Contestaţie la executare

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SECŢIA CIVILĂ Dosar nr. ……………

DECIZIA CIVILĂ NR. 634/A

Şedinţa publică din data de 7 noiembrie 2017

Instanţa  constituită  din:

PREŞEDINTE:  …………

JUDECĂTOR: ……………

GREFIER:  ……………

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra  apelului declarat de apelanta ............. BANK SA, în contradictoriu cu intimaţii  B.I. şi B.M.M., împotriva sentinţei civile nr. 1296/23.06.2016, pronunţată de Judecătoria Sfântu Gheorghe în dosarul nr. ………….., având ca obiect contestaţie la executare.

Instanţa constată că a rămas în pronunţare asupra cauzei în şedinţa publică  din data de 19 septembrie 2017, potrivit celor consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, parte integrantă din prezenta decizie, când, din cauza imposibilităţii de constituire a completului de judecată pentru a delibera, doamna judecător ………. aflându-se în concediu medical, s-a amânat pronunţarea pentru data de 3 octombrie 2017, 17 octombrie 2017, 31 octombrie 2017,  respectiv pentru data de azi, 7 noiembrie 2017.

T R I B U N A L U L

I. 1. Hotărârea instanţei de fond

Asupra cauzei civile de față, constată că prin sentinţa civilă nr. 1296 din 23.06.2016  Judecătoria Sfântu Gheorghe  a respins contestaţia formulată de contestatoarea ............. .. Bank SA, ………… cu sediul …………….. şi sediu ales la  ……………….. în contradictoriu cu intimaţii B.I. CNP ………….., domiciliat în ………….. şi B.M.M. CNP …………., domiciliată în …………………………… .

A obligat contestatoarea ............. ………. Bank SA să plătească intimaţilor B.I. şi B.M.M. suma de 800 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.

2. Considerentele pe care se fundamentează soluţia instanţei de fond.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că intimaţii au încheiat contractul de credit ipotecar nr. 2159/01.08.2007 şi contractul de ipoteca autentificat sub nr. 3117/2007 BNP Asociaţi ……… şi ……… cu A… A…. BANK-SA, pentru suma de 37.500 euro, pentru achiziţionarea în scop locativ a imobilului situat în ………….., înscris în Cf 23920 Vâlcele, credit, acordat în temeiul Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare.

Contestatoarea pentru a-şi dovedi calitatea procesuală activă a arătat că, în anul 2008 A… A…. şi-a schimbat denumirea, devenind R…. BANK (România); la data de 4 aprilie 2013 între R… BANK şi The R… ……. PLC, Edinburg -Sucursala România s-a încheiat fuziunea transfrontalieră prin absorbţie, R…. BANK încetându-şi activitatea; La data de 26.09.2013 între The R…. …….. PLC, Edinburg - Sucursala România şi ............. Bank S.A. s-a încheiat contractul de cesiune autentificat sub nr. 4415/2013 la BNP …………… prin care s-a transferat activitatea bancară de retail.

Intimaţii susţin că, în prezent, sumele lunare pe care le datorează în temeiul contractului descris mai sus, sunt disproporţionate cu veniturile pe care le realizează, astfel că, în temeiul dispoziţiilor art. 5 alin. 1 din Legea nr. 77/2016 au înaintat contestatoarei la data de 18.05.2016 notificarea de dare în plată a imobilului situat în …………., înscris în Cf 23920 Vâlcele constând în teren în suprafaţa de 1 108 mp şi casă de locuit; imobil ce face obiectul contractului de ipotecă autentificat sub nr. 3117/2007 şi garanţia reală, pentru executarea contractul de credit ipotecar nr. 2159/01.08.2007, contracte încheiate de părţi, descrise mai sus.

Totodată intimaţii, în temeiul disp. art. 5 alin. 2 din Legea nr. 77/2016 a invitat contestatoarea, prin intermediul notarului, să se prezinte la sediul Societăţii Profesionale Notariale ……….., în vederea încheierii actului notarial de dare în plată.

Prin prezenta, contestatoarea arată că, această notificare din 18.05.2016 nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 5 alin. 1 din Legea nr. 77/2016 în sensul că, nu s-au detaliat condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 4 alin. 1 lit. a, b, c şi d din Legea nr. 77/2016.

Însă, contestatoarea nu invocă neîndeplinirea acestor condiţii legale, recunoscând implicit intimaţilor calitatea de consumatori/ împrumutaţi în sensul disp. art. 1 şi 2 din Legea nr. 77/2016, în temeiul contractului de credit ipotecar nr. 2159/01.08.2007, pentru un credit în sumă de 37.500 euro, garantat cu imobilul situat în ……….. intabulat în Cf 1657 Araci, pentru achiziţionarea căruia au solicitat acordarea creditului, acesta fiind scopul contractului de credit.

În ceea ce priveşte îndeplinirea ultimei condiţii prev. de 4 alin. 1 lit. d din Legea nr. 77/2016, prima instanță a reținut că intimaţii au depus la dosar cazierele judiciare, dovezi comunicate contestatoarei care atestă că, nu au suferit condamnări pentru nici o infracţiune; la solicitarea contestatoarei, au depus şi certificat de atestare fiscală ce face dovada că nu au debite restante în legătură cu acest imobil, precum şi certificat de performanţă energetică.

Faţă de acestea, instanţa de fond văzând disp. art. 7 din Legea nr. 77/2016 potrivit cărora creditorul poate contesta îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii prevăzute de lege, a constatat că obiectul contestaţiei îl poate constitui neîndeplinirea acestor condiţiilor de admisibilitate a procedurii dării în plată, contestatoarea neaducând astfel de critici, ci doar, ce vizează aspectele formale în care s-a întocmit notificarea la notar, critici care, însă, nu au putut fi primite, fiind neîntemeiate, întrucât notificarea cuprinde elementele esenţiale prevăzute de lege; nedetalierea condiţiilor de admisibilitate prev. de art. 4 din lege, nefiind sancţionată de legiuitor cu nulitatea absolută, fiind vorba de un contract de credit, consensual, la dispoziţia fiecărei părţi contractante, îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate putând fi verificate de acestea; iar nulitatea relativă a notificării se poate constata în cazul în care contestatoarea face dovada unei vătămări, ceea ce nu se verifică în cauză.

Pentru toate aceste considerente, prima instanţă a respins contestaţia formulată de contestatoare ca fiind neîntemeiată.

Reţinând culpa procesuală a contestatoarei ............. …. Bank SA, în temeiul disp. art. 453 C.pr.civ., a obligat-o să plătească intimaţilor B.I. şi B.M.M. suma de 800 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.

II. 1. Apelul  declarat de ............. .... Bank SA. 

Împotriva acestei sentințe a declarat apel  apelanta ............. .... Bank SA prin care a solicitat admiterea acestuia și modificarea în totalitate a sentinței atacate în consecință admiterea contestaţiei  și constatarea neîndeplinirii prevederilor art. 5 alin.1 din legea nr. 77/2016 și repunerea părților în situația anterioară prin ridicarea măsurii suspendării  prevăzute  la art. 6 alin.1 din acest act normativ.

S-a arătat că prima instanță a reținut dispozițiile art. 7 din Legea nr. 77/2016, pe când prin contestație a făcut trimitere la prevederile art. 5  din aceeași lege cu privire  la emiterea notificării.

Notificarea trebuie să conțină în mod obligatoriu  detalierea condițiilor de admisibilitate a cererii, așa cum prevede legea dării în plată. Scopul contractării creditului a fost acela a achiziționării,  construirii, extinderii,  modernizării, amenajării, reabilitării unui imobil cu destinație de locuință.

Or, intimații nu se încadrează în condițiile  prevederilor art. 5 din Legea nr. 77/2016.

Pentru aceste motive s-a solicitat admiterea cererii de apel.

În drept s-au invocat  prevederile art. 7 din Legea nr. 77/2016.

În probațiune s-a solicitat proba cu înscrisuri.

2. Poziţia procesuală a părţii intimate în apel.

Intimații  B.I. şi B.M.M. au formulat și au depus întâmpinare în apel prin care au solicitat respingerea cererii de apel, cu cheltuieli de judecată .

În motivarea întâmpinării se arată că sentința este legală și temeinică.

Potrivit  art. 7 din Legea nr. 77/2016, creditorul poate contesta îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a procedurii prevăzute de lege. Nedetalierea condițiilor de admisibilitate a cererii de dare în plată nu poate conduce şi  la invalidarea acesteia, instanța fiind îndreptățită să recurgă  la această procedură.

Condițiile sunt îndeplinite, întrucât intimații arată că sunt consumatori, suma împrumutată se situează sub plafonul de 250.000 euro și a fost contractată pentru  achiziționarea în scop locativ a imobilului situat în comuna …., sat …..

Ipoteca se extinde asupra tuturor ameliorațiunilor survenite în urma constituirii. Ipoteca s-a constituit în baza contractului  nr. 3117/2007, iar la acea dată existau magazia din bolțari și un garaj din cărămidă.

Nu există nici un impediment pentru a se încheia actele de transfer al proprietății asupra imobilului.

În probațiune s-a solicitat proba cu înscrisuri.

3. Decizia instanţei de apel.

Analizând sentinţa atacată,  prin prisma motivelor de apel invocate de apelantă, tribunalul constata că apelul este fondat pentru considerentele de mai jos.

În primul rând se constată că prima instanță a reținut că intimaţii B.I. şi B.M.M. au încheiat contractul de credit ipotecar nr. 2159/01.08.2007, cât şi contractul de ipoteca autentificat sub nr. 3117/2007 BNP Asociaţi ……. şi ………. cu A… A…. BANK-SA, pentru suma de 37.500 euro, pentru achiziţionarea în scop locativ a imobilului situat în Vâlcele, sat Araci, judeţul Covasna, înscris în Cf 23920 Vâlcele, credit, acordat în temeiul Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare .

În ce privește critica apelantei referitoare la interpretarea  dispozițiilor Legii nr. 77/2016 de primă instanţă, Tribunalul constată că Judecătoria  a fost sesizată cu o contestație îndreptată de apelantă împotriva notificării  emisă  în baza dispozițiilor  art. 5 alin.1 din Legea nr. 77/2016.

Astfel, în drept, Tribunalul  va avea în vedere că potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, în vederea aplicării prezentei legi, consumatorul transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care îl informează că a decis să îi transmită dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar, detaliind și condițiile de admisibilitate a cererii, astfel cum sunt reglementate la art. 4.

Față de aceste dispoziții, la data de 18.05.2016 intimații  B.I. și B.M.M.  a transmis către contestatoarea-apelantă ............. Bank  notificarea înregistrată sub nr. 142/18.05.2016 (f. 16) prin care i-a comunicat  intenţia de a da în plată  imobilul  pe care-l dețin și care este ipoteca în favoarea băncii ca urmare a faptului  că ratele lunare și spezele bancare pe care le datorează  sunt disproporționate în raport de veniturile lor și o invită  pe bancă să se prezinte în data de 20 iunie 2016 în intervalul orar 10-14, sau în data de 21 iunie 2016 în același interval orar la sediul BNP ….., cu sediul în …………… , în vederea încheierii actului translativ de proprietate.

Așadar, împotriva acestei notificări, apelanta a formulat contestație la Judecătoria Sfântu Gheorghe ce a făcut obiectul sentinței civile  atacate în prezentul dosar. În urma analizării dispozițiilor art. 5 din Legea dării în plată, instanța reține că legiuitorul  impune ca  să se verifice dacă sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a unei astfel ce cereri, condiții prevăzute  la art. 4  și în celelalte dispoziții ale legii dării în plată.Or, art. 4 prevede că pentru stingerea creanței izvorând dintr-un contract de credit și a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiții:

a) creditorul și consumatorul fac parte din categoriile prevăzute la art. 1 alin. (1), astfel cum acestea sunt definite de legislația specială;

b) cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depășea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Națională a României în ziua încheierii contractului de credit;

c) creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziționa, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinație de locuință sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puțin un imobil având destinația de locuință;

d) consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracțiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea prezentei legi.

În situația în care executarea obligațiilor asumate prin contractul de credit a fost garantată cu două sau mai multe bunuri, în vederea aplicării procedurii prevăzute de prezenta lege debitorul va oferi în plată toate bunurile ipotecate în favoarea creditorului.De asemenea, instanța va reține și dispozițiile art. 11 din aceeași lege, întrucât prin aceste dispoziții legiuitorul a stabilit  căror contracte se aplică legea.

Deci, art. 11 din Legea nr. 77/2016 statuează că „În vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum şi din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât şi contractelor încheiate după această dată.”, respectiv atât contractelor încheiate sub imperiul Codului Civil Cuza, cât și contractelor încheiate sub imperiul Noului Cod Civil”

În ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 4 alin. 1 din Legea 77/2016 Tribunalul reţine următoarele:

Intimații B.I. și B.M.M. au calitatea de consumatori, astfel cum această noțiune a fost definită în cuprinsul disp. art. 2 alin. 1 din Legea nr. 193/2000, în conformitate cu care „prin consumator se înţelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care, în temeiul unui contract care intră sub incidenţa prezentei legi, acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale”. În acest sens, instanţa constată că din cuprinsul contractului de credit nu rezultă că împrumutul ar fi fost contractat în vederea achiziţionării unui imobil cu scopul de a fi utilizat în vederea realizării vreunui obiect de activitate de natură comercială, industrială sau de producţie, artizanală sau liberală iar contestatoarea este o instituţie de credit.

În continuare, se reţine că la momentul încheierii contractului de credit suma împrumutată a fost de 37.500 euro, situându-se aşadar sub pragul valoric de 250.000 euro, prevăzut de art. 4 alin. 1 lit. b din Legea 77/2016. Totodată. acesta a fost destinat achiziţionării unui imobil cu destinaţia de locuinţă,  iar contestatoarea –apelantă nu a contestat destinaţia imobilului.

De asemenea, din cuprinsul fişelor  de cazier judiciar ce aparţine intimaților, instanţa reţine că aceștia  nu au fost condamnați penal în mod definitiv pentru nicio categorie de infracţiuni în legătură cu creditul pentru care s-a formulat notificarea de dare în plată (f.45 dosar fond).Dar, instanța reținând dispozițiile legii,  va proceda la analiza îndeplinirii condiţiilor de fond ale notificării emise, prin aplicarea teoriei impreviziunii, în acest sens fiind considerentele Deciziei Curţii Constituţionale 623/25.10.2016 (pct. 120), în conformitate cu care : „în  aceste condiţii, Curtea constată că prevederile art. 11 teza întâi raportate la cele ale art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 77/2016 sunt constituţionale numai în măsura în care instanţa judecătorească, în condiţiile manifestării opoziţiei creditorului, poate şi trebuie să facă aplicarea teoriei impreviziunii la contractele în derulare. Astfel, din punct de vedere procedural, instanţa judecătorească, în condiţiile formulării contestaţiei de către creditor sau a acţiunii în constatare de către debitor, va verifica îndeplinirea condiţiei notificării creditorului conform celor prevăzute de Legea nr. 77/2016, îndeplinirea criteriilor prevăzute de art. 4 din lege, aplicând în mod obligatoriu teoria impreviziunii în cadrul art. 7 din lege, respectiv art. 8 ori în cadrul art. 9 din aceeaşi lege”.De asemenea, Tribunalul va avea în vedere şi considerentele expuse la art. 119 din aceeaşi decizie, în conformitate cu care: „ (…) singura interpretare care se subsumează cadrului constituţional în ipoteza unei reglementări generale a impreviziunii în executarea contractelor de credit este cea potrivit căreia instanţa judecătorească, în lipsa acordului dintre părţi, are competenţa şi obligaţia să aplice impreviziunea în cazul în care constată că sunt îndeplinite condiţiile existenţei acesteia. Curtea mai reiterează faptul că, faţă de cadrul legal existent la data încheierii contractelor de credit, prevederile legale criticate trebuie să se aplice doar debitorilor care, deşi au acţionat cu bună-credinţă, în conformitate cu prevederile art. 57 din Constituţie, nu îşi mai pot îndeplini obligaţiile ce rezultă din contractele de credit în urma intervenirii unui eveniment exterior şi pe care nu l-au putut prevedea la data încheierii contractului de credit.

Față de momentul încheierii contractului de împrumut, instanța reține că sunt aplicabile dispozițiile vechiului cod civil sub aspectul impreviziuni, dar în același timp reține că acest cod nu o definea ca noul cod civil, ci elementele impreviziunii îi au originea  în capitolul privitor la efectele convențiilor.

Prin urmare, pentru ca intimații să poată proba existența unui caz de impreviziune,  trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

a) elementul care provoacă un caracter excesiv al sarcinii debitorului să nu fi existat la data încheierii contractului, ci sa fi apărut după acest moment;

b) schimbarea împrejurărilor, precum și întinderea acesteia să nu fi fost avute în vedere și nici să nu fi fost posibil să fie avute în vedere de către debitor, în mod rezonabil, în momentul încheierii contractului;

c) partea pusă în dificultate să nu-și fi asumat (expres sau prin natura contractului) să suporte riscul producerii evenimentului perturbator și nici să nu se poată în mod rezonabil considera că și-ar fi asumat acest risc;

d) debitorul să fi încercat, într-un termen rezonabil și cu bună-credință, negocierea adaptării rezonabile și echitabile a contractului.

Astfel, în ceea ce privesc primele două condiții,  tribunalul constată că între părții contractul de împrumut s-a încheiat la data de 1 august 2007 contractul de credit ipotecar  și garanție reală mobiliară nr. 2159/2007  pentru un credit în cuantum de 37500 euro, pe o perioadă de 360 luni  cu o rată lunară de 3218,84 euro /lună în primele 12 luni și apoi cu o rată lunară  de 261,24 euro (conform graficului de rambursare a creditului aflat la dosar ( f. 126).

La momentul acordării creditului, cursul euro a fost de 3.1582 lei, iar la momentul notificării apelantei  cu privire la intenția dării în plată a imobilului ipotecat cursul euro a fost de 4.4654 lei, conform evoluției cursului valutar existent la dosar ( f. 178).

Prin urmare, a avut loc, ulterior contractării, o creştere de 1,4139 ori a valorii monedei euro raportată la valoarea monedei naţionale, ceea ce înseamnă că nu s-a produs o creștere semnificativă a cursului valutar, nedublându-se valoarea monedei euro ca să se poată reține o mărire semnificativă a obligației de plată  a ratelor de rambursat de către intimați. Deși această creștere s-a făcut prin raportare la o perioadă de aproximativ 9 ani, interval de timp în care creșterea cursului monedei a fost simbolică în raport de veniturile realizate și obținute de intimat .

Astfel, trebuie reţinut că suntem în prezenţa unui contract în derulare, în raport de data introducerii acţiunii şi durata contractuală (360 luni, cu începere de la 16.09.2007), cerinţa esenţială pentru aplicarea teorii impreviziunii, deşi subînţeleasă. De asemenea, nu trebuie să nu se rețină că prin raportare la alte contracte de credit încheiate într-o altă monedă străină, cum este moneda CHF care a avut o creştere spectaculoasă, ca urmare a deciziei Băncii Centrale a Elveţiei de a nu mai susţine plafonul minim de schimb valutar al francului elveţian faţă de euro, se poate reține că în această situație a avut loc un eveniment imprevizibil, exterior contractului, care nu putea fi în sine anticipat de părţi la momentul contractării, motiv pentru se constată că cele două condiții  nu sunt îndeplinite, neintervenind nici un eveniment care  să provoacă un caracter excesiv al sarcinii debitorilor - intimaților. Nu în ultimul rând se constată că în speță nu se poate reține criza economică  ce a avut loc în urmă cu circa 4 ani care a dus la diminuarea veniturilor doar funcționarilor publici, nu și celor din sectorul privat cum a fost și este situația intimatului B.I. care din contră a realizat venituri mai mari .

În ceea ce privește cea de a treia condiție , instanța reține că intimații prin încheierea contractului de împrumut  mai sus amintit în monedă străină, respectiv în moneda euro, și-au asumat riscul valutar, acceptând să contracteze creditul ipotecar pe o perioadă de 360 luni într-o altă monedă decât cea în care obțin resursele de rambursare. Față de momentul contractării creditului și cel al apariției  legilor privind posibilitatea de acordare a unor astfel de credite în alte monede străine  consumatorilor, instanța reţine că intimații nu pot afirma că nu cunoșteau că moneda  euro a avut în mod constant variații , evoluția cursului monedei euro nu a fost niciodată constantă, dar creșterile sau chiar descreşterile nu au fost semnificativ de mari  într-o perioadă de timp destul de mare.

 Astfel,  instanţa constată că riscul contractului în privința creșterii cursului monedei euro nu poate fi reprezentat  de fluctuaţia cursului de schimb EURO-LEU, întrucât valorile acestuia în perioada de referinţă (august 2007 – 30.05.2016) fiind cuprinse între 3,1582 lei şi 4,5337 lei, diferenţa de 1,4 neputând fi asimilată unei creşteri de natură să genereze o situaţie excepţională, imposibil de prevăzut şi de suportat în plan economic.În mod evident intimaţii au avut cunoştinţă de preţul împrumutului acordat, respectiv valoare ratelor lunare de achitat, mai sus indicate și dovedite cu graficul de rambursare aflat la dosar,  având în vedere că acest element esenţial al contractului a fost menţionat în clauzele negociate de către consumatori. Din acest punct de vedere, intimații în calitate de consumatorii nu pot invoca că nu au cunoscut că moneda euro are un curs invariabil și nici nu  pot invoca propria lipsă de diligenţă, constând în faptul că nu au acceptat în mod rezonabil posibilitatea schimbării propriei situaţii financiare  sub aspectul că intimata nu va lucra și nu va realiza venituri și că familia se putea mări , așa cum s-a întâmplat din fericire și că au nevoie de venituri mai mari.

În mod evident, schimbarea împrejurărilor pe care părţile le-au avut în vedere la momentul încheierii contractului şi care constau, în esenţă, în fluctuaţiile veniturilor nu se circumscriu intervenirii unei situaţii excepţionale care să poată fi asimilată unui risc supra-adăugat, ba din contră veniturile intimatului au crescut, dar nu se poate nega că și pretențiile acestora sunt mai mari și nevoile  sunt altele decât cele de la momentul contractării creditului, astfel cum a fost definit de către Curtea Constituţională, ci unui risc asumat şi previzibil în condiţiile unui climat economico-social în dinamică.

Astfel,  contrar susținerilor intimaților că veniturile au rămas aceleași,  tribunalul constată că potrivit adeverinței  nr. 189 din 5 mai 2017, emisă de SC ….. SRL, intimatul B.I. a obținut  în anul 2009 venituri nete lunare de câte 2700 lei, iar apoi în mod constant acestea au crescut ajungând ca începând din noiembrie 2011 să depășească 3183 lei/net lunar ca apoi  să depășească  și 3708 lei lunar și chiar  4127lei  în decembrie 2016 ( f. 184-185 ).

În ceea ce privește cea de a patra condiție, instanța reține că  pe perioada rambursării împrumutului, conform clauzelor contractuale agreate de părţi, intimaţii nu au notificat modificarea situaţiei financiare care a fost avută în vedere de către creditor la data acordării creditului, aducând la cunoştinţa instituţiei bancare acest aspect abia la momentul expedierii notificării de dare în plată ( a se vedea conținutul notificării).  Din acest punct de vedere, instanţa constată că intimaţii nici măcar în cuprinsul notificării de dare în plată nu au învederat instituţiei de credit situaţia de excepţie care ar fi generat imposibilitatea obiectivă viitoare de a rambursa creditul, în condiţiile în care acesta a fost obţinut şi cunoscut la acel moment, limitându-se la a invoca îndeplinirea condiţiilor formale prevăzute în cuprinsul dispoziţiilor art. 4 alin. 1 din Legea nr. 77/2016. În mod evident, sub acest aspect, notificarea nu răspunde scopului legii, astfel cum acesta a fost definit în expunerea de motive  a actului normativ şi explicat în considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 623/25.10.2016, darea în plată ca mod special de stingere a obligaţiilor asumate, neputându-şi produce efectele prevăzute de lege „de plano”, prin simpla transmitere a intenţiei debitorilor-intimați  către creditorul său, o astfel de interpretare devenind contrară dispoziţiilor art. 11 alin. 1 din Legea nr. 77/2016.Așadar, Tribunalul constată că intimații nu au încercat printr-o notificare prealabilă, renegocierea clauzelor care ar fi generat un dezechilibru contractual semnificativ așa după cum susțin, dar fără să și dovedească aceste afirmații şi de natură a-i plasa pe aceştia în imposibilitatea de a-şi executa obligaţiile de plată.  ( a se vedea Teoria impreviziunii – pag. 83-85 – Drept Civil. Teoria generală a obligațiilor  – Ioan Adam). Prin urmare, afirmațiile intimaților că s-au prezentat la unul din ghișeele băncii și au purtat discuții cu un funcționar al acesteia nu au nicio  valoare probatorie, atât timp cât aceștia nu au depus o cerere scrisă sau o notificare prin care să solicite o renegociere a contractului sau o reeșalonare a creditului în funcție de veniturile lor,  ca urmare a noilor nevoi ivite ulterior încheierii convenției. Însă  contrar susținerilor intimaților că veniturile au rămas aceleași,  tribunalul constată că potrivit adeverinței  nr. 189 din 5 mai 2017, emisă de SC ……… SRL, intimatul B.I. a obținut  în anul 2009 venituri nete lunare de câte 2700 lei, iar apoi în mod constant acestea au crescut ajungând ca începând din noiembrie 2011 să depășească 3183 lei ca apoi  să depășească  și 3708 lei și chiar  4127 în decembrie 2016 ( f. 184-185 ). Instanţa constată că intimații nu au făcut dovada intervenţiei unei circumstanţe extraordinare, de natură a face imposibilă executarea obligaţiei, deşi sub acest aspect îi revenea sarcina probei conform art. 249 Cod procedură civilă.

Nu în ultimul rând, instanța reține că la momentul contractării creditului, intimata B. M.-M. deține în proprietate  un imobil compus din locuință și teren  intravilan situat în ……………., conform  evidenţelor  Direcției fiscale Brașov ( f.225 vol.II).

De asemenea,  se constată că intimații  au înstrăinat la data de 16.07.2015 un autoturism marca …  către S. H., apoi  în 2 august 2016  au mai înstrăinat un alt vehicul de aceeași marcă către B. V., iar în 2012 au vândut un Ford Fiesta către R. R.( f.237 vol.II).

În prezent aceștia mai dețin în proprietate un autoturism ……. și casa de locuit din Vâlcele, conform evidenţelor  Primăriei comunei Vâlcele.

Prin urmare, instanţa apreciază că nici fluctuaţiile monetare ale monedei EURO şi nici cele privind veniturile intimaţilor nu au generat un dezechilibru contractual semnificativ, justificat prin apariţia intempestivă şi de neprevăzut a unui risc supra-adăugat şi de natură să-i plaseze pe aceşti intimați-debitori într-o situaţie economică extrem de dificilă, similară unui faliment. Astfel, faptul că nevoile lor au crescut ca urmare a apariţiei noului membru în familie și atunci se poate spune  că veniturile  au scăzut prin creșterea cheltuielilor suplimentare întreținerii unui număr de trei membrii, decât cel existent la momentul încheierii contractului de împrumut nu poate justifica invocarea impreviziunii ca temei al stingerii obligaţiilor financiare asumate, prin darea în plată a imobilului adus drept garanţie, în condiţiile Legii nr. 77/2016.

Nu în ultimul rând intimatul B.I. prin răspunsul  la interogatoriu a recunoscut că nu au intervenit schimbări negative în veniturile sale, ci a obținut  venituri mai mari și s-a îmbunătățit situația financiară a familiei ca urmare a efectuării de ore suplimentare  ce au generat venituri crescute.

Totodată se reține că intimații au plătit ratele la timp până la apariția Legii nr. 77/2016 și că numai ulterior a notificat banca cu privire la intenția dării în plată a imobilului ipotecat, conform răspunsurilor date la interogatoriu.

În consecinţă, tribunalul apreciază că nu se poate reţine că intimații nu-şi mai pot îndeplini obligaţiile ce rezultă din contractul de credit în urma intervenirii unui eveniment exterior şi pe care nu l-au putut prevedea la data încheierii contractului de credit, nefiind îndeplinite aşadar condiţiile prevăzute de Legea 77/2016 raportate la considerentele Deciziei nr. 623/25.10.2016 pronunţate de Curtea Constituţională.Având în vedere toate aceste considerente, instanţa va admite cererea de apel formulată de apelanta ............. .... Bank SA,  va admite contestația  formulată împotriva notificării autentificate sub nr. 22/18.05.2016 și va constata neîndeplinirea condiţiilor legale prevăzute de Legea nr. 77/2016 pentru darea în plată, şi, dând eficienţă dispoziţiilor art. 7 alin. 5 din Legea 77/2016, va dispune repunerea părţilor în situaţia anterioară comunicării notificării și încetării măsurii suspendării reglementate de art. 6 alin.1 din lege.În ceea ce priveşte solicitarea de acordare a cheltuielilor de judecată, în conformitate cu art. 453 CPC; având în vedere soluţia ce va fi dată în cauză, va admite cererea apelantei și va obliga intimații la plata către aceasta a sumei de 20 lei cheltuieli de judecată în primă instanță și a 20 lei în apel cu titlul de cheltuieli de judecată, potrivit dispozitivului de mai jos.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Admite apelul declarat de apelanta contestatoare ............. .... BANK SA, ….. cu sediul în …………… şi sediu ales la  ……………………… în contradictoriu cu intimaţii B.I. CNP …………….., domiciliat în ……………… şi B.M.M. CNP ………….., domiciliată în ……………………………. împotriva sentinţei civile nr. 1296/23.06.2016 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe– pe care o schimbă în tot în sensul că:

Admite contestaţia formulată de contestatoarea ............. BANK S.A. în contradictoriu cu intimaţii B.I. şi B.M.M. împotriva Notificării autentificate sub nr. 22/18.05.2016 de Societatea Profesională Notarială „…………..” şi constată  neîndeplinirea de către intimaţi a condiţiilor legale pentru a opera darea în plată.

Dispune repunerea părţilor în situaţia anterioară îndeplinirii demersurilor prevăzute de Legea 77/2016 a dării în plată şi încetarea măsurii suspendării reglementată de art. 6 alin.1 din acelaşi act normativ.

Obligă intimaţii B.I. şi B.M.M. la plata către apelanta contestatoare  ............. .... BANK SA a sumei de 20 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanţă precum şi la plata sumei de 20 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi  –  07.11.2017.

Preşedinte  Judecător Grefier

Domenii speta

Spete similare