Legea nr. 221/2009. Prescripţia dreptului material la acţiune

Decizie 804/R din 30.05.2013


Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 a fost publicată în Monitorul Oficial al României la data de 11 iunie 2009 şi a intrat în vigoare la 3 zile de la data publicării, respectiv la data de 15 iunie 2009. Prin urmare, acţiunea reclamantei, înregistrată la data de 10 iulie 2012 a fost formulată peste termenul de trei ani, care s-a împlinit la data de 15 iunie 2012

Prin sentinţa civilă nr. 741 din 12.03.2013 a Tribunalului Mureş, pronunţată în dosarul nr. 5616/102/2012 s-a admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune invocată de pârâtul Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Mureş şi s-a respins ca tardiv formulată acţiunea exercitată de reclamanta  B. M. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Mureș, având ca obiect acordarea de despăgubiri în temeiul Legii nr.221/2009.

Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut că acţiunea reclamantei, înregistrată la data de 10 iulie 2012, s-a făcut cu depăşirea termenului de trei ani, prevăzut de art. 5 din Legea nr. 221/2009, termen care s-a împlinit la data de 15 iunie 2012, fiind tardiv formulată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta B. M., solicitând casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei pentru rejudecare Tribunalului Mureş, în vederea soluţionării fondului cauzei.

În motivarea recursului, reclamanta a arătat că în mod nelegal instanţa a reţinut tardivitatea cererii sale, în contextul în care nu a avut cunoştinţă de existenţa acestui act normativ, întrucât nu s-a făcut nici un fel de publicitate.

În drept, recurenta a invocat dispoziţiile art. 304 pct. 9, art. 312 alin. 5 din Codul de procedură civilă.

Intimatul, Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca nefondat a recursului, arătând că prima instanţă a soluţionat în mod corect excepţia tardivităţii.

Examinând hotărârea atacată din perspectiva motivelor invocate, instanţa de control judiciar constată următoarele:

Prin cererea adresată Tribunalului Mureş, la data de 10 iulie 2012, reclamanta B. M. a solicitat acordarea de despăgubiri în temeiul Legii nr. 221/2009 pentru prejudiciul moral şi material suferit, ca urmare a faptului că tatăl său, S. I., a fost prizonier de război în fosta U.R.S.S.

Potrivit dispoziţiilor art. 5 Legea nr. 221/2009 orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum şi, după decesul acestei persoane, soţul sau descendenţii acesteia până la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instanţei, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la acordarea de despăgubiri.

 Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 a fost publicată în Monitorul Oficial al României la data de 11 iunie 2009 şi a intrat în vigoare la 3 zile de la data publicării, respectiv la data de 15 iunie 2009. Prin urmare, acţiunea reclamantei, înregistrată la data de 10 iulie 2012 a fost formulată peste termenul de trei ani, care s-a împlinit la data de 15 iunie 2012, tribunalul soluţionând legal excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune.

Argumentele recurentei referitoare la împrejurarea că existenţa acestui act normativ nu a fost mediatizată,astfel încât nu a avut cunoştinţă de prevederile legale în discuţie nu pot fi primite şi nu pot avea efectul înlăturării consecinţelor împlinirii termenului de 3 ani prevăzut de lege, în contextul în care actul normativ menţionat a fost publicat în Monitorul Oficial, fiind astfel adus la cunoştinţa tuturor.

Având în vedere considerentele anterior expuse, Curtea a concluzionat  că în cauză nu este incident motivul de nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, astfel că, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. 1 – 3 din acelaşi act normativ, a respins ca nefondat recursul declarat de reclamanta B. M. împotriva sentinţei civile nr. 741 din 12.03.2013 pronunţată de Tribunalul Mureş în dosarul nr. 5616/102/2012.