Ridicarea controlului judiciar formulată de petent-inculpat in dosarul având ca obiect furt calificat

Pe rol fiind soluţionarea cererii de ridicare a controlului judiciar formulată de petentul-inculpat, IFA.

La apelul nominal făcut în cauză  se prezintă  petentul-inculpat  IFA  asistat de  avocat din oficiu BT.

Procedura de citare cu petentul este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care :

Petentul  inculpat  IFA, depune  la dosar  o cerere de schimbare a măsurii controlului judiciar, precizând că solicită să-i fie ridicată obligaţia de a nu părăsi ţara.

Se procedează la ascultarea inculpatului care arată  că  soţia  sa,  IA, se află  arestată în Germania şi doreşte  să-i facă o vizită. În acest  sens, depune  la dosar  copia  certificatului de căsătorie. Totodată, arată că  există o firmă de transport intern  şi internaţional  care, în situaţia  ridicării controlului judiciar, l-ar  angaja  pentru a efectua  transporturi în străinătate.  Precizează că îşi asumă răspunderea de a se prezenta la fiecare termen de judecată. Solicită instanţei să i se încuviinţeze să părăsească ţara chiar şi pentru 2-3 zile pentru a-şi putea vedea soţia.

Întrebate  fiind, părţile arată că nu au alte  cereri de formulat.

Nefiind alte cereri instanţa acordă cuvântul în dezbateri asupra cererii de ridicare parţială a control judiciar.

Reprezentantul Parchetului, având cuvântul în fond, solicită respingerea cererii formulate  de inculpat, apreciind  că  inculpatul  nu a făcut  dovada  că deţine  un atestat  pentru  efectuarea  de  transporturi  interne şi internaţionale. În ce priveşte  solicitarea potrivit căreia  inculpatul doreşte să-şi viziteze  soţia aflată în stare  de detenţie  în străinătate,  nu o apreciază ca fiind  în  măsură să  ducă la admiterea cererii.

Apărătoarea petentului-inculpat, având cuvântul în fond, solicită admiterea cererii şi ridicarea măsurii controlului judiciar.

Petentul-inculpat IFA, având ultimul cuvânt solicită să fie lăsat să plece din ţară chiar şi pentru câteva zile.

INSTANŢA

Deliberând constată că:

Prin cererea  depusă la dosar  de către  inculpatul  IFA, în dosarul penal 403/186/2012 arestat preventiv la data de 17.I.2009 şi eliberat provizoriu sub control judiciar la data de 26.04.2012 de către Tribunalul BN, s-a  solicitat ridicarea măsurii controlului judiciar.

În motivarea cererii a arătat că doreşte să plece la muncă în străinătate în acelaşi loc unde a muncit şi înainte de a fi arestat. A menţionat că soţia sa este arestată în Germania şi vrea să meargă la ea să o vadă şi să-i ducă şi fetiţa în vârstă de 6 ani. Arată că îşi asumă răspunderea de a se prezenta la fiecare termen de judecată.

Instanţa, examinând cererea formulată de petent prin prisma motivelor invocate de acesta şi a dispoziţiilor legale, reţine următoarele:

Prin Decizia Penală nr. 97/R/2012 pronunţată de către Tribunalul BN în dosarul nr. 403/186/2012/a2, s-a admis recursul declarat de inculpatul IFA împotriva Încheierii penale din data de 20 aprilie 2012 pronunţată de Judecătoria Beclean în dosarul penal nr. 403/186/2012/a5, s-a casat încheierea atacată şi rejudecând:

În baza art. 160/8a alin. 2 Cod procedură penală s-a admis cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul IFA, trimis în judecată în dosarul nr. 403/186/2012 al Judecătoriei Beclean.

S-a dispus, conform art. 160/2 alin. 3 Cod procedură penală, ca pe timpul liberării provizorii inculpatul să respecte următoarele obligaţii:

-să nu depăşească limita teritorială fixată, respectiv judeţul Bistriţa-Năsăud, decât cu încuviinţarea instanţei;

-să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea, respectiv la Secţia Rurală de Poliţie Petru Rareş, conform programului de supraveghere ce va fi întocmit sau ori de câte ori va fi chemat;

-să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;

-să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei care a dispus măsura;

-să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme.

Conform art. 160/2 alin. 3/2 Cod procedură penală, s-a atras atenţia inculpatului că în caz de încălcare cu rea credinţă a obligaţiilor care îi revin se va lua în privinţa sa măsura arestării preventive.

Conform art. 160/2 alin. 4 raportat la art. 145 alin. 2/1 Cod procedură penală s-a dispus comunicarea deciziei la organele şi instituţiile menţionate de acest text de lege.

S-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului dacă nu este arestat în altă cauză.

Pentru a decide astfel, instanţa de recurs a statuat în mod definitiv că faţă de momentul procesual la care s-a formulat cererea de liberarea provizorie sub control judiciar, menţinerea stării de arestare preventivă a inculpatului, în condiţiile legii, nu se mai justifică, având în vedere durata procedurilor judiciare şi conceptul de „termen rezonabil”.

Prin prezenta cerere, inculpatul IFA a solicitat ridicarea parţială a controlului judiciar  în sensul de a se ridica îndatorirea impusă inculpatului de a nu părăsi ţara, îndatorire care se regăseşte în conţinutul uneia din obligaţiile ce compun controlul judiciar instituit prin Decizia Decizia Penală nr. 94/R/2012 conform art. 160/2 alin. 3 lit. a Cod procedură penală,  respectiv aceia de a nu depăşi limita teritorială fixată, respectiv judeţul Bistriţa-Năsăud, decât cu încuviinţarea instanţei.

Instanţa reţine că  potrivit art.160/3 C.pr.pen., controlul judiciar instituit de instanţă poate fi oricând modificat sau ridicat de aceasta, în total sau în parte, pentru motive temeinice.

Ori, faptul că petentul doreşte să muncească în străinătate şi că există posibilitatea ca inculpatul să muncească  la o firmă de transport intern şi internaţional  care, în situaţia  ridicării controlului judiciar, l-ar angaja  pentru a efectua  transporturi în străinătate nu poate fi apreciat ca un motiv temeinic de natură a justifica ridicarea controlului judiciar. Chiar dacă s-ar admite că restricţia cu privire la libertatea de mişcare, impusă inculpatului, i-ar aduce acestuia anumite prejudicii, aceasta rămâne, în continuare, necesară pentru buna desfăşurare a procesului penal.

Instanţa mai reţine  că, la termenul de judecată din data de  29 iunie 2012, inculpatul a  formulat  o altă  cerere  de ridicare a controlului judiciar, cerere  ce a  fost  respinsă, inculpatul  promovând  calea de atac  împotriva acesteia.

Astfel, instanţa  reţine că, prin Decizia  penală nr. 174/R/2012 a fost  respins  recursul declarat  de inculpat, în  considerentele  deciziei, reţinându-se că cererea  formulată de inculpat, întemeiată pe dorinţa acestuia de a efectua  transporturi interne şi internaţionale, nu  poate constitui un temei pentru ridicarea controlului judiciar instituit prin decizia penală arătată mai sus. Totodată, s-a  reţinut că inculpatul nu a făcut dovada minimă că posedă permis de conducere, cu atât mai mult cu cât în cauza dedusă judecăţii, aflată pe rolul Judecătoriei Beclean, acesta este cercetat şi pentru comiterea infracţiunii de conducere fără permis, prev. de art. 86 alin. 1 din O.U.G. Nr. 195/2002, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal şi a infracţiunii rutiere prev. de art. 86 alin. 3 din acelaşi act normativ,tot cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal.

Prin urmare, instanţa  reţine  că împrejurările avute în vedere la soluţionarea  definitivă a cererii de ridicare a controlului judiciar formulată anterior de inculpat la data de 29.06.2012  nu s-au schimbat şi nefiind dovedite alte motive temeinice se impune respingerea cererii de ridicare parţială a controlului judiciar. 

Pe de altă parte, în faţa instanţei, inculpatul a solicitat să i se încuviinţeze să părăsească temporar ţara, pentru 2-3 zile pentru a-şi vizita soţia aflată în arest în Germania.

Se reţine că, în ce priveşte interdicţia impusă inculpatului, respectiv să nu depăşească limita teritorială fixată, aceasta poate fi ridicată şi temporar, şi  în condiţii strict determinate, în cazul unor circumstanţe extraordinare instanţa care a dispus măsura poate încuviinţa depăşirea limitelor teritoriale fixate.

În speţă, nu s-au depus dovezi că soţia inculpatului este arestată în Germania, şi  chiar dacă această situaţie ar fi reală nu este o situaţie excepţională faţă de care instanţă să aprecieze oportună încuviinţarea ca inculpatul să părăsească ţara, chiar temporar, în condiţiile în care la rândul lui inculpatul este cercetat în prezenta cauză, în care a fost arestat, iar apoi liberat provizoriu sub control judiciar, măsurile din conţinutul controlului judiciar având menirea de a da garanţiile necesare pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal dar şi de a se preîntâmpina comiterii unor noi infracţiuni de către inculpat.

Faţă de aceste considerente urmează a se respinge ca nefondată cererea de ridicare a controlului judiciar stabilit prin Decizia Penală nr. 97/R/2012 pronunţată de către Tribunalul BN şi în baza art. 192 alin. 2 C.pr. va fi obligat inculpatul  la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în sumă de 50 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Respinge, ca nefondată, cererea de ridicare a controlului judiciar stabilit prin Decizia Penală nr. 97/R/2012 pronunţată de către Tribunalul BN, cerere formulată de petentul-inculpat, preventiv IFA – fiul lui S…şi F…, născut în mun. B…, fără studii, necăsătorit, un copil, fără ocupaţie, domiciliat în comuna P..R.., satul B…, nr. 140, jud. Bistriţa-Năsăud, recidivist, trimis în judecată în dos. 403/186/2012 al Judecătoriei Beclean

Obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în sumă de 50 lei.

Cu drept de recurs în termen de 24 de ore de la pronunţare.

Pronunţată în şedinţă publică din data de 16 august  2012, ora 16.

Domenii speta

Spete similare