Contestaţie la executare

Contestaţie la executare

Asupra cauzei de faţă instanţa constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată formulată de contestatoarea S.C. E C SRL , în contradictoriu cu intimata A.F.P Bacău, înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 25.01.2013  a formulat contestaţie cu privire la executarea pornită conform somaţiei nr. 4/30/2013/72807 din dosarul de executare 15977.

Cererea a fost legal timbrată prin consemnarea sumei de 194 lei taxa de timbru şi 3 lei timbru judiciar.

În motivarea cererii se arată că executarea silita pornita împotriva societăţii pentru suma de 449772, reprezentând TVA pentru marfa si impozit pe profit precum si dobânzi penalizatoare, nu are un temei in fapt deoarece marfa cu privire la care s-au calculat toate aceste debite nu a mai fost cumpărata de societate, administratorul societăţii suferind un infarct si intrând in spital pentru o perioada lunga.

În dovedirea cererii contestatorul a depus facturile fiscale din 11.07.2011 şi 29 iulie 2011 şi dovada restituirii mărfii.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei întrucât se contesta somaţia nr. 4/30/1/2013/72807/ 07.01.2013 fără a invoca motive de nelegalitate, prevăzute de codul de procedura fiscala. Se arată că titlul de creanţa in temeiul căruia au fost stabilite obligaţiile fiscale contestate este decizia de impunere privind obligaţiile de plata stabilite de inspecţia fiscala nr. F- BC726/27.11.2012, comunicata contribuabilului. In mod legal, in temeiul art. 145 din Ord. 92/2003, republicata, a fost demarata procedura de executare silita prin comunicarea somaţiei nr. 4/30/1/2013/72807/ 07.01.2013, pentru colectarea la bugetul de stat a obligaţiilor fiscale provenite din decizia de impunere privind obligaţiile de plata stabilite de inspecţia fiscala Daca în termen de 15 zile de la comunicarea somaţiei nu se stinge debitul, se continuă măsurile de executare silită. Somaţia este însoţită de un exemplar al titlului executoriu emis conform art. 141, din acelaşi act normativ sunt legal emise.

S-a depus de către intimată dosarul de executare în care a fost emisă somaţia contestată (filele 19.26 dosar).

La data de 18.02.2013 contestatoarea a arătat că înţelege sa-şi precizeze contestaţia formulata in sensul ca aceasta este o contestaţie la titlu formulată in baza art399(3) cod pr. civ. Se arată că deşi in întâmpinare AFP se refera la decizia de impunere nr. F -BC726/27.11.2012, aceasta nu a fost depusa la instanţa si nici nu a fost comunicata. Se arată că din motive de sănătate nu a mai preluat marfa din facturi, că facturile au fost stornate si că fiind in continuare sub supraveghere medicala nu s-a deplasat in România si nu a cunoscut despre aceasta decizie.

La termenul din 11.03.2013 contestatorul a precizat faptul că îşi menţine contestaţia la executare în cadrul căruia înţelege să facă apărări cu privire la titlu.

Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

La data de data de 07.01.2013 s-a emis pe numele contestatoarei titlul executoriu nr. 155017 pentru suma de 449772 lei reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere aferente taxei pe valoarea adăugată, impozit pe profit şi taxa pe valoarea adăugată, contestatoarea fiind somată la plata acestei sume cu somaţia nr. 4/30/2013/72807, comunicată la data de 16.01.2013 – fila 24 dosar. Titlul de creanţă în baza căruia s-a emis titlu executoriu este reprezentat de decizia de impunere nr. F-BC 726 depusă la filele 19-21 dosar.

Contestatoarea a arătat că înţelege să formuleze contestaţie la executare, în cadrul căruia înţelege să facă apărări cu privire la titlu.

În drept contestaţia la executare este nefondată pentru considerentele ce succed:

Potrivit prevederilor art. 172 din Codul de procedură fiscală, „persoanele interesate pot face contestaţie împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum şi în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condiţiile legii.”  În speţă contestatoarea nu a făcut dovada  că emiterea titlului executoriu şi a somaţiei de plată s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor legale.

În ceea ce priveşte apărarea contestatoarei că nu datorează suma de bani reţinută în decizia de imputare ce a stat la baza emiterii titlului executoriu întrucât nu a preluat marfa din facturi, (acestea fiind ştornate), instanţa reţine faptul că aceasta vizează probleme de fond care pun în discuţie legalitatea titlului de creanţă ori scopul contestaţiei la executare este acela de a înlătura neregularităţile comise cu prilejul urmăririi silite, neputându-se modifica sau desfiinţa, pe calea contestaţiei la executare, titlul de creanţă fiscală. Aceasta întrucât conform dispoziţiilor articolului 172 alin. 3 din Codul de procedură fiscală „contestaţia poate fi făcută şi împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanţă judecătorească sau de un alt organ jurisdicţional şi dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege”. 

Având în vedere faptul că pentru contestarea titlului de creanţă fiscală - în speţă decizia de impunere - sunt reglementate proceduri distincte prevăzute de OG 92/2003, în cadrul contestaţiei la executare propriu-zise nu se pot invoca apărări de fond cu privire la însăşi validitatea creanţei fiscale. Contestaţia la executare nu este şi nici nu poate fi considerată un mijloc procedural destinat a anula sau a modifica însuşi titlul de creanţă, o atare finalitate putându-se realiza numai prin intermediul căilor legale de atac.

În ceea ce priveşte invocarea de către contestatoare a faptului că urmează a face apărări cu privire la fondul creanţei întrucât decizia de impunere nu i-a fost comunicată, instanţa reţine faptul că aspectul invocat prezintă relevanţă în ceea ce priveşte data de la care curge termenul pentru exercitarea procedurilor de verificare a deciziei de impunere. Verificarea modului în care s-a făcut comunicarea titlului de creanţă urmând a se face în cadrul acestor proceduri, cu atât mai mult cu cât la filele 22-23 dosar s-a făcut dovada  comunicării deciziei de impunere în condiţiile art. 44 alin 2 ind. 2 cod procedură fiscală.

Faţă de cele mai sus reţinute, urmează a respinge contestaţia la executare cum a fost precizată.

Domenii speta

Spete similare