Minori si familie

JUDECATORIA

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei B sub nr. X reclamanta B V a chemat in judecata pe paratul B C, solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa dispuna desfacerea casatoriei lor din vina paratului; revenirea la numele purtat anterior casatoriei- C, sa se dispuna ca autoritatea parinteasca fata deminorul B C, nascut la 31.01.1999 sa fie exercitata exclusiv de catre ea,sa se stabileasca locuinta minorului la locuinta ei, sa fie obligat paratul la plata unei pensii de intretinere raportat la venitul minim pe economie si obligarea paratului la plata de cheltuieli de judecata.

In motivarea in fapt a cererii reclamanta a aratat ca este casatorita cu paratul din anul 1987, iar din casatoria lor au rezultat trei copii, din care unul este major, B A-M, nascuta la data de 05.05.1991, unul este decedat si al treilea B M M, nascut la data de 31.01.1999.

Sustine ca la inceput relatiile de familie au decurs normal, au locuit impreuna in locuinta proprie din satul V, com. V, jud. V. In timp relatia de familie s-a degradat din cauza consumului de alcool, paratul a devenit violent, a lovit-o de multe ori si a alungat-o din casa fara mancare, haine, fiind nevoiti sa doarma in camera neincalzita a casei din cauza violentelor fizice si verbale exercitate asupra ei si a violentelor verbale fata de copii.

Reclamanta arata ca din cauza consumului de alcool, paratul care a lucrat in functia de casier la Primaria V a iesit lipsa , a facut imprumuturi bancare fara stirea ei si a fost dat afara din serviciu. La rugamintea ei a fost reprimit, ea a facut un imprumut bancar de 3000 lei cu care a inceract sa achite o parte din lipsa in casierie. Precizeaza ca desi a incercat sa-l ajute si sa-si pastreze casnicia pe toate caile, in data de 23.06.2010 paratul a batut-o foarte tare si a alungat-o de acasa cu minorul, scapand cu fuga doar cu hainele de pe ei retragandu-se la mama ei, C V care locuieste in acelasi sat. Ulterior nu i-a mai primit in casa, oriunde se intalnea cu minorul il ameninta ca ii omoara daca revin acasa, astfel ca ea a fost nevoita sa plece in Italia la munca pentru a castiga veniturile necesare intretinerii celor doi copii, fata fiind studenta iar baiatul elev. Mai arata ca de la data despartirii in fapt din cauza amenintarilor nu a mai putut reveni in domiciliul comun, nu si-a putut lua nici macar bunurile personale ale sale sau ale copiilor.

Cerereaa fost motivata in dreptpe dispozitiile art. 373 alin 1 lit b c. civ.

In dovedirea cererii reclamanta a propus proba cu inscrisuri si martori. A atasat la dosar certificatul de casatorie si copie de pecartea de identitate, certificatul de atribuire fiscala, certificate de nastere copii, adresa raspuns nr. X/24.02.2010, chitante (f. 6-14).

Paratul a formulat si depus la dosarul cauzei la termenul din data de 18.10.2012intampinare si cerere reconventionalaprin care a aratat ca nu este de acord cu cererea de chemare in judecata, sus?inand ca nu este adevarat ca ar fi lovit-o pe reclamanta. Arata ca reclamanta a plecat in Italia pentru a munci in locul surorii sale care trebuia sa vina in concediu, iar atunci cand a plecat a plecat cu vorba buna , fiind dusa la aeroport chiar de fratele lui. A men?ionat ca rela?ia lor de casatorie a decurs bine pana reclamanta a plecat in Italia. De atunci insa reclamanta a sunat doar de 2 ori la inceput , dupa care a intrerupt orice legatura cu el.

Paratul mai arata ca el s-a ocupat de cresterea si educarea celor doi copii si nu intelege atitudinea reclamantei de a promova actiune de divort atat timp cat ei s-au inteles atat de bine. Presupuneca reclamanta ar avea o alta relatie care ar constitui motivul divortului.

Pe cale de cerere reconventionala paratul-reclamant a solicitat desfacerea casatoriei din culpa exclusiva a reclamantei-parate, autoritatea parinteasca fata de minor sa fie exercitata in comun de ambii parinti, locuinta minorului B M- M sa fie stabilita la domiciliul lui, reclamanta-parata sa fie obligata sa contribuie la cresterea si educarea minorului prin plata unei pensii de intretinere raportat veniturilor pe care le realizeaza, reclamanta sa revina la numele purtat anterior casatoriei.

Cererea nu a fost intemeiata in drept.

In cauza s-au efectuat anchete psihosociale si a fost administrata proba cu inscrisuri si proba testimoniala.

Reclamanta a fost reprezentata prin procurator in baza art. 614 Cod proc.civila deoarece are resedinta si locul de munca in strainatate, asa cum rezulta din procura judiciaraaflata la fila 23 si inscrisuriledepuse la filele 29-30 si 42-46.

Analizand materialul probator administrat in cauza, Judecatoria retine urmatoarele:

Partile s-au casatorit la data de 25.04.1987, casatoria lor fiind inregistrata la acea data sub nr. 7 in com. V, jud. V, conform certificatului de casatorie aflat la fila 6in prezentul dosar.

Cei doi soti au avut ultimul domiciliul comun in sat V, com. V, jud. V.

Din relatia celor doi au rezultat trei copii, in prezent doar B C, nascut la data de 31.01.1999 fiind minor.

Prin declaratia data in fata instantei martora C D, audiata la propunerea reclamantei a aratat ca din anul 2005 timp de 4 ani,fiicaceamarea partilor, A, fiind elevainclasaaIX- alaunliceudinBastat la eaingazdapeperioada?colii, iarpeperioadavacan?ei mergea acasa in comunaV. Inca dinperioada in careAlocuiala ea familia aveaproblemefinanciare. In anul 2009din cauza acestor problemefinanciarereclamanta a luat hotararea de a mergein Italiala munca, moment in careminorul V a inceput sa locuiasca la martorape toata perioada anului.Martora a declarat ca a trimisraspunsprin diferite persoanecatre parat pentru a veni?i a pastra legatura cu minorul, paratul?tieunde locuieste, insa nu a venit niciodata la minor, ambiicopiifiind intre?inu?i cu bani trimi?i de reclamanta. De la A?tie ca in familie au fost diferite scandaluri ?i bataifiindnecesara interven?iapoli?iei.Minorul i-a povestit ca desi il saluta pe tatal sau acesta nu-i raspunde, dimpotriva ii vorbeste urat. Reclamantail suna pe minorzilnicla ora14:00se interesaza de cele necesare minorului ?i de comportamentul acestuia.A mai declarat martora si ca paratul este consumatorde bauturi alcoolice ?i in aceste momente are un vocabularvulgar. Inainte de a plecain Italiareclamanta a mers la Postul de PolitieV unde a fostchemat ?i paratul , care a dat o declara?ie cum ca este de acord careclamanta sa plecein strainatate. Reclamanta a facut acest demers de teama sa nu fie acuzata de abandon de familie.

Prin declaratia data in fata instantei martora T A, audiata la propunerea reclamantei a aratat ca, a participat atatla evenimentefrumoase cat?i la evenimenteneplacuteinfamilia partilor. Inianuarie2009, de?i obi?nuiausa o viziteze, reclamanta?icopiii nu au mai mers la ea, ulterior a intrat la ei in casaa vazut cageamurile de la u?asuntsparte, reclamantacu copiiistateau intr-o alta camera decat ceaobi?nuita, iar soba aveau?a rupta,reclamantapovestindu-i cainurmauneidiscu?iicontradictoriis-au intamplat cele de mai sus. Martora sustine ca certurile au fostmai dese?idin cauzaproblemelorfinanciare, dar ?i din cauza faptului ca reclamanta hotarase sa plecein strainatatepentru a puteaachitadatoriile ?i pentru a o intre?ine pe fiica lor la ?coala. Paratul a fost de acord cu plecarea reclamantei, insa pe masura ce se apropiadata plecarii certurile erau tot mai dese. A mai asistat martora la3 evenimentecu acte de violen?a din parteaparatului asupra reclamantei, intr-una din ocaziia intervenitpentrua-lda jos peparatde pe reclamanta?i dea-idadrumul la par, iar la un alt eveniment a fostnevoie de interven?ia poli?iei, cand atatreclamanta,cat?ifiica au fostbatute.Martora a mai declarat ca ambele par?i au contribuit la intre?inerea copiilor pentru ?coala, paratul fiind salariat, iarreclamanta se ocupa de gospodarie ?i cre?tea animale ?i pasari pe care levindea. Datoriilepe carele aveau par?ile la momentul plecarii reclamantei proveneau dintr-o lipsa de gestiune a paratului la locul demunca, respectivprimarie,o delapidare, dar ?i de imprumuturi la banci, unul dintre ele facut cu ?tirea reclamantei pentru intre?inereacopiilor?i alte 2 despre care reclamanta nu ?tia, aceasta afland ulterior cand hartiile veneau acasa. L-a vazutpe paratconsumandbauturi alcoolice?i la magazin , l-a vazut?iinstare de ebrietate?icazutpestrada, iar reclamanta ilridica spunand ca il doare un picior.

Prin declaratia data in fata instantei martorul B H, audiat la propunerea paratului a aratat ca partilesunt despar?i?idin iunie 2010, din cauza ca paratul a ramasfara loc de munca si nu mai aducea bani, par?ile aveau imprumuturi la banci facutepentru uz casnic cu cuno?tin?a ambilorso?i. Reclamantul a fost singurul care a lucrat in perioada convietuirii, inclusiv pentru muncacampuluiplatea oameni.Reclamanta statea acasa ?i se uita laTV, dadeade mancare la copii, insa paratul iiintre?inea el fiind celcarei-a dat la ?coala. Reclamantasecomportabine cucopiii la fel si paratul, care insase maicertacuso?ia de laneajunsuri.Martorul a mai declarat ca reclamanta este plecta in strainatate din iunie 2010, paratul fiind de acord. Paratul in prezent nu mai contribuie la intre?inerea copiilor intrucat nu are cu ce, nu pastreaza legatura cucopiiintrucatace?tia sunt inva?a?i de mama sa nu mai vorbeasca cu el si nu ?tie unde sunt. Martorul nu a auzitcaintre par?i sa fi fost acte de violen?a sausa fi intervenit organe ale statului, sustinand ca pana a pleca reclamanta in strainatate nu au fost probleme intre par?i.

Prin declaratia data in fata instantei martorul X, audiat la propunerea paratului a aratat ca paratul a fost singurul salariat al familiei, desi aveau pamant agricol plateau oameni pentru a-l munci, reclamanta statea acasa, se ocupa de gospodarie dar la un nivel mediu. Martorul a declarat ca reclamanta a plecat in strainatate pentru ca paratul a ramas fara loc de munca iar starea lui de sanatate nu era tocmai buna. Paratul a fost de acord cu plecarea reclamantei in strainatate. Sustine ca relatia dintre parat si copii nu mai este una buna deoarece copiii sunt invatati de mama sa nu mai vorbeasca cu tatal lor, acestia nici macar nu-l mai saluta pe strada, nu-i raspund la telefon, desi paratul este un tata foarte bun. Reclamanta pastreaza legatura cu minorii, insa atunci cand vine in tara nu trece pe la parat. Martorul a mai declarat si ca inainte de plecarea reclamantei in Italia, relatiile dintre parti erau bune, a plecat in strainatate cu buna intelegere fiind condusa la aeroport chiar de fratele paratului.

In cauza de fata sunt aplicabileprevederile art. 373 lit b) din Codul civil (Legea nr. 287/2009),conform carora „ Divortul poate avea loc atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila” si art. 379 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), conform carora: In cazul prevazut la art. 373 lit. b) divortul se poate pronunta daca instanta stabileste culpa unuia dintre soti in destramarea casatoriei.”

Pentru aceste motive, intrucat relatiile dintre cei doi soti sunt iremediabil vatamate, instanta apreciaza ca cererea principala a reclamantei-parate si cererea reconventionala a paratului-reclamant sunt intemeiate, astfel incat le va admite si, in temeiul art. 373 alin 2 din Codul civil (Legea nr. 287/2009),va desface casatoria din culpa ambelor parti, intrucat din probele administrate in cauza, este conturata culpa comuna a partilor in destramarea relatiilor de familie. Astfel desi este fara putinta de tagada ca paratul este consumator de bauturi alcoolice si a fost violent cu reclamanta, trebuie retinut ca despartirea partilor nu a intrevenit pe acest fond, reclamanta atat timp cat au locuit impreuna acceptand un astfel de comportament. Acest aspect rezulta din atitudinea reclamantei care desi era lovita a facut demersuri pentru a achita datoriile personale ale paratului, gospodarea impreuna cu paratul, se sfatuiau in ceea ce priveste stingerea datoriilor si indeplinirea obligatiilor de intretinere a minorilor, de comun acord hotarand plecarea ei in strainatate. Reclamanta a formulat cererea de divort la doi ani dupa plecarea in strainatate, perioada in care nu a pastrat legatura cu paratul, nu a mai revenit in domiciliul conjugal, incalcand astfel obligatiile conjugale de coabitare si comunicare.

Referitor la cererea de exercitare a autoritatii parintesti fata de minorul, B C, nascut la 31.01.1999, din referatul de ancheta psihosociala realizat de Directia de Asistenta Sociala din cadrul com. V , jud. V,rezulta ca reclamanta lucreaza in strainatate, locuinta familiei este formata din 3 camere , hol si bucatarie, conditiile de viata si de igiena sunt bune. Familia este cunoscuta in comunitate ca fiind formata din persoane sociabile, care se ocupa in mod corespunzator de cresterea si educarea celor doi copii. Relatiile dintre tata si fiu s-au racit o data cu plecarea mamei in strainatate, din cauza problemelor financiare ale familiei, minorul preferand sa locuiasca pe perioada vacantelor la bunica materna si nu la tata.

Prin Raportul de ancheta psihosociala intocmit de Directia de Asistenta Sociala din cadrul mun. B, la locuinta familiei la care minorul sta in gazda, se arata ca acest imobil este mobilat corespunzator si bine igienizat, minorul are o camera amenjata in care ii sunta sigurate toate conditiile si toate dotarile necesare.

Prin Raportulde ancheta psihosociala intocmit de Directia de Asistenta Sociala din cadrul com. V la locuinta bunicii materne – X , se arata ca imobilul este format din3 camere si hol, conditiile de viata si cele de igiena sunt satisfacatoare.

Prin Raportul de Ancheta psihosociala intocmit prin Comisie Rogatorie deTribunalul Reggio Emilia- Italia se retine ca reclamanta lucreaza de 3 ani de zile in aceasta tara cu contract de munca, ca ingrijitor, ocupandu-se de asistenta unei doamne in varsta la domiciliul careia isi are si resedinta. Doreste ca fiul ei sa poata veni in Italia pe perioada vacantelor de varaurmand a fi gazduit in casa in care locuieste si ea. Se arata ca acesta casa este una mare, frumoasa si noua, primitoare, dotata cu tot confortul. Reclamanta are propriul dormitor si a declarat ca dorinta ei cea mare este sa aiba o vacanta frumoasa impreuna cu copiii sai, chemandu-i in vizita in Italia.

Audiat in camera de consiliu a instantei minorul B M- Ma aratat ca locuieste in gazda la B incepand din clasa a VI-a. Doamna la care locuieste ii pregateste mancare, ii spala, iar mama plateste toate aceste servicii, inclusiv cheltuielile cu facultatea ale surorii sale. Mama este plecata in strainatate dar pastreaza legatura telefonica cu ea, tatal sau insa nu l-a contactat niciodata de cand locuieste la B si nici nu contribuie cu nimic la intretinerea lui, nu-i raspunde la salut atunci cand se intalnesc pe strada. Ar vrea sa mearga la mama lui in Italia sa o vada mai des, afirmand chiar ca acesta este si motivul pentru care a dat divort mama.

In cauza sunt aplicabile dispozitiile art. 396 din Codul civil (Legea nr. 287/2009) potrivit carora (1) Instanta de tutela hotaraste, odata cu pronuntarea divortului, asupra raporturilor dintre parintii divortati si copiii lor minori, tinand seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de ancheta psihosociala, precum si, daca este cazul, de invoiala parintilor, pe care ii asculta” , dar si dispozitiile art. 397 din Codul civil (Legea nr. 287/2009) potrivit carora „Exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti

Dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, afara de cazul in care instanta decide altfel”.

Fata de aceste dispozitii , raportate la cele ale art. 507 c. civ. care prevede situatia in care exercitarea autoritatii praintesti se face de catre un singur parinte respectiv : “Daca unul dintre parinti este decedat, declarat mort prin hotarare judecatoreasca, pus sub interdictie, decazut din exercitiul drepturilor parintesti sau daca, din orice motiv, se afla in neputinta de a-si exprima vointa, celalalt parinte exercita singur autoritatea parinteasca,”instanta apreciaza cererea reclamantei-parate de aexercita exclusiv autoritatea parinteascaca fiindneintemeiata.

Instanta are in vedere faptul ca exercitarea autoritatii parintesti in comun reprezinta regula in aceasta materie, situatiile de exceptie fiind reglementate in mod expres de dispozitiile art. 507 C. civ. iar reclamantanu a dovedit ca sunt intrunite vreuna dintre aceste situatii.

Asa cum rezulta atat din declaratiile minorului, dar si din cele ale reclamantei, surprinse in Ancheta psihosociala se pare ca cererea reclamantei-parate se argumenteaza in primul rand pe teama de a nu intampina dificultati din partea paratului in dorinta ca minorul sa petreaca vacantele in strainatate. Acesta insa nu poate fi un motivintemeiat pentru ca autoritatea parinteasca sa fie limitata fata de unul dintre parinti, care au drepturi si obligatii comune si egale fata de copiii lor, in caz de neintelegere putandu-se apela la instantele de judecata.

Nici faptul ca paratul-reclamant nu s-a interesat de minor o lunga perioada de timp nu poate constitui motiv de a-l indeparta de la exercitiul autoritatiiparintesti ce este definita in art. 483 din Codul civil (Legea nr. 287/2009) astfel : 1) Autoritatea parinteasca este ansamblul de drepturi si indatoriri care privesc atat persoana, cat si bunurile copilului si apartin in mod egal ambilor parinti.

(2) Parintii exercita autoritatea parinteasca numai in interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, si il asociaza pe copil la toate deciziile care il privesc, tinand cont de varsta si de gradul sau de maturitate.

(3) Ambii parinti raspund pentru cresterea copiilor lor minori.”

In dispozitiile art. 487 c. civ. estedefinit continutul autoritatii parintesti , astfel:

“ Parintii au dreptul si indatorirea de a creste copilul, ingrijind de sanatatea si dezvoltarea lui fizica, psihica si intelectuala, de educatia, invatatura si pregatirea profesionala a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, insusirilor si nevoilor copilului; ei sunt datori sa dea copilului orientarea si sfaturile necesare exercitarii corespunzatoare a drepturilor pe care legea le recunoaste acestuia”

Fata de aceste considerente, vazand si dispozitiile legale citate mai sus, instanta apreciaza ca ambii parinti sunt capabili sa exercite autoritatea parinteasca fata de minor, neexistand motive intemeiate de a limita acest drept vreunuia dintre ei.

Urmeaza asadar, sa se dispuna in temeiul art. 263 si 396 din codul civil ca autoritatea parinteasca sa se exercite de catre ambii parinti .

In ceea ce priveste locuinta minorului, potrivit art. 400 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), instantastabileste, odata cu pronuntarea divortului, locuinta copilului minor la parintele cu care locuieste in mod statornic sau daca pana la divort copilul a locuit cu ambii parinti, instanta ii stabileste locuinta la unul dintre ei, tinand seama de interesul sau superior.

Fata de toate aceste dispozitii legale raportate materialului probator administrat in cauza, instanta constata ca este in interesul minorului de a se dezvolta intr-un mediu sigur, sanatos si care sa ii conferestabilitate, precum si interesul acestuia de a se limita pe cat posibil consecintele psihice generate de divortul parintilor, urmand a stabili locuinta acestuia la reclamanta-parata. Este adevarat ca reclamanta-parata are resedinta in strainatate, insa in cadrul notiunii de locuinta a minorului nu este inclusa doarnotiunea de gazduire ci si ceea ce reprezinta asigurarea in mod constant a nevoilor de hrana, alimentatie, educatie ale minorului. Or, in speta de fata reclamanta este cea care se ocupa sub aceste aspecte de minor, asigurandu-i toate cele necesare, iar minorul este cel care refuza chiar sa-si viziteze tatal.

Intemeiulart.402 pct.1 si 2 din Codul civil (Legea nr. 287/2009) fiecareparintetrebuiesa contribuie la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor, dispozitiile privind obligatia de intretinere prevazute de Titlul V din Codul civil (Legea nr. 287/2009), fiind aplicabile.

In cauza, avand in vedere ca locuinta minorului a fost stabilita la reclamanta-parata urmeaza caintretinerea acordata de aceasta din urma sa sematerializeze si in viitor prin acordarea in natura a celor necesare cresterii si educarii minorului,potrivit art. 529, 530 din Codul civil (Legea nr. 287/2009)

In ceea ce il priveste pe paratul-reclamant, neexistand vreo intelegere intre parinti in acest sens, instanta potrivit art.529 al. 2 si art.530 din Codul civil (Legea nr. 287/2009),urmeaza sa il oblige sa contribuie la intretinerea minorului prin plata, lunar, incepand cu data promovarii prezentei actiuni-09.08.2012si pana la majoratul minorului,a unei pensii de intretinerein cuantum de 150 lei lunar, calculata in functie de salariul minim pe economie - 800 lei, instituit prin H.G. nr. 23/2013/ (net: 601 lei), avand in vedere ca acesta nu realizeaza venituri constante din munca.

Cu privire la numele ce urmeaza a fi purtat de reclamanta-parata dupa pronuntarea divortului,in temeiul art. 383 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), se va dispune ca aceasta sa revina la numele avut anterior incheierii casatoriei – C.

Cu privire la cheltuielile de judecata suportate de parti, avand in vedere culpa comuna retinuta de instanta si dovezile depuse in sustinerea acestei cereri, urmeaza a dispune compensarea cheltuielilor de judecata.

Actiunile au fost legal timbrate.

6

Domenii speta

Spete similare