Ultraj

INSTANTA

Sub nr. X2011 din 21.01.2011 a fost inregistrat la instanta dosarul nr X/2010 al Parchetului de pe langa Judecatoria B, impreuna cu Rechizitoriul din 17 ianuarie 2011  prin care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului:- T I– fiul lui Isi M, nascut la data de 07.09.1974 in com. I, jud. V, cu acelasi  domiciliu,  cetatenie romana, studii 8 clase, agricultor, casatorit, cu un copil minor, cu antecedente penale, sub aspectul savarsirii infractiunilor de  ultraj si sfidarea organelor judiciare prev. de  art. 239 alin. 1, 2  si 5  Cod penal (4 infractiuni) si art. 2721 Cod penal (4 infractiuni),  cu aplic. art. 33 lit. b Cod penal ambele cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.

Din analiza actelor si lucrarilor dosarului instanta retine urmatoarele :

La data de 07.07.2010,  Parchetul de pe langa judecatoria B, a fost sesizat de catre Ag. sef de politie D, Ag. sef de politie C, ambii  din cadrul Politiei Mun. B, Biroul Politiei Rutiere, cat si de Ag. de politie V, din cadrul Postului de Politie I, jud. V,  despre faptul ca in ziua de 05.07.2010, in jurul orelor 15.45, aflandu-se in exercitarea atributiunilor de serviciu, impreuna cu  Ag. pr. de politie T, Ag. pr. R si Ag. de politie M, si efectuau verificari cu privire la numitul S, care in aceeasi zi, in jurul orelor 13.oo a fost identificat in timp ce conducea pe D.J. 243, com. I, un autoturism marca Dacia, ce nu avea nr. inmatriculare, autoturism identificat de catre organele de politie pe un teren agricol, situat la marginea sat. I, com. I, jud. V, inculpatul T I le-a adresat in mod direct  injurii, expresii sfidatoare, amenintari cu acte de violenta si cu moartea politistilor prezenti, pe care, cu ocazia  imobilizarii sale, i-a agresat fizic, lovindu-i cu pumnii si picioarele.

In urma verificarilor efectuate in cauza s-a constatat urmatoarea situatie de fapt :

In ziua de 05.07.2010, Agentii de politie V M si M S, ambii din cadrul Postului de Politie I, jud. V, in timp ce efectuau serviciul de patrulare pe raza satului I, com., I, jud. V, cu autoturismul din dotare, l-au identificat in trafic pe numitul S I, la volanul unui autoturism marca Dacia, care  nu avea numere de inmatriculare.

Cei doi politisti, i-au solicitat numitului S I sa urce in autoturismul de serviciu, in vederea conducerii acestuia la sediul organului de politie in vederea efectuarii de cercetari, acesta conformandu-se.

In acest timp, la autoturismul organelor de politie si-a facut aparitia inculpatul T I, proprietarul autoturismului condus de catre S I, care a inceput sa adreseze organelor de politie injurii si amenintari cu acte de violenta, si in mod special agentului de politie V M.

Inculpat T I, l-a amenintat in mod direct cu moartea pe Ag. de politie V M, folosind expresia „..nu te-a batut destul C, stai ca te omor eu.”, facand referire la un incident anterior in care politistul a fost lovit cu o scandura in zona capului de catre C D, si care a fost cercetat in dosarul penal 2228/P/2010, pentru savarsirea infractiunii de „ultraj”.

Pentru a preintampina un incident major, cei doi politisti s-au urcat in autoturismul din dotare deplasandu-se catre Politia Mun. B, moment in care inculpat T I, a luat din cosul carutei sale, cu care venise la fata locului, o sapa, pe care aruncat-o in directia masinii de politie.

La Politia Mun. B, lucratorii de politie au adus la cunostinta evenimentul, sefilor ierarhici, care au dispus formarea unei echipe de cercetare,  formata si din Ag. pr. de politie T G, Ag. pr. R C, D M si Ag. sef de politie C, din cadrul Birourilor de Politie Rutiere si Rurale, in vederea deplasarii la locul faptei, efectuarii de cercetari a autoturismului in cauza, a locului faptei si luarii de masuri legale.

Cand au ajuns la marginea satului I, au observat la cca. 10-15 fata de sosea, pe camp, autoturismul marca Dacia, ce fusese condus in acea zi de catre numitul S I.

Lucratorii de politie, insotiti de catre martorii asistenti S I si A O, au coborat din cele doua autoturisme din dotare, s-au deplasat la autovehiculul in cauza, constatand ca acesta este nefunctIal, in sensul ca nu avea cutie de viteza, baterie, fiind folosita de catre inculpatul  T I, ca adapost pentru paza gradinii sale.

Intre timp, pe drumul public a venit la fata locului si inculpatul T I, cu autoturismul proprietate, marca Dacia cu nr. de inmatriculare X, condus de catre sotia sa, T.

Cu aceasta ocazie, fara motiv, inculpatul T I a inceput sa tipe catre organele de politie, spunandu-le „iesiti afara de pe terenul meu, nu aveti treaba cu masina mea, decat cu mandat”, dupa care a inceput sa le adreseze injurii si expresii sfidatoare, cat si amenintari cu acte de violenta si chiar cu moartea, activitate infractIala indreptata cu preponderenta catre partile vatamate, respectiv politistilor,  D M, C si V M, care incercau sa-l linisteasca.

Inculpat T I, pentru a fi mai convingator, a scos din interiorul autoturismului sau cu care venise un topor, pe care a inceput sa-l agite catre lucratorii de politie mentIati mai sus, amenintandu-i „ca o sa-i taie  si o sa-i omoare”.

In acel moment, pentru a preveni o situatie de risc majora, Ag. sef de politie C, s-a deplasat langa inculpatul T I, si a incercat sa-l convinga pentru a se linisti, spunandu-i ca nu o sa se intample nimic, deoarece masina incredintata de catre el, numitului S I, nu este functIala, neintrand in categoria autovehiculelor, iar el nu va putea fi acuzat pentru infractiunea de incredintare a unui autoturism unei persoane, care nu poseda permis de conducere, pentru a-l conduce pe drumurile publice.

In urma acestor explicatii inculpatul T I, a lasat toporul jos, introducandu-l pe geamul de la portiera spate dreapta, ce se afla in pozitia „coborat”, pe bancheta masinii sale, acceptand sa-l insoteasca pe Ag. sef de politie C, catre autoturismul nefunctIal.

Toporul abandonat de catre inculpat, a fost ridicat de catre organele de politie imediat, pentru a nu mai putea fi folosit din nou la un alt act de amenintare cat si pentru a preveni o stare de pericol iminenta.

Pe traseu, Ag. sef de politie C, i-a spus inculpatului T I, ca pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele trebuie sa-l insoteasca pe el si pe ceilalti colegi la Politia Mun. B.

La auzul acestei solicitari, inculpatul T I a inceput din nou sa tipe si sa le adreseze injurii si expresii sfidatoare, cat si amenintari cu acte de violenta si chiar cu moartea lucratorilor de politie, mentIati mai sus.

Ca urmare a modului agresiv de comportament pe care il avea inculpatul T I, cat si a refuzului categoric a acestuia de a insoti de buna voie organele de politie la sediul, in vederea efectuarii de verificari, Ag. sef de politie C, a incercat sa-l imobilizez prin incatusare.

Cu aceasta ocazie, inculpatul T I continua sa adrese injurii si amenintari cu moartea lucratorilor de politie, s-a opus cu vehementa imobilizarii, lovindu-l cu pumnii si picioarele pe Ag. sef de politie C, care a suferit leziuni ce necesita pentru vindecare 7-8 zile ingrijiri medicale, conform C.M.L. nr. 306 din 06.07.2010, emis de catre Cabinetul medico-legal B.

Inculpatul T I, s-a izbit de sol si a inceput sa se rostogoleasca, pentru a nu fi imobilizat de catre lucratorii de politie, D M, C si V M, si pentru a nu fi condus la sediul organului de politie in vederea cercetarilor si luarii de masuri legale.

In incident a incercat sa intervina si sotia inculpatului,  T, pentru a convinge organele de politie sa nu-i incatuseze si sa-i „lase sotul in pace”.

Din cauza modului agresiv de comportament al inculpatului T I, incatusarea acestuia a durat cca. 05-10 minute, Ag. sef de politie C, fiind ajutat si de colegii sai V M si D M, care si ei au fost loviti cu pumnii si picioarele de catre agresor.

In momentul introducerii in autoturismul politiei, inculpatul T I, s-a opus din nou, dand cu capul in partea de sus a caroseriei.

In continuare, inculpatul T I a fost condus la Politia Mun. B, unde in prezenta aparatorului ales a fost audiat cu privire la incredintarea unui autovehicul pentru a fi condus pe drumurile publice de catre o persoana ce nu poseda permis de conducere, cat si pentru comportamentul sau agresiv avut fata de organele de politie.

In cauza , organele de politie au intocmit dosarul penal nr. 2010, in care se efectueaza cercetari si fata de numitul S I, sub aspectul savarsirii infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul, fara a poseda permis de conducere prev. de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002R.

In jurul orelor 22.50, conform declaratiei martorului L, ce exercita atributiunile de  ofiter de serviciu, a vazut cand inculpatul T I, insotit de catre avocatul ales, au coborat si parasit sediul Politiei Mun. B, fara a-i sesiza vreun anume incident, acesta avand obiectele de imbracaminte in ordine, si nu a vazut ca acesta sa aiba urme vizibile de violenta, urmarind in mod atent aceste aspecte intru-cat cunostea faptul ca a agresat fizic mai multi colegi de-ai sai.

In jurul orelor 23.45, inculpatul  T I, a revenit in fata sediului Politia Mun. B, acuzand dureri abdominale, solicitand ofiterului de serviciu T L, sa dea telefon pentru a chema o ambulanta, acesta conformandu-se, fara a solicita lamuriri suplimentare.

Inculpatul  T I a fost condus la Spitalul Municipal „Elena Beldiman” B, unde in urma consultatiei efectuate de catre personalul medical, s-a constat ca nu se impune internarea acestuia.

La data de 07.07.2010, inculpatul  T I a fost examinat medico-legal, constatandu-se prin C.M.L. nr. 312 din 07.07.2010, ca prezinta leziuni care au putut fi produse prin lovire cu mijloace contondente, la data de 05.07.2010 si care necesita pentru vindecare aprox. 4-5 zile ingrijiri medicale.

Inculpatul  T I , la data de 15.07.2010, a depus o plangere la Parchetul de pe langa judecatoria B, impotriva lucratorilor de politie V M, T G si R C, sub aspectul savarsirii de catre acestia a infractiunii de purtare abuziva, prev. de art. 250 C.p., privind incidentul din ziua de 05.07.2010, cercetarile fiind continuate si finalizate prin solutia de neinceperea urmaririi penale, de catre Parchetul de pe langa Tribunalul V, competent material in cauza.

Din analiza intregului material probator administrat in cauza, rezulta dincolo de orice dubiu, ca  actiunea de imobilizare prin incatusare si conducerea la sediul politiei in vederea efectuarii de verificari si luarii de masuri legale, a inculpatul T I, care la data de 05.07.2010 se manifesta agresiv, refuzand sa se supuna dispozitiilor legale ale organelor de politie, respectiv D M, C si V M, aflati in timpul exercitarii atributiunilor de serviciu,  s-au intemeiat pe prev. Legii nr. 218/2002, privind organizarea si functIarea Politiei Romane, care la art. 34, prevede : « (1) Pentru descurajarea, impiedicarea si neutralizarea actiunilor agresive ale persoanelor care tulbura ordinea si linistea publica, actiuni ce nu au putut fi inlaturate sau anihilate prin utilizarea altor mijloace, politistii pot folosi scuturi de protectie, casti cu vizor, bastoane din cauciuc, bastoane cu energie electrostatica, dispozitive cu substante iritant-lacrimogene si paralizante, jeturi de apa, arme cu glont din cauciuc si catuse, caini de serviciu, precum si alte mijloace de imobilizare care nu pun in pericol viata sau nu produc o vatamare corporala grava. (2) Mijloacele prevazute la alin. (1) pot fi folosite impotriva persoanelor care:

b) blocheaza, in afara conditiilor legii, caile publice de circulatie, .........sau desfasurarea normala aactivitatii;

c) ultragiaza persoanele cu functii ce implica exercitiul autoritatii publice;

d) se opun sau nu se supun, prin orice mijloace, indeplinirii solicitarilor legale ale politistului, numai daca exista o temere legitima ca prin actiunile lor pot pune in pericol integritatea corporala sau viata politistului. »

In conformitate cu prevederile art. 31 din Legea Politiei Romane „politistul este investit cu exercitiul autoritatilor  publice  avand dreptul si obligatia sa legitimeze si sa stabileasca identitatea persoanelor  care incalca dispozitiile legale, ori sunt indicii ca acestia pregatesc sau au comis o fapta ilegala; sa conduca la sediul Politiei pe cei care, prin actiunile lor pericliteaza viata persoanelor, ordinea publica sau alte valori sociale , precum si persoanele suspecte de savarsirea unor fapte ilegale; in cazul nerespectarii dispozitiilor date  de politist, acesta este indreptatit sa foloseasca forta”, iar conform prevederilor art. 39 din aceeasi lege, „politistul este obligat sa i-a masurile necesare  pentru inlaturarea  pericolelor care ameninta ordinea publica  sau siguranta persoanelor, in toate situatiile in care i-a cunostinta direct ori cand este sesizat  despre acestea”

De mentIat este faptul ca, de fata la intreg incidentul din data de 05.07.2010, pe langa partile implicate au fost si martorii S I si A O, ale caror declaratii se coroboreaza cu declaratiile partilor vatamate  respectiv D M, C si V M, cat si a celorlalti lucratori de politie, T G, R C si M S.

Cu ocazia audierii lucratorilor de politie D M, C , V M,T G, R C si M S, cat si in urma confruntarilor efectuate in cauza, s-a stabilit faptul, ca injuriile, expresiile vulgare, amenintarile cu acte de violenta, cat si agresiunea fizica exercitate de catre inculpatul T I, au avut loc in mod special fata de  primii trei politisti mentIati mai sus, care de fapt au si depus plangere penala in cauza.

Cu ocazia audierii in faza de urmarire penala,  inculpatul  T I, initial a respins categoric orice acuzatie, dar cu ocazia confruntarilor efectuate la data de 22.12.2010, cu partile vatamate D M R si C, a recunoscut faptul ca el a adresat injurii dor unui politist din cei prezenti la data incidentului, fara a putea mentIa caruia anume.

De asemenea, acesta a mai recunoscut in prezenta aparatorului ales si faptul ca, in momentul in care a ajuns cu autoturismul sau langa lucratorii de politie, a coborat din vehicul cu un topor in mana, pe care ulterior l-a introdus, pe geamul portierei spate a masinii pe bancheta, dar fara a exercita amenintari cu acesta.

Prin acelasi rechizitor procurorul a dispus: neinceperea urmaririi penale fata de numitul T I, in baza art. 10 lit. d C.p.p..,  pentru savarsirea infractiunilor de  ultraj si sfidarea organelor judiciare prev. de  art. 239 alin. 1, si 5  Cod penal si art. 2721 Cod penal , fata de ceilalti lucratori de politie prezenti la locul faptei, respectiv, T G, R C si M S,  in cauza nefiind intrunite elementele constitutive ale acestora, nefiindu-le indusa prin actiunea inculpatului o stare de temere de natura sa le alarmeze  si nici nu le-a fost  lezata demnitatea prin gesturile si expresiile sfidatoare folosite.

Cu privire la ceilalti politisti  prezenti, respectiv T G,  R C si M S, cu ocazia audierii acestora cat si a cercetarilor efectuate in cauza, s-a stabilit faptul ca activitatea de amenintare si sfidare a acestora de catre inculpat nu a fost de natura a induce o stare de temere, in intelesul prev. art. 193 C.p. si nici sa aduca atingere demnitatii lor personale, conditii de altfel esentiale pentru existenta infractiunilor de ultraj si sfidarea organelor judiciare. Din acest motiv, s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de inculpatul  T I, pentru savarsirea acestor infractiunii, in cauza lipsind unul din elementele constitutive ale infractiunii,  in baza art. 10 lit. „d” Cod procedura penala.

Cele  retinute mai sus rezulta din urmatoarele mijloace de proba: proces-verbal de consemnare a actelor premergatoare  , adresa 203523/01.08.2010, a Pol. Mun. B ,declaratii parti vatamate D M R, C si V M ,certificat medico-legal nr. 306/06.07.2010 privind pe C, proces-verbal de examinare corporala si a imbracamintei partilor vatamate si plansele foto ,raport de folosirea fortei si a mijloacelor din dotare, proces-verbal de constatare a infractiunii flagrante din data de 05.07.2010 ,declaratie martori A O ,  M S ,declaratie martor S I ,declaratie martor R C ,declaratie martor T Cezar G ,declaratie martor Trifu Liviu ,3 (trei) procese verbale de confruntare dintre inculpat T I, parti vatamate si martorul S I, ordonanta de neincepere a urmaririi penale nr. 429//P/2010, privind  sesizarea inculpat T I, fata de partile vatamate pt. art. 250 C.p,declaratie inculpat T I, proces-verbal de prezentare a materialului de urmarire penala, actele dosarului.

Inculpat T I, are varsta de 35 ani, este casatorit, un copil minor, a absolvit 8 clase, agricultor, cunoscut cu antecedente penale, conform fisei de cazier judiciar .

Pe parcursul urmaririi penale, inculpatul a avut o atitudine nesincera, nu  a recunoscut faptele cu privire la care este cercetat.

Cu ocazia confruntarilor efectuate cu partile vatamate D M R si C din data de 22.12.2010, acesta recunoaste partial faptele din data de 05.07.2010, in sensul ca „este posibil sa fi injurat un singur politist, nu pe toti, nu pot preciza pe cine anume”, „am coborat din autoturismul meu cu toporul in mana la politistii prezenti pe terenul meu, dar l-am introdus ulterior  in masina, fara a ameninta pe nimeni”, fara a da alte detalii.

Audiat in faza de judecata, inculpatul T I a avut o atitudine oscilanta, in prima declaratie, mentinandu-si aceeasi pozitie nesincera, nu a recunoscut nici una dintre faptele retinute in rechizitor, sustinand ca a avut o atitudine civilizata fata de politisti , ca nu i-a injurat, amenintat si lovit, ci ca dimpotriva politistii au avut un comportament agresiv fata de el, fara motiv.

A recunoscut ca in ziua conflictului avea asupra sa, mai precis in masina, un topor deoarece se ducea sa mute viteii.

Ulterior, inculpatul a mai solicitat un supliment de declaratie, recunoscand ca a avut un comportament inadecvat fata de lucratorii de politie in data de 05.07.2010, pe raza comunei I, dar nu a dorit sa dea detalii cu privire la  modalitatea de savarsire a faptelor si continutul acestora.

Fata de probatoriul administrat in cauza , instanta apreciaza ca in modalitatea descrisa mai sus: fapta inculpatului  T I, care in  ziua  de 05.07.2010, in jurul orelor 13.30, i-a  adresat injurii, cuvinte si expresii insultatoare, cat si amenintari cu moartea si cu acte de violenta, agentului de politie V M, aflat in timpul exercitarii atributiunilor de serviciu, si care ulterior, a aruncat cu o sapa spre autoturismul din dotarea politiei,  intruneste elementele constitutive ale  infractiunilor de ultraj si sfidarea organelor judiciare - prev. de art. 239 alin. 1,5 Cod penal si art. 2721  Cod penal cu aplic. art. 33 lit. a, Cod penal.

Faptul ca inculpatului  T I, a mai adresat injurii, cuvinte si expresii insultatoare, cat si amenintari cu moartea si cu acte de violenta, si in jurul orelor 16.00, cand organele de politie s-au intors la locul faptei in vederea efectuarii de cercetari cu privire la autoturismul identificat anterior in trafic, proprietatea sa, si in mod special lucratorilor de politie C, D M R si V M, carora, in momentul incatusarii sale le-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii si picioarele, intruneste elementele constitutive ale  infractiunilor de ultraj si sfidarea organelor judiciare - prev. de art. 239 alin. 1,2 si 5 (3 infractiuni) Cod penal si art. 2721 (3 infractiuni) Cod penal cu aplic. art. 33 lit. b Cod penal, ambele cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal..

Avand in vedere faptul ca activitatea infractIala a inculpatului T I, s-a desfasurat intr-o prima faza, in jurul orelor 13.30,  la iesire din sat. I, com. I, jud. V, pe drumul public, iar ulterior, in jurul orelor 16.00, pe un teren agricol, apartinand com. I,  acesta a comis si fata de alti lucratori de politie (C si D M R), fapte Slare, se va retine forma concursului real  al infractiunilor de ultraj si sfidarea organelor judiciare, prev. in art. 33 lit. a  Cod penal.

Intrucat relatiile sociale ocrotite de legea penala, a faptelor de ultraj si sfidarea organelor judiciar, sunt diferite, in primul caz sunt ocrotite si aparate de legea penala autoritatea de stat cu care sunt investiti functIarii publici, in timpul exercitarii serviciului, iar cel de-al doilea caz relatiile sociale, privind demnitatea personala a partilor vatamate, cele doua infractiuni (ultraj si sfidarea organelor judiciare ) savarsite de inculpatul  T I, se vor retine in concurs real, conf. art. 33 lit.a Cod penal.

Avand in vedere ca infractiunile au fost savarsite de inculpat, mai inainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele,  doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele si totodata  printr-o  actiune savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele mai multor infractiuni,  se va  retine concursul real si ideal  de infractiuni, prev. de art. 33 lit.a Cod penal si art. 33 lit. b  Cod penal.

 Cu privire la infractiunea de ultraj se vor retine si prevederile aliniatului 5 al articolului 239 Cod penal, alaturi de prevederile aliniatelor 1 si 2, avand in vedere calitatea  subiectului pasiv al  acestei infractiunii, respectiv a partilor vatamate, de politist, aflat in exercitiul atributiilor de serviciu.

 In consecinta, inculpatul T I a savarsit, in modalitatile mai sus aratate, infractiunile de :de ultraj  prev. de art. 239 alin. 1 si 5  Cod penal  impotriva partii vatamate  V M, de ultraj  prev. de art. 239 alin. 1, 2  si 5  Cod penal  impotriva partii vatamate  V M; de ultraj  prev. de art. 239 alin. 1, 2  si 5  Cod penal  impotriva partii vatamate  D M-R  , de ultraj  prev. de art. 239 alin. 1, 2  si 5  Cod penal  , de sfidare a organelor judiciare,  prev. de art. 272 1 Cod penal  impotriva partii vatamate V M ; de sfidare a organelor judiciare,  prev. de art. 272 1 Cod penal  impotriva partii vatamate V M; de sfidare a organelor judiciare,  prev. de art. 272 1 Cod penal  impotriva partii vatamate D M-R  ;de sfidare a organelor judiciare,  prev. de art. 272 1 Cod penal  impotriva partii vatamate C.

In temeiul art. 33 lit. a si art. 33 lit. b Cod penal va  constata ca faptele savarsite sunt in concurs real si ideal si  in temeiul art. 34 lit. b Cod penal va  contopi pedepsele in pedeapsa cea mai grea .

In baza textelor de lege enuntat mai sus si a dispozitiilor art. 345 Cod Procedura Penala ,  instanta urmeaza sa aplice inculpatului cate  o pedeapsa la individualizarea careia se vor avea in vedere disp. art. 52 si 72 Cod Penal.

Conform acestor texte de lege,  la stabilirea si aplicarea pedepselor se va  tine seama si de limitele de pedeapsa fixate de lege, de gradul de pericol social al faptei savarsite, de persoana infractorului si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.

La individualizarea  judiciara a pedepsei vor fi avute in vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal si anume dispozitiile partii generale, gradul de pericol concret al faptei, imprejurarile concrete  in care aceasta a fost comisa.

Modul de comportare in societate, caracterizat prin disciplina in munca si o viata conforma cu regulile de convietuire sociala, poate determina concluzia ca nu a comis infractiunea datorita inclinatiei sale pentru comiterea unor fapte antisociale, ci ca urmare a unui complex de imprejurari care au contribuit ca inculpatul sa se abata de la conduita sa obisnuita.

Verificand situatia inculpatului T I, se constata ca acesta este cunoscut in evidenta IPJ V cu 5  condamnari in perioada 1997-2005,  pentru mai multe infractiuni de furt, violare de domiciliu, lovire,  din care 3 condamnari pentru fapte de lovire,  deci fapte de violenta, Slare cu aceea care face obiectul prezentei judecati.

Pedepsele anterioare, cu amenda penala si cu  inchisoare, nu si-au atins scopul cu toate ca una dintre pedepsele  cu inchisoarea au fost executate in regim de detentie, iar inculpatul nu a dat dovada de indreptare, chiar daca a intervenit reabilitarea cu privire la aceste condamnari.

Perseverenta infractIala manifestata de inculpat, evidentiaza astfel un grad de pericol social sporit.

La stabilirea pedepsei s-au avut in vedere toate elementele ce caracterizeaza persoana inculpatului, inclusiv conduita procesuala partial nesincera.

Pedeapsa trebuie sa fie de natura a asigura reeducarea inculpatului si atingerea scopului prev. de art. 52 alin. 1 teza ultima Cod penal „ prevenirea savarsirii de noi infractiuni.”

Instanta apreciaza ca faptele savarsite de inculpat au o gravitate sporita, in conditiile in care inculpatul  T I a mai fost condamnat pentru infractiuni de violenta asupra persoanei.

Pericolul sporit pentru ordinea publica al faptelor savarsite de inculpat este accentuat  prin  chiar amenintarile pe care inculpatul le profereaza. 

Fapta savarsita de inculpat  a avut ca urmare imediata crearea unei stari de pericol pentru relatiile sociale ocrotite, privind ordinea si linistea publica, siguranta cetatenilor  , rezultand din materialitatea activitatii desfasurate efectiv de inculpat.

Gravitatea faptei  a avut un impact deosebit asupra comunitatii fiind benefica pentru societate si oportuna pentru inculpat, o pedeapsa, proportIal cu gravitatea faptei.

  In ceea ce priveste forma de vinovatie, in cauza ,  inculpatul  a actIat cu intentia directa de a periclita valorile mai sus mentIate, ocrotite de legiuitor.

Inculpatul  a dovedit o  inclinatie  spre fapte antisociale , perseverenta infractIala manifestata de acesta evidentiaza astfel un grad de pericol social sporit, o persistenta in savarsirea unui anumit gen de infractiuni, cu o componenta constanta si dominanta de violenta verbala si fizica, indreptata impotriva persoanei, vietii,  integritatii corporale, sanatatii, libertatii persoanei, si culminand  in prezenta cauza, contra autoritatii,  si nu se poate retine ca a fost un incident nefericit in viata inculpatului , ca este o exceptie de la regula ce indica un comportament prosocial.

In acest sens, este de retinut faptul ca o parte dintre partile vatamate  isi indeplinesc atributiile de politist intr-o comunitate relativ mica, impactul social al incidentului in care au fost implicate fiind mare, cu consecinte defavorabile asupra  prestigiului  profesIal.

Prin incriminarea ultrajului si sfidarea organelor judiciare sunt aparate nu numai relatiile sociale menite sa asigure respectul autoritatii, ci si a celor care asigura onoarea, libertatea, integritatea corporala a persoanelor, care indeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat.

La stabilirea pedepsei s-au avut in vedere toate elementele ce caracterizeaza persoana inculpatului, inclusiv conduita procesuala  nesincera, chiar in fata probelor evidente.

Pedeapsa trebuie sa fie de natura a asigura reeducarea inculpatului si atingerea scopului prev. de art. 52 alin. 1 teza ultima Cod penal „ prevenirea savarsirii de noi infractiuni.”

Violenta excesiva manifestata in savarsirea faptelor deduse judecatii in prezenta cauza, manifestata cu perseverenta si premeditare,  raportat la antecedentele  penale de acelasi gen sau asemanatoare, indreptatesc concluzia si aprecierea instantei  ca este necesara  aplicarea unor  pedepse mai aspre, care sa-si atinga scopul de - reeducare , pedeapsa care sa asigure si siguranta  cetatenilor privind protejarea valorilor ocrotite de lege, siguranta in forta ocrotitoare a legii, dar si in exemplul  moral in sensul ca o pedeapsa eficienta si proportIala cu gravitatea faptei, descurajeaza  asemenea comportament,  sanctIand aceste manifestari in mod corespunzator cu rolul de a preintampina savarsirea unor fapte de acelasi gen.

Desi inculpatul T I  beneficiaza de o imagine pozitiva in comunitate,  prin prisma caracterizarilor emise de primarul , agentul agricol, medicul veterinar si asistentul medical  din comuna I, jud.V, castigandu-si existenta din munca in agricultura si cresterea animalelor , nu are un comportament antisocial , este  cunoscut ca persoane linistite si un bun gospodar, integrat in comunitatea in care locuieste,  instanta apreciaza ca pericolul social concret al faptelor savarsite de inculpat  este sporit,  nefiind un  incident minor.

Fata de modalitatea de savarsire a faptelor,  gravitatea acestora , curajul infractIal de a actIa in modalitatea perseverent violenta descrisa mai sus, raportat la persoana faptuitorului,  instanta apreciaza ca scopul de prevenire si reeducare putand fi atins prin aplicarea unor pedepse de o durata mai mare.

Avand in vedere ca infractiunile au fost savarsite de inculpat, mai inainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele,  iar  doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele si totodata  printr-o  actiune savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele mai multor infractiuni,  se va  retine concursul real si ideal  de infractiuni, prev. de art. 33 lit.a Cod penal si art. 33 lit. b  Cod penal.

In temeiul art. 33 lit. a si art. 33 lit. b Cod penal  va constata ca faptele savarsite sunt in concurs real si ideal si  in temeiul art. 34 lit. b Cod penal contopeste pedepsele in pedeapsa cea mai grea.

Pe durata prevazuta de art. 71 Cod penal va  interzice  inculpatului exercitarea drepturilor prevazuta de art. 64 lit. a teza a  II-a si b  Cod penal, incepand cu data ramanerii definitive a  hotararii , vazand considerentele deciziei nr. LXXIV /2007 pronuntata in interesul legii de catre ICCJ, din momentul ramanerii definitive a hotararii si pana la terminarea executarii pedepsei principale.

Instanta nu va interzice inculpatului  drepturile prevazute de art. 64 lit. a teza I si lit. c Cod Penal , dsi art. 71 reglementeaza obligatia instantei de a interzice drepturile prevazute de art.64 lit. a-c Cod Penal.

Interzicerea dreptului de a vota contravine art. 3 din Protocolul nr.1 al Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale , astfel cum a statuat CEDO prin Hot. din 30.03.2004 privind cauza Hirst contra Marii Britanii.

In motivarea acestei hotarari s-a retinut ca indiferent de durata pedepsei si de natura infractiunii care a atras-o, nu se justifica excluderea celor condamnati din campul persoanelor cu drept de vot neexistand nici o legatura intre interdictia votului si scopul pedepsei , de a preveni savarsirea de noi infractiuni si de a asigura reinsertia sociala a infractorului.

De asemenea , instanta nu va interzice nici exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit.c Cod penal, deoarece inculpatul nu s-au folosit de o profesie sau activitate in comiterea infractiunii , astfel ca nu se justifica interzicerea drepturilor prev. de lit. c.

Avand in vedere ca inculpatul  T I nu are antecedente penale , in sensul incidentei dispozitiilor art. 38 alin. 2 Cod penal, situatia aSlata lipsei de antecedente penale in sensul dispozitiilor art. 81 Cod penal ,  instanta apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia. 

Astfel , in temeiul art. 81  Penal, instanta va dispune suspendarea conditIata a executarii  fiecarei pedepse  aplicate fiecarui inculpat.

In temeiul art. 82  Cod Penal, se va fixa termen de incercare,  incepand cu data ramanerii definitive a hotararii  si in temeiul art. 71 alin.5  Cod Penal, se va suspenda executarea pedepselor accesorii privind interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II a si b Cod Penal  pe durata suspendarii conditIate a executarii pedepsei principale a inchisorii.

Se va atrage atentia  inculpatului  asupra disp. art. 83 Cod Penal privind revocarea suspendarii conditIate a executarii pedepsei.

Cu privire la latura civila, in temeiul art. 14 si 346 Cod procedura penala raportat la art. 998 Cod  civil instanta a luat act ca  va  lua  act ca  in  faza de judecata, partile vatamate s-au constituit parti civile dupa cum urmeaza:

- partea vatamata V M  s-a constituit parte civila cu suma de 1.000 lei reprezentand daune morale;

- partea vatamata D M-R s-a constituit parte civila cu suma de 5.000 lei daune materiale reprezentand contravaloarea tinutei militare distruse de inculpat cu ocazia savarsirii infractiunilor pentru care este jude4cat in prezenta cauza si cu suma de 5.000 lei reprezentand daune morale;

- partea vatamata C  s-a constituit parte civila cu suma de 500 lei daune materiale reprezentand contravaloarea echipamentului distrus de inculpat in incident  si suma de 10.000 lei reprezentand daune morale.

Cu privire la daunele materiale, reprezentand contravaloarea hainelor-tinutei de serviciu, instanta apreciaza ca cererile partilor vatamate nu au fost dovedite, cu privire la existenta prejudiciului in intinderea solicitata de acestia, respectiv ce piese componente din tinuta au fost distruse, daca a fost distrus intreg echipamentul sau numai o parte din acesta  si contravaloarea  acestei tinute, partile civile nedepunand acte, chitante, facturi cu valoarea tinutei si nici din declaratiile martorilor audiati nu a rezultat valoarea.

Analizand actele de urmarire penala, inclusiv plansele foto, nu rezulta ca echipamentul a fost distrus integral pentru a se justifica  o cerere de despagubiri cu privire la intregul echipament, dar nu a fost dovedita nici contravaloarea  pieselor deteriorate. In lipsa unui prejudiciu cert ca identificare a elementelor de vestimentatie si a criteriilor de evaluare a acestuia, instanta nu va putea acorda daune materiale.

Cu privire la daunele morale , instanta apreciaza ca, este cert ca  partile civile C, D M R si V M, au  fost victimele unor suferinte fizice  si psihice, fiind atacat in timpul indeplinirii unor atributii de serviciu, fiindu-le afectat si prestigiul profesIal.

 In acest sens, este de retinut faptul ca partile civile  isi indeplinesc atributiile de politist intr-o comunitate relativ mica, impactul social al incidentului in care a fost implicat fiind mare.

Prin incriminarea ultrajului si sfidarii organelor judiciare, sunt aparate nu numai relatiile sociale menite sa asigure respectul autoritatii, ci si a celor care asigura onoarea, libertatea, integritatea corporala a persoanelor, care indeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat.

In consecinta,  pretentiile civile ale partilor vatamate pentru repararea daunelor morale sunt intemeiate, in parte,  fiind intrunite elementele raspunderii civile delictuale, iar o compensatie in suma de 1.000 lei cu titlu de despagubiri civile reprezentand daune morale pentru fiecare  parte vatamata ,  este de natura a acoperi traumele produse, instanta apreciind ca sumele solicitate de partile vatamate prin cererile de constituire de parte civila sub aspectul daunelor morale sunt exagerate.

In temeiul art. 14 si 346 Cod procedura penala raportat la art. 998 Cod  civil  instanta va admite in parte  cererile pentru despagubiri  morale formulate de fiecare partea vatamata, ca fiind dovedita  sub aspectul existentei prejudiciului, intinderii si legaturii de cauzalitate cu faptele inculpatului.

Sunt indeplinite conditiile raspunderii civile conform art.346 Cod procedura penala raportat la art. 998 Cod Civil ,  fiind stabilita legatura de cauzalitate  dintre prejudiciu, faptuitor si actiunea culpabila a acestuia, cu privire la suferintele fizice si psihice ale partilor vatamate.

Urmeaza ca instanta sa admita in parte  actiunea civila formulata de partea vatamata V M , D M-R si C.

 Va obliga pe inculpatul T I  sa plateasca partii civile V M suma de 1000 lei  ( una mie lei) reprezentand daune morale, partii civile D M-R suma de 1000 lei  ( una mie lei) reprezentand daune morale, partii civile C suma de 1000 lei  ( una mie lei) reprezentand daune morale.

Ca o consecinta a condamnarii, in temeiul art. 191 alin. 1 Cod Procedura Penala  va obliga pe  inculpat  sa plateasca statului  cheltuieli judiciare  avansate de stat in cauza.

9

Domenii speta

Spete similare