Comercial: Insolvenţă. Confirmarea planului de reorganizare judiciară de către judecătorul sindic. Incidenţa dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

SENTINŢĂ

Deliberând asupra prezentei cereri:

Creditoarea GBI – Sucursala România a solicitat ridicarea suspendării prevăzute la art. 36 din Legea 85/2006 privind procedura insolvenţei cu privire la creanţa garantată de biletele la ordin girate de către societatea debitoare în favoarea sa şi valorificarea imediată, în cadrul procedurii.

În motivarea cererii, creditoarea a motivat că între SC GBI – Sucursala România şi SC UDL SRL, în calitate de împrumutat, persoanele fizice V.C.A. şi V.A., în calitate de giranţi, a fost încheiat contractul de credit nr. X/30.07.2008. Prin acest contract a acordat societăţii debitoare un credit în valoare de 1.500.000 ron pentru finanţarea activităţii curente.

De asemenea, între GBI – Sucursala România şi UDL SRL, în calitate de împrumutat, SC W COM SRL, VCA şi VA, în calitate de giranţi, a fost încheiat contractul de credit nr. X/13.11.2008. Prin acest contract a acordat societăţii debitoare un credit în valoare de 840.000 ron pentru finanţarea activităţii curente.

Obligaţia de rambursare a creditului a fost garantată de către SC UDL SRL şi cu instrumente de plată (bilete la ordin) emise în favoarea împrumutatului şi girate în favoarea băncii, garanţie reglementată de dispoziţiile art.13 din Anexa C.1b din ambele contracte de credit.

Potrivit dispoziţiilor art. 39 alin.1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cererea de ridicare a suspendării prevăzute la art. 36 din Legea 85/2006 privind procedura insolvenţei cu privire la creanţa sa şi valorificarea imediată, în cadrul procedurii poate fi formulată de „Creditorul titular al unei creanţe garantate cu ipotecă, gaj sau altă garanţie reală mobiliară ori drept de retenţie de orice fel”.

GBI – Sucursala România este titulara unei creanţe garantate de 1.705.648,26 lei, creanţă pe care o deţine împotriva societăţii SC UDL SRL. Întreaga această creanţă a fost înscrisă în tabelul creanţelor debitoarei în calitate de creanţă garantată.

În aceste condiţii creditoarea precizează că are calitatea şi vocaţia procesuală de a formula o cerere întemeiată pe dispoziţiile art. 39 alin.1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.

Creditoarea mai arată că girul este potrivit dispoziţiilor legale incidente (art. 13 şi urm. din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin) şi definiţiei reţinute de către literatura de specialitate, o modalitate de circulaţie cambială, fiind un instrument specific al transmiterii cambiei.

Potrivit dispoziţiilor art.16 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, „Girul transmite toate drepturile izvorâte din cambie. Dacă girul este în alb posesorul poate să-l completeze cu propriul său nume sau cu numele altei persoane; să gireze cambia din nou în alb sau în ordinul unei anume persoane; să predea cambia unui terţiu fără să completeze girul în alb şi fără s-o gireze”.

Aceste dispoziţii legale reglementează, aşa cum a reţinut de altfel şi literatura de specialitate: „efectul esenţial al girului” şi anume „efectul translativ al drepturilor izvorâte din cambie”. „Drepturile care se transmit sunt: dreptul asupra sumei din titlu şi în consecinţă dreptul de a prezenta cambia spre acceptare şi plată, de a o presta şi recurge la procedura executivă asupra debitorului şi la acţiunea în regres împotriva debitorilor de regres precum şi la dreptul de a transmite cambia prin gir sau de a o constitui în garanţie”.

În fine, se arată că, în calitate de creditor garantat sumele i se cuvin conform drepturilor născute din girarea titlurilor cambiale şi conform calităţii de creditor garantat prevăzute de tabelul creditorilor, că prin admiterea cererii se evită diminuarea garanţiei întrucât potrivit dispoziţiilor art. 41 alin.2 din Legea 85/2006 privind procedura insolvenţei se pot calcula dobânzi însă sumele încasate sunt în cuantum fix astfel încât calcularea de dobânzi duce la diminuarea garanţiei în realitatea ei şi va duce şi la împovărarea debitorului iniţial.

În dovedirea cererii s-au depus în xerocopie: comunicarea nr. 177/14.10.2009, proces verbal încheiat la data de 14.10.2009 în dosar execuţional nr. 177/2009, contractele de credit nr. 3891/2008 şi nr. 4207/13.11.2008, extrase de cont, tabel preliminar al creanţelor.

Administratorul judiciar al SC UDL SRL arată cu privire la cererea GBI de ridicare a suspendării prevăzute de ar. 36 din Legea 85/2006 privind procedura insolvenţei, că biletele la ordin sunt instrumente de plată supuse prevederilor legii cambiei şi biletului la ordin neputând fi considerate garanţii reale a plăţii creanţelor debitoarei şi întrucât nu este îndeplinită cerinţa art. 39 din legea insolvenţei care stipulează în mod limitativ pentru care tip de garanţii imobiliare şi mobiliare se poate solicita ridicarea suspendării acţiunilor judiciare şi extrajudiciare împotriva bunurilor debitoarei, respectiv ipotecii, gaj sau orice garanţie reală mobiliară, consideră cererea GBI ca fiind inadmisibilă.

Prin Raportul întocmit la data de 211.01.2010 administratorul judiciar a mai solicitat în vederea derulării Planului de reorganizare propus de debitoare, confirmarea acestuia.

Prin sentinţa nr. X/2010 pronunţată de Tribunalul Buzău, s-a respins cererea formulată de creditoarea GBI – Sucursala România, confirmându-se planul de reorganizare a activităţii debitorului , admis prin încheierea din 15.12.2009.

Analizând cererea creditoarei GBI – Sucursala România prin care solicită ridicarea suspendării prevăzute de art. 36 din Legea 85/2006 cu privire la creanţa sa garantată de biletele la ordin girate de debitoare şi valorificarea imediată în cadrul procedurii insolvenţei, judecătorul sindic constată că dispoziţiile art. 39 din Legea nr. 85/2006 sunt inaplicabile în situaţia dedusă judecăţii întrucât titlurile de valoare la care creditoarea face referire sunt instrumente de plată transmise prin gir şi nicidecum obiectul vreunei garanţii reale mobiliare, aşa cum se afirmă de către acesta.

Efectul de garanţie al girului instituit de art.17 din Legea 58/1954, a cărui eficienţă este condiţionată de insuficienţa disponibilului bănesc al emitentului biletului la ordin (în speţă cu totul altul decât debitoarea supusă procedurii insolvenţei), are semnificaţia juridică a reînvierii obligaţiei dintre girant şi giratar.

Urmare acestui fapt, răspundea civilă a girantului renaşte în aceleaşi condiţii în care subzistă anterior intervenirii girului, girantul redevenind creditor al girantului ce va răspunde faţă de acesta în condiţiile art. 1718 Cod civil.

Cererea creditoarei GBI – Sucursala România este nefondată şi în raport de art.6 pct.4 din Planul de reorganizare privind tratamentul preferenţial al creanţelor garantate în conformitate cu care plata se face lunar, aceasta fiind singura modalitate de valorificare a instrumentelor de plată pentru care se solicită ridicarea suspendării.

Astfel, premisele ridicării suspendării instituite de art. 39 alin.1 din Legea 85/2006 nu sunt întrunite, având în vedere că nu există un obiect al garanţiei individualizat.

Faţă de considerentele expuse, s-a respins cererea creditoarei GBI – Sucursala România.

Referitor la solicitarea administratorului judiciar privind confirmarea Planului de reorganizare a activităţii debitoarei SC UDL SRL, judecătorul sindic a reţinut că prin încheierea din 15.12.2009 pronunţată în cauză, a fost admis în condiţiile art. 98 din Legea 85/2006 privind procedura insolvenţei acest plan, prin aceeaşi încheiere dispunându-se convocarea adunării creditorilor în vederea supunerii acestuia la vot şi a convocării şedinţei de votare a planului.

Ca urmare a faptului că încheierea din 15.12.2009 a rămas irevocabilă, au fost îndeplinite dispoziţiile instanţei iar în temeiul art. 101 din Legea 85/2006 s-a solicitat confirmarea de către judecătorul sindic a planului de reorganizare.

În acest sens la dosarul cauzei au fost depuse de către administratorul judiciar raportul lunar privind modalitatea de îndeplinire a atribuţiilor, planul de reorganizare fiind acceptat de către adunarea creditorilor în condiţiile art. 100 din Legea 85/2006.

Aşa fiind, instanţa a verificat doar îndeplinirea cerinţelor de legalitate şi anume întrunirea în mod cumulativ a condiţiilor art. 101 lit. A,B,C din lege, constatându-se că au acceptat planul, creditorii ce deţin creanţe împotriva debitorului.

În consecinţă, în temeiul considerentelor de fapt şi de drept expuse, tribunalul a confirmat planul de reorganizare, în această fază procesuală fiind exclusă posibilitatea ca judecătorul sindic să mai analizeze conţinutul planului de reorganizare deja confirmat printr-o încheiere irevocabilă, creditorii exprimându-şi punctul de vedere prin votul lor care este decisiv, instanţa de judecată prin judecătorul sindic nefăcând altceva decât să ia act de voinţa acestor creditori.

S-a dispus aplicarea dispoziţiilor art. 103 – 106 din Secţiunea a 6-a – Reorganizare a Legii 85/2006.

1

Domenii speta

Spete similare