  fondul  cauzei.

 S-a susţinut  de această  apelantă  că  deşi  a solicitat  cheltuieli  de judecată  instanţa nu le-a acordat,  în  condiţiile în care dovezile  legate  de aceste cheltuieli  se aflau  la dosar la momentul  la care  instanţa a deliberat  asupra pricinii.

 Analizând apelul  intimatei, tribunalul  reţine  că, din cuprinsul  încheierii  de dezbaterii din  22.01.2009, când s-au  declarat  dezbaterile  închise  şi s-a amânat  pronunţarea pentru 29.01.2009, nu rezultă  că  s-au  solicitat  cheltuieli  de judecată.

Este adevărat  că, ulterior încheierii  dezbaterilor şi anterior pronunţării, la 27.01.2009, s-au  depus  la  dosar, concluzii scrise  de către  apelanta intimată prin care s-au  solicitat  şi  cheltuieli  de judecată  (fila 138 dosar fond), însă  acestea au fost  cerute  ulterior închiderii dezbaterilor şi astfel  cum a  arătat  şi instanţa de fond  ele  nu puteau  fi  acordate întrucât  nu au  fost  obiect de dezbaterii contradictorii  dintre  părţi, acordarea lor  însemnând  încălcarea principiului  contradictorialităţii. Relevant sub  acest aspect este momentul  închiderii dezbaterilor, care a fost  la termenul  din 22.01.2009 şi  nu cel  al  deliberării -  astfel  cum susţine apelanta, toate  cererile  şi  dovezile  aferente  trebuind  depuse până la momentul  închiderii  dezbaterilor tocmai  ca părţile  să –şi  formuleze  apărări  sub toate  aspectele, inclusiv cu privire  la cererile de cheltuieli de judecată.

În consecinţă, văzând dispoziţiile art. 296  Cod procedură civilă, tribunalul  va respinge  şi acest apel ca nefondat.

Faţă de dispoziţiile  art. 274  alin.3 Cod procedură civilă, tribunalul  va obliga  apelanta-petentă  la plata sumei  de 750 lei cheltuieli de judecată, reprezentând  onorar avocat, prin reducerea onorariului de la  1500 lei  la  750 lei  având în vedere valoarea pricinii  şi munca apărătorului pe durata soluţionării  apelului. Raportat la  obiectul  pricinii şi la derularea apelului pe durat  a patru  termene  de judecată (dintre  care două  au fost  amânări  fără  discuţii, în 08.06.2009 – zi de sărbătoare legală şi 21.09.2009 -  zi în care s-a derulat protestul  magistraţilor  şi al treilea termen  apărătorul  nu s-a prezentat) tribunalul  reţine  că  suma de  750 lei  este  un cuantum  rezonabil  în ceea ce priveşte  cheltuielile de judecată  datorate cu titlu  de  onorar  avocat.

Domenii speta

Spete similare